BusinessMagazin

Tag: dubai

  • La început, ştergea mesele, însă i-a venit o idee pentru care şeicii din Abu Dhabi sunt dispuşi acum să plătească sume generoase

    O româncă a plecat în Dubai, la muncă, în urmă cu nouă ani. A început de jos, însă câţiva ani mai târziu, a decis să-şi deschidă propria afacere.

    Cei mai mulţi dintre marii afacerişti de azi au pornit de jos. Este şi cazul unei românce, stabilită, alături de soţul ei, în Orientul Mijlociu. La început, Mariana Gherasim s-a angajat într-o companie, unde făcea aproape totul, şi a avansat rapid. A mers însă mai departe şi şi-a deschis propria afacere. Una de mare succes.

    Ideea pentru care şeicii din Abu Dhabi sunt dispuşi acum să plătească sume generoase

  • La 30 de ani a vizitat peste 70 de ţări: „Am decis să fac un blog cu impresii de călătorie, care a declanşat totul“

    Cel mai simplu îl putem defini pe Răzvan Pascu, 30 de ani, drept călător profesionist, chiar dacă multele voiaje pe care le-a făcut au avut de cele mai multe ori scopuri precise.

    A fost în peste 70 de ţări, pentru potenţiale colaborări, în urma unor invitaţii sau pentru a cunoaşte parteneri. Lucrează şi pentru oficii de turism, companii aeriene sau companii de turism din străinătate pe care le pune în contact cu firme din România sau pentru a le face cunoscute publicului local.

    Banii vin de la clienţi cum sunt marile lanţuri hoteliere, oficiile de turism naţionale sau în parteneriat public-privat; lucrează, de exemplu, cu oficiile naţionale de turism austriac sau francez, promovând destinaţiile lor în România. Mai lucrează cu companii aeriene, Air France sau KLM, pe proiecte mici a lucrat şi cu Air Berlin sau cu Fly Dubai. Mai lucrează cu agenţii de turism care vor să se facă cunoscute publicului din România.

    A făcut facultatea de marketing la ASE, urmată de comunicare, dar şi un MBA. De doi ani a început să se extindă pe nişa de evenimente corporate, dincolo de conferinţe de presă sau alte evenimente de familie. Afacerea a devenit una de familie, spune că lucrează din pasiune, şi nu, nu este vorba de un clişeu.

    În urmă cu şase ani lucra la ING şi călătorea foarte mult, îşi cheltuia pe excursii toţi banii de salariu. Când se întorcea colegii îl întrebau cum a fost şi ce ar trebui ei să facă acolo. „Am decis să fac un blog cu impresii de călătorie, care a declanşat totul.“

    A început să fie invitat la evenimente, a cunoscut jurnalişti şi a decis că ar fi interesant să facă o agenţie de relaţii publice pentru turism, o nişă neexploatată. Ce nu a plăcut altora a luat el, care a simţit oportunitatea. Crede  în staua turismului românesc şi spune că s-ar putea câştiga enorm, dar spune că românii merg în direcţii greşite: litoralul este un pariu pierdut, pentru că sezonul este scurt, iar investitorii nu au timp să îşi recupereze banii, şi de aici preţurile mari.

    Ar promova în schimb produsele unice, cum sunt Transilvania, Delta Dunării sau ecoturismul. Cel mai mult i-au plăcut Cambodgia, Tanzania, Peru, ţările arabe, în general ţările sărace. Ţară săracă înseamnă de fapt oameni deschişi, ospitalieri, primitori. Îi place turismul autentic, caută cazare sau mese la localnici. La Helsinki a mâncat la cineva care lucra într-o bancă şi a fost ceva mai scump decât la restaurant, în Peru a locuit pe o insulă, fără curent şi fără internet, în Iordania la cort cu beduinii – „ai putea crede că e ieftin, dar nu este aşa“. „Turismul înseamnă experienţe, asta nu înţelegem noi şi asta am putea vinde.“

    Pasul următor? Extinderea afacerilor şi un ONG care să promoveze turismul românesc, finanţat din fonduri europene.

  • Bucureştiul, oraşul ideal pentru şefi

    Un manager de top român dintr-o multinaţională din Bucureşti are un salariu la jumătate faţă de unul din Geneva, cu 43% sub nivelul unuia din Londra, cu 37% mai puţin decât unul din Dublin şi cu doar 13% sub nivelul unui executiv de top din Varşovia, arată datele unei cercetări comparative realizate de firma de consultanţă în management Hay Group, care publică în fiecare an studii salariale cu date colectate din mediul privat.

    În mod paradoxal poate, acelaşi studiu arată că executivii seniori câştigă mai mult în Bucureşti decât în New York (cu 8% mai mult), Praga (cu 19%), Montreal (cu 18%) sau faţă de oraşele din Japonia (cu 9%). Datele prezentate în comparaţie vizează valoarea medie totală a pachetului de compensaţii şi beneficii şi nu includ informaţii legate de managerii expaţi, care au pachete salariale mult mai mari decât managerii locali din zonele analizate. Cum se explică aceste diferenţe?

    „Sunt puţini manageri buni în România, iar cei care sunt cu adevăraţi buni trebuie reţinuţi”, crede Andreea Voinea, directorul de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă de pe plan local. În opinia ei, aşa-numitul pool de talente din România este relativ îngust la nivel de poziţii de top management, iar majoritatea candidaţilor buni sunt concentraţi în Bucureşti. De aceea, bătălia pe competenţele lor a făcut ca salariile să le crească într-un ritm mult mai accelerat prin comparaţie cu ce s-a întâmplat cu restul angajaţilor din companii.

    De aceeaşi părere este şi Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul grupului APT, cu activităţi în domeniul recrutării şi închirierii de forţă de muncă temporară, care spune că România a ajuns să aibă şefi bine foarte bine plătiţi pentru că multă vreme angajatorii nu au găsit candidaţi bine pregătiţi care să ocupe poziţii de management.

    „Când au apărut multinaţionalele, majoritatea poziţiilor erau ocupate de expaţi şi, după ce şi-au încheiat mandatele, cel puţin o parte din pachetele lor salariale s-au transferat şi către managerii români care au rămas să îi înlocuiască. Deşi angajatorii nu au oferit şi nu oferă aceleaşi pachete românilor prin comparaţie cu cele ale expaţilor, au fost totuşi nevoiţi să le dea salarii mari şi managerilor locali, pentru a-i motiva şi pentru a-i reţine în companii”, menţionează Marinescu.

    Pachetele salariale ale managerilor de top din România diferă în funcţie de dimensiunea companiilor şi de industria în care activează, însă, în general, un manager de top câştigă, în medie, între 10.000 şi 15.000 de euro net pe lună, la care se adaugă bonusul anual şi aşa-numitele „long term incentive plan“ (plan de motivare pe termen lung), prin care aceştia primesc pachete de acţiuni în companie, la preţuri preferenţiale, potrivit informaţiilor din piaţă.

    La polul opus sunt însă pachetele salariale ale muncitorilor din România, care adesea primesc puţin peste salariul minim pe economie (adică circa 175 de euro net pe lună). De altfel, aceeaşi comparaţie făcută de consultanţii de la Hay Group în multinaţionale la nivelul poziţiilor de muncitori / personal operaţional arată o poziţionare complet diferită a angajaţilor din Bucureşti prin comparaţie cu cei care ocupă astfel de funcţii în alte ţări. De departe cea mai mare diferenţă este între costul salarial al unui muncitor din Bucureşti şi al unuia din Geneva, care câştigă de zece ori mai mult decât unul din România (deşi un şef din Capitală câştigă doar de două ori mai puţin decât unul din acelaşi oraş elveţian). În oraşele din Japonia sau din Olanda, dar şi în Londra, Dublin, Paris, Berlin sau New York angajaţii care fac parte din categoria personalului operaţional primesc salarii de 3 până la 5 ori mai mari decât în Bucureşti, deşi diferenţele dintre pachetele salariale ale şefilor din aceleaşi zone nu sunt atât de mari. ”Atunci când decid să investească într-o ţară, investitorii se uită de regulă la mai multe aspecte, cum ar fi costurile cu forţa de muncă pentru personalul operaţional, pentru că în această categorie intră o mare parte din personalul unei companii, dar şi la potenţialul de viitori angajaţi pe care i-ar putea avea în locul respectiv”, spune Mihaela Lupu, market leader productized services în cadrul Hay Group România.

  • O ieşeancă de 36 de ani face un milion de euro din vânzarea de perdele

    Anamaria Ştefan a vândut de-a lungul anilor tot felul de produse: materiale de construcţii, telefoane mobile sau obiecte tradiţionale indiene. Acum are o afacere cu perdele, draperii şi obiecte decorative din ţesături, promovate printr-o platfomă de cinci site-uri şi 42 de conturi de Facebook.

    Încasările de anul trecut au fost de 1,3 milioane de euro, în creştere faţă de 2013, când încasările au fost de 1 milioane de euro. Reţeaua de magazine reuneşte acum la 24 de spaţii, dintre care 7 sunt proprii şi 17 francize. Miza mare a antreprenoarei este însă exportul, care ar urma să dubleze în următorii ani cifra de afaceri.

    „Avem ghiduri de cumpărături în patru limbi – română, franceză, italiană şi germană – şi vrem să dezoltăm şi în arabă. Avem 18 clienţi în 12 ţări de pe trei continente – Europa, Asia şi Africa. Interesul nostru este să creştem exporturile“, spune antreprenoarea ieşeancă. De mai bine de un an Sophia are un departament special pentru export şi Anamaria Ştefan este încredinţată că „acesta este viitorul“.

    Primii paşi au fost participările la târgurile internaţionale din Birmingham, Paris şi Milano. Exportul reprezintă acum puţin, dar spune că observă de la lună la lună creşteri. „Am început să primim comenzi de la clienţi care ne-au văzut de mai multe ori la târguri. Vor să vadă că suntem activi şi existăm în piaţă“. De pildă, după participarea în toamna anului trecut la un târg, Sophia a primit comenzi din Franţa, Austria, Italia, Elveţia, Belgia, Spania, Dubai, Qatar.

    „După ani buni de căutări şi încercări, acum ştiu exact direcţia în care trebuie să merg, care este nişa mea. Vreau ca Sophia să fie un reper în domeniul decoraţiunilor pentru casă.“ Ca să ajungă aici a avut nevoie de ani buni de căutări şi încercări, pentru că, fondată în 2004, firma vindea iniţial produse tradiţionale din India, sub marca Sophia Incredible India. Cu studii de profil economic, ieşeanca a intrat în lumea afacerilor de la 20 de ani, când a început să dezvolte o reţea de magazine de telefonie, la care a renunţat patru ani mai târziu, când a pus bazele Sophia. 

  • Tânărul de 25 de ani care are un job perfect. Este plătit să facă ce alţii doar visează

    Costin Marian, un tânăr în vârstă de 25 de ani, fotograf freelancer din Mediaş, este câştigătorul unui concurs care îi permite să călătorească timp de patru luni în destinaţii precum Turcia, Grecia, Cipru, Egipt sau Dubai.

    Tânărul a participat la un concurs organizat de agenţia de turism online Paravion.ro şi va porni în călătorie astăzi. El urmează să călătorească în următoarele patru luni în mai bine de 10 destinaţii oferite de Paravion.ro, unde va fotografia, filma şi va comunica zilnic pe canalele social media ale agenţiei de turism şi despre toate obiectivele turistice, hotelurile, plajele şi oraşele pe care le vizitează.

    El şi-a început noul job pe 25 mai, cu o călătorie de o săptămână în Antalya, şi va continua cu Zakynthos, Rhodos, Kos, Bodrum, Creta, Cipru, Palma de Mallorca, Tenerife, Egipt, Dubai şi alte destinaţii de top oferite de Paravion.ro.

    Potrivit informaţiilor Paravion.ro, în concursul demarat pe 15 aprilie s-au înscris peste 300 de călători din toate zonele ţării. Costin Marian s-a înscris cu un videoclip de 59 de secunde despre Iordania, destinaţia sa preferată, şi deşi competiţia a fost foarte strânsă, a reuşit să convingă juriul. Toate cheltuielile de călătorie şi banii de buzunar pe parcursul celor patru luni sunt acoperite de Paravion.ro. 

  • A renunţat la compania pe care o conducea de 12 ani pentru a lansa un business în domeniul parfumurilor

    Parfumeria s-a inventat în Orient, chiar dacă marketingul şi  reclama ne-au determinat să credem că parfumurile vin din Franţa“, explică Anca Marcu, antreprenoarea ce a lansat pe piaţă Marab Perfumery, o afacere de comercializare de parfumuri orientale, în timp ce descrie fiecare dintre parfumurile de pe raftul magazinului său, unele dintre ele cu arome ce pot fi catalogate drept agasante de un necunoscător. După un an şi jumătate de activitate, Marab Perfumery este formată din magazinul din Bucureşti, o franciză de tip insulă într-un centru comercial din Constanţa, un magazin online, dar şi colaborări cu câteva saloane de frumuseţe, activităţi ce au generat anul trecut afaceri de 540.000 de lei (circa 122.700 euro).

    „Am acumulat experienţă mai mult în management, nu a fost ceva ce mi-a plăcut, dar a fost ceva ce am ales la momentul respectiv“, explică Marcu, referindu-se la momentul când a intrat în antreprenoriat, în 2001, pornind o afacere de distribuţie de produse de unică folosinţă. S-a ocupat de administrarea acesteia timp de 12 ani, apoi, după o călătorie în Dubai, a hotărât să schimbe domeniul în care activa şi să transforme pasiunea mai veche pentru parfumuri într-o nouă afacere, intrând pe nişa parfumurilor orientale. „Am depistat acolo o lume total diferită a parfumeriei faţă de ce ştiam şi am hotărât să aduc o parte din aceasta aici“, descrie ea momentul când a hotărât să se axeze pe o afacere de distribuţie de parfumuri orientale, în 2013.

    A revenit în ţară, a cercetat structura pieţei şi s-a întors în Dubai cu un plan de afaceri, având în plan să aducă pe piaţa locală câteva dintre mărcile întâlnite acolo. A investit aproximativ 15.000 de euro în primul stoc de marfă, dar lucrurile nu au evoluat conform planului. Dacă iniţial îşi propusese să aducă parfumuri ce urmau a fi distribuite retailerilor specializaţi, a realizat că piaţa nu era suficient de dezvoltată pentru ca ei să le accepte. „Toţi mi-au întors spatele, aşa că a trebuit să atac cu un alt plan de bătaie“, povesteşte antreprenoarea despre unul dintre motivele pentru care afacerea nu a funcţionat de la început şi anume ataşamentul românilor faţă de mărcile cunoscute. Arabii nu sunt interesaţi de marketing şi de reclamă şi mărcile comercializate de ei nu erau renumite, deoarece alegerea parfumurilor se face în Orient pe baza aromelor preferate de clienţi. Românii însă sunt sensibili la reclamă şi preferă în continuare mărcile cunoscute.

    A început astfel să vândă ea însăşi parfumurile, mai întâi într-un spaţiu sezonier de pe litoral, în iunie 2013, pe care l-a considerat şi o modalitate de testare a pieţei, pe seama diversităţii de clienţi de acolo. În acelaşi an, în septembrie, a participat la un târg de profil la Romexpo, iar apoi a deschis un magazin în centrul Capitalei, pe o stradă aflată în apropiere de Calea Victoriei.

    Primele importuri au fost ale Casei Sterling, o firmă ce acoperă o paletă de branduri, arome şi preţuri variate. „Nu am vrut să fim o nişă doar pentru acei oameni care au posibilitatea de a cumpăra un parfum scump, ci am vrut o paletă de preţuri prin care să fim deschişi la mai multe categorii de clienţi.“ Un alt producător despre care aminteşte este Casa Urud, cu brandul Salveza, prezent şi în Galeriile Lafayette şi pe a cărei creatoare a întâlnit-o într-una din desele călătorii în Dubai. „Mi-a povestit cum bunica ei a creat parfumuri pentru familia regală şi a continuat acest obicei al familiei, la rândul ei creând pentru casa regală şi, de asemenea, creând multe parfumuri pentru VIP-uri“, explică Anca Marcu modul cum se construieşte reputaţia unui brand oriental.

  • Simona Halep a câştigat finala turneului de la Dubai

    Halep s-a impus după o oră şi 46 de minute şi, în urma acestui succes, românca revine pe locul 3 WTA.

    Învingătoarea va primi 900 de puncte WTA şi 456.000 de dolari, iar învinsa 585 de puncte WTA şi 227.860 de dolari.

    Pentru jucătoarea română, aceasta a fost a 16-a finală. Ea a mai câştigat nouă turnee, la Shenzhen (WTA), în 2015, Doha (Premier 5), Bucureşti (WTA), ambele în 2014, Nurnberg (WTA), ‘s-Hertogenbosch (WTA), Budapesta (WTA), New Haven (Premier), Moscova (Premier) şi Sofia (turneul “mic” al campioanelor), toate cele şase în 2013.

    Simona Halep a mai disputat şase finale, Madrid (Premier Mandatory), Roland Garros (Grand Slam), WTA Finals – Singapore (Turneul Campioanelor), toate trei în 2014, Bruxelles (Premier), în 2012 şi Fes (WTA), în 2011 şi 2010.

    La Dubai, traseul Simonei Halep până în finală a fost următorul:

    Turul I – a stat;

    Turul II – scor 6-2, 6-0, cu Daniela Hantuchova din Slovacia, locul 47 WTA;

    Optimi de finală – scor 6-4, 6-3, cu Ţvetana Pironkova din Bulgaria, locul 57 WTA;

    Sferturi de finală – scor 6-3, 1-6, 7-5, cu Ekaterina Makarova din Rusia, locul 9 WTA şi cap de serie numărul 6;

    Semifinale – scor 2-6, 6-1, 6-1, cu Caroline Wozniacki, locul 5 WTA şi cap de serie numărul 3.

    Simona Halep va evolua săptămâna viitoare la Doha, pentru a-şi apăra titlul cucerit anul trecut. Ea este a foua favorită după Petra Kvitova din Cehia.

    Desfăşurarea LIVE TEXT a meciului:

    Setul 2

    18:57 SIMONA HALEP câştigă la Dubai

    18:49 6-6 Pliskova revine şi este tiebreak

    18:41 6-5 un nou break pentru Simona

    18:38 5-5 Pliskova egalează

    18:32 5-4 break pentru Simona Halep

    18:28 4-4 Pliskova câştigă game-ul şi egalează

    18:24 4-3 Simona are un set şi un break în faţa adversarei

    18:19 3-3 Simona egalează

    18:13 2-3 Pliskova închide un serviciu bun

    18:10 2-2 Simona egalează

    18:01 1-2 Simona îşi presează adversara şi câştigă game-ul

    17:57 0-2 o dublă greşeală a Simonei aduce breake-ul adversarei

    17:54 0-1 Pliskova câştigă primul game al celui de-al doilea set

    Setul 1

    17:50 6-4 Simona Halep câştigă primul set în 40 de minute

    17:46 5-4 Pliskova face eforturi şi câştigă game-ul

    17:41 5-3 jucătoarea cehă riscă şi Simona câştigă un nou game

    17:37 4-3 break în game-ul 7, reuşit de Simona

    17:35 3-3 Simona câştigă game-ul

    17:28 2-3 Pliscova câştigă din nou graţie loviturilor puternice

    17:26 2-2 Simona revine şi egalează

    17:18 1-2 Pliskova îşi face game-ul şi câştigă încă un serviciu

    17:16 Simona egalează, 1-1

    17:11 0-1 Pliskova câştigă primul serviciu

    17:09  Meciul a început

    În cazul unui succes înregistrat sâmbătă, în acest ultim act, Halep va reveni pe locul 3 WTA.

    Adversara Simonei Halep, Karolina Pliskova, are 22 de ani şi se află în cel mai bun moment al carierei.

    Pliskova, cap de serie numărul 17, a reuşit, tot vineri, calificarea în premieră în ultimul act al unui turneu important, după victoria înregistrată, cu scorul de 6-4, 5-7, 7-5, în faţa sportivei spaniole Garbine Muguruza, locul 24 WTA.

    Cele două finaliste nu s-au mai întâlnit până în prezent în circuitul WTA.

    Pentru jucătoarea română, aceasta este a 16-a finală. Ea a câştigat nouă turnee, la Shenzhen (2015), Doha, Bucureşti (ambele în 2014), Nurnberg, ‘s-Hertogenbosch, Budapesta, New Haven, Moscova şi Sofia (toate cele şase turnee în 2.

     

  • Emiratele Arabe Unite, model pentru economia autohtonă

    Economia Emiratelor Arabe Unite va creste cu aproximativ 5% in 2014, dupa cum arata cea mai recenta evaluare a riscului de tara realizata de Coface. Mediul de afaceri din Emiratele Arabe Unite a fost, de asemenea, evaluat la A3, luand in considerare un numar de factori, cum ar fi disponibilitatea rapoartelor pentru companii, increderea si eficienta sistemului juridic. Dupa o contractie de aproximativ 5% in 2009, economia Emiratelor Arabe Unite s-a redresat treptat, inregistrand rate de crestere de 5,2% in 2013.

    La inceputul acestui an, Dubai a reusit sa-si refinanteze, in conditii favorabile, datoriile scadente (in jur de 20 MLD USD) cu Abu Dhabi si banca centrala a Emiratelor Arabe Unite. Cu toate acestea, povara datoriei intregului sector public in Dubai este in continuare foarte mare, cu sume semnificative care devin scadente in urmatorii ani (aproape 40 MLD USD intre 2015 si 2017).

    Introducerea, de catre autoritati, a masurilor de reglementare, cu scopul de a evita un alt balon imobiliar este, de asemenea, promitatoare pentru economia tarii. In plus, introducerea legii pentru o noua companie, care va reforma treptat guvernanta corporativa, este privita ca un progres major. Cu toate acestea, exista inca loc pentru imbunatatiri, avand in vedere ca sunt rareori disponibile conturile financiare ale companiei – cu exceptia celor din grupuri internationale de mari dimensiuni.

    Sectorul petrolier: contribuabil esential la cresterea economica

    Emiratele Arabe Unite produc 3,5% din cantitatea de petrol brut din lume, reprezentand 7% din rezervele dovedite si se afla pe locul 7 in lume si pe 4 in tarile OPEC. In 2013, sectorul petrolier a reprezentat o treime din PIB si exporturile de petrol au fost de aproximativ o treime din totalul exporturilor. Finantele publice din Emiratele Arabe Unite raman foarte dependente de veniturile din petrol, in ciuda unei economii in curs de diversificare. Petrolul a reprezentat aproape 80% din veniturile fiscale in 2013. Principalele riscuri in acest sector sunt dependenta de profitabilitate a companiilor pe baza subventiilor guvernamentale si echilibrarea ofertei si a cererii tarii cu petrol. Conflictele regionale pot reprezenta, de asemenea, o sursa de risc.

    Sectorul agro-alimentar: dependenta mare de importuri

    Sectorul agro-alimentar devine din ce in ce mai important in Emiratele Arabe Unite, in conformitate cu populatia in crestere si venitul pe cap de locuitor. Tara, care reprezinta 20% din consumul total de produse alimentare din tarile Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), al doilea cel mai mare consumator dupa Arabia Saudita. De asemenea, este al doilea mare producator de alimente din CCG. Cu toate acestea, terenul arabil existent este limitat si climatul nu este unul foarte favorabil agriculturii. Guvernul sustine agricultura si industria de prelucrare a produselor alimentare. Dependenta mare de importurile de alimente creeaza un risc de tara, in cazul in care apare un deficit in aprovizionarea cu alimente. Controlul guvernului asupra preturilor la alimente ar putea, de asemenea, sa cantareasca negativ asupra marjelor de profit ale corporatiilor.

     

    Sectorul comertului cu amanuntul: mediu favorabil pentru expansiune, cu riscuri limitate

     

    Comertul cu amanuntul este unul dintre sectoarele cu cea mai rapida crestere din Emiratele Arabe Unite, sustinut de bogatia in crestere, sustenabilitatea economica si consumul intern puternic. Faptul ca EAU nu au fost afectate de turbulentele politice din lumea araba, a transformat tara intr-o destinatie turistica mai populara, care, de asemenea, a contribuit la extinderea sectorului. Concurenta si preturile in crestere la cazare, hrana, transportul, educatia si chiriile pot fi considerate riscuri majore pentru activitatea de retail – dar aceste riscuri raman limitate.

     

  • Mall spectaculos: Cum va arăta complexul comercial Yas Mall – FOTO, VIDEO

    Yas Mall are o suprafaţă de 235.000 de metri pătraţi, iar în interior vizitatorii se pot bucura de fântâni arteziene, ecrane publicitare uriaşe şi lifturi încăpătoare, scrie CNN.

    Centrul comercial va avea peste 400 de magazine şi va fi al doilea ca dimensiune din Emiratele Arabe Unite (după Dubai Mall, cu o suprafaţă de 502.000 metri pătraţi).

    ”În ultimii cinci ani, Dubai Mall a devenit o destinaţie în sine. Abu Shabi nu are o astfel de destinaţie. Are nevoie de ea şi sperăm că Yas Mall va realiza acest lucru”, a declarat Al Mubarak, CEO al Aldar properties, dezvoltatorul proiectului.

    Mallul Este ultima parte a proiectului Yas Island, o destinaţie de vacanţă în valoare de 40 de miliarde de dolari pe coasta Abu Shabi. Insula Yas a fost inaugurată în 2009 şi include un circuit de Formula 1, un parc acvatic, dar şi un parc de distracţii unde se află cel mai rapid roller coaster de pe planetă.

     

  • Primul oraş cu temperatură controlată din lume: are 450 de hectare şi poate primi anual 180 de milioane de vizitatori

    Autorităţile din Dubai se pregătesc pentru o nouă premieră: construcţia “Mall of the world”, cea mai mare construcţie de acest gen din lume care va avea o suprafaţă de 4,5 milioane metri pătraţi. Spaţiul va include 100 de hoteluri, un parc tematic, mai mult săli de teatru şi instituţii medicale. Toate acestea vor fi conectate, creând primul oraş cu temperatură controlată din lume.

    În anunţul făcut, şeicul Mohammed bin Rashid nu a detaliat costul proiectului sau data la care acesta va fi finalizat.

    Complexul va putea primi 180 de milioane de vizitatori anual şi reprezintă cel mai recent proiect de infrastuctură menit să ajute la revenirea unei pieţe lovită puternic de criza din 2009.