Tag: dolar

  • Leul a pierdut teren în 2016 în faţa euro, dar cea mai puternică scădere a fost în faţa rublei ruseşti

    În 2017, cursul leu/euro ar putea să fluctueze în intervalul 4,4-4,6 lei/euro, după cum anticipează unii analişti, nefiind excluse episoade de volatilitate, determinate în principal de factori externi.

    Moneda naţională a închis anul 2016 pe depreciere în faţa principalelor trei valute – euro, dolar şi franc elveţian -, cea mai puternică pierdere fiind în raport cu moneda americană.

    Leul a cumulat o depreciere de 3,75% faţă de dolarul american, com­pa­rativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2015, în timp ce în raport cu francul el­ve­ţian a pierdut aproximativ 1%. Depre­cierea leului faţă de euro în 2016 a fost de doar 0,4%.

    Până în octombrie, moneda naţio­na­lă era pe apreciere în faţa princi­pa­lelor trei valute.

    Anul trecut, rubla rusească le-a adus cel mai mare câştig investitorilor care au ales să parieze pe această va­lută, de 24,4%, şi a fost urmată în topul va­lutelor care s-au apreciat cel mai mult faţă de leu de yenul japonez şi dolarul canadian, cu avansuri de 6,9%.

    Citiţi articolul complet pe www.zf.ro

  • Prima zi de tranzacţionare din 2017: Dolarul creşte, euro scade

    Dolarul american a crescut marţi, în prima şedinţă de tranzacţionare bancară din 2017, la 4,3408 lei, comparativ cu 4,3033 lei cât era cotat pe 30 decembrie 2016. În schimb, euro a scăzut la 4,5175 lei, de la 4,5411 lei cât valora la sfârşitul lui 2016.

    Moneda americană este în creştere după alegerile din SUA şi după ce preşedintele ales, Donald Trump a promis o serie de măsuri pentru stimularea economiei. În plus, Fed a decis majorarea dobânzii de referinţă.

    Claudiu Cazacu, analist-şef al X-Trade Brokers a declarant, pentru MEDIAFAX, că în primele luni ale acestui an se aşteaptă ca dolarul american să depăşească moneda unică europeană , iar leul ar putea plăti preţul unui deficit mai larg decât nivelurile prudente, raportat la avansul economic.

  • Dolarul american, cotat, vineri, la cel mai scăzut nivel de după Crăciun. Euro, în creştere

    Dolarul american a atins cea mai scăzută valoare de după Crăciun, ajungând la 4,3033 lei, în timp ce euro a crescut la 4,5411 lei, potrivit datelor anunţate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Potrivit cursului oficial publicat de BNR, dolarul a pierdut câteva unităţi, în vreme ce moneda unică europeană s-a întărit. Euro este cotat la 4,5411 lei, faţă de 4,5402 lei cât a fost cotat cu o zi în urmă, iar dolarul a ajuns la 4,3033 lei, comparativ cu 4,3356 lei cât valora anterior.

    În decembrie, dolarul a atins un maxim istoric, micşorându-şi, astfel, diferenţa faţă de dolar. Marţi, 20 decembrie, dolarul american a fost cotat la 4,3502 lei, în vreme ce moneda unică europeană a atins 4,5194 lei.

    În ultima perioadă, moneda americană s-a întărit pe fondul deciziei FED de a mări dobâda de referinţă cu 0,25%, o măsură aşteptată de altfel din cauza dobânzilor foarte scăzute de pe piaţă, dar şi a măsurilor economice anunţate de preşedintele ales al SUA Donald Trump.

     

  • Dolarul american, cotat, vineri, la cel mai scăzut nivel de după Crăciun. Euro, în creştere

    Dolarul american a atins cea mai scăzută valoare de după Crăciun, ajungând la 4,3033 lei, în timp ce euro a crescut la 4,5411 lei, potrivit datelor anunţate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Potrivit cursului oficial publicat de BNR, dolarul a pierdut câteva unităţi, în vreme ce moneda unică europeană s-a întărit. Euro este cotat la 4,5411 lei, faţă de 4,5402 lei cât a fost cotat cu o zi în urmă, iar dolarul a ajuns la 4,3033 lei, comparativ cu 4,3356 lei cât valora anterior.

    În decembrie, dolarul a atins un maxim istoric, micşorându-şi, astfel, diferenţa faţă de dolar. Marţi, 20 decembrie, dolarul american a fost cotat la 4,3502 lei, în vreme ce moneda unică europeană a atins 4,5194 lei.

    În ultima perioadă, moneda americană s-a întărit pe fondul deciziei FED de a mări dobâda de referinţă cu 0,25%, o măsură aşteptată de altfel din cauza dobânzilor foarte scăzute de pe piaţă, dar şi a măsurilor economice anunţate de preşedintele ales al SUA Donald Trump.

     

  • Cum plănuieşte regele cafelei din Israel să detroneze Starbucks vânzând cafea cu 1 dolar

    Aviz Katz a inaugurat prima cafenea în 2013, iar în doar trei ani a creat cel mai mare lanţ de cafenele din Israel, dar planurile lui nu se opresc aici. Recent a deschis o cafenea în Piaţa Roşie din Moscova şi începe asaltul asupra Starbucks-ului, informează Bloomberg.

    În Israel a ajuns la 161 de localuri, iar pentru Rusia are plănuite 1000 de cafenele, dar vrea să deschidă şi în alte pieţe unde cafeaua este foarte populară precum Marea Britanie sau Turcia.

    Katz nu a început cu cafea, iar în 2008 şi-a vândut lanţul de magazine pentru 47 de milioane de dolari. În următorul an a fondat fondul de investiţii Hagshama Fund, prin intermediul căruia micii investitori au ocazia să investească în proiecte imobiliare globale. Fondul are acum 23,000 de investitori şi are două birouri, unul în Israel şi altul în Londra. Potrivit presei israeliene, fondul de investiţii are un randament mediu de 15%.

    El a deschis prima cafenea într-o perioadă când preţul unui cappuccino era extrem de mare. A implementat un model de business foarte simplu, care se manifestă şi pe plan local prin intermediul cafenelelor 5 to go, sacrificarea spaţiului şi a preţului cafelei pentru volum. În Rusia, de exemplu, o cafea se vinde cu 82 de cenţi. “Pentru a face bani din cafea trebuie să vinzi foarte mult”, a declarat Katz. “Chiar şi Starbucks îşi împarte profitul de-a lungul a 23,000 de cafenele de pe glob.”

    Cafenelele au un preţ de 6-9 ori mai mare pentru un cappuccino decât costul ingredientelor realizării unei ceşti de cappuccino (40 de cenţi), potrivit firmei de cercetare Allegra, scrie Bloomberg.

    În România, Radu Savopol, prin 5 to Go, va bifa anul acest pragul de 5 milioane de euro după deschiderea a 100 de locaţii, scria Business Magazin în vara anului 2016. Modelul de afacere al 5 to go a adus pentru prima dată în România conceptul de preţ fix al cafelelor la pachet, comercializate în spaţii stradale.

    Despre afacerea de succes a românului puteţi citi mai multe aici

     

     

  • Cum plănuieşte regele cafelei din Israel să detroneze Starbucks vânzând cafea cu 1 dolar

    Aviz Katz a inaugurat prima cafenea în 2013, iar în doar trei ani a creat cel mai mare lanţ de cafenele din Israel, dar planurile lui nu se opresc aici. Recent a deschis o cafenea în Piaţa Roşie din Moscova şi începe asaltul asupra Starbucks-ului, informează Bloomberg.

    În Israel a ajuns la 161 de localuri, iar pentru Rusia are plănuite 1000 de cafenele, dar vrea să deschidă şi în alte pieţe unde cafeaua este foarte populară precum Marea Britanie sau Turcia.

    Katz nu a început cu cafea, iar în 2008 şi-a vândut lanţul de magazine pentru 47 de milioane de dolari. În următorul an a fondat fondul de investiţii Hagshama Fund, prin intermediul căruia micii investitori au ocazia să investească în proiecte imobiliare globale. Fondul are acum 23,000 de investitori şi are două birouri, unul în Israel şi altul în Londra. Potrivit presei israeliene, fondul de investiţii are un randament mediu de 15%.

    El a deschis prima cafenea într-o perioadă când preţul unui cappuccino era extrem de mare. A implementat un model de business foarte simplu, care se manifestă şi pe plan local prin intermediul cafenelelor 5 to go, sacrificarea spaţiului şi a preţului cafelei pentru volum. În Rusia, de exemplu, o cafea se vinde cu 82 de cenţi. “Pentru a face bani din cafea trebuie să vinzi foarte mult”, a declarat Katz. “Chiar şi Starbucks îşi împarte profitul de-a lungul a 23,000 de cafenele de pe glob.”

    Cafenelele au un preţ de 6-9 ori mai mare pentru un cappuccino decât costul ingredientelor realizării unei ceşti de cappuccino (40 de cenţi), potrivit firmei de cercetare Allegra, scrie Bloomberg.

    În România, Radu Savopol, prin 5 to Go, va bifa anul acest pragul de 5 milioane de euro după deschiderea a 100 de locaţii, scria Business Magazin în vara anului 2016. Modelul de afacere al 5 to go a adus pentru prima dată în România conceptul de preţ fix al cafelelor la pachet, comercializate în spaţii stradale.

    Despre afacerea de succes a românului puteţi citi mai multe aici

     

     

  • Dolarul american, cotat joi la maximul istoric

    Potrivit cursului oficial făcut public de BNR, dolarul a atins un nou maxim istoric, micşorând diferenţa faţă de euro.

    Astfel, dolarul american a fost cotat joi la 4,3146 lei, în vreme ce moneda europeană a atins 4,5202 lei.

    Creşterea dolarului vine pe fondul deciziei FED de a mări dobâda de referinţă cu 0,25%, o măsură aşteptată de altfel din cauza dobânzilor foarte scăzute de pe piaţă, dar şi a măsurilor economice anunţate de preşedintele ales al SUA Donald Trump.

    Claudiu Cazacu, analist-şef al sucursalei din România a Casei de brokeraj X-Trade Brokers, a declarat pentru MEDIAFAX că, în următoarele săptămâni se aşteaptă ca dolarul american să ajungă la paritate cu euro.

    „Credem că este posibil să avem un euro egal cu dolarul american, chiar şi anul acesta, cel târziu la începutul anului viitor. Vorbim despre următoarele săptămâni”, a precizat Claudiu Cazacu. El a mai spus că dolarul este pe trend ascendent de mai multă vreme, iar acum a ajuns un nivel pe care nu l-a mai atins din 2002 în raport cu moneda unică europeană.

    „Motivul pentru care dolarul s-a apreciat este ieşirea dintr-o perioadă de consolidare a cotaţiilor euro-dolar. Concret, este vorba despre întărirea politicii monetare în SUA. FED nu numai că a majorat dobânda de referinţă cu 0,25%, dar a şi pregătit pieţele pentru încă alte trei astfel de majorări anul viitor, în timp ce aşteptările iniţiale erau doar pentru două măriri de dobândă. Cu dobânzi mai mari decât se poate găsi în Europa, capitalurile sunt atrase de plasamente în SUA. Dolarul creşte faţă de euro, iar euro se întăreşte în raport cu leul, deci efectul este cumulat faţă de moneda noastră”, a adăugat reprezentantul casei de brokeraj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Actorul care face toţi banii. Pentru fiecare dolar cu care a fost plătit el a produs 135 de dolari

    Publicaţia americană Forbes întocmeşte an de an o listă cu actorii care produc cei mai mulţi bani pentru studiourile de filme. Forbes analizează trei factori: distribuţia,filmul trebuie să fie distribuit în cel puţin 2000 de cinematografe, apoi este calculat venitul filmului care este împărţit la salariul estimat al actorului.

    Astfel, prin această ecuaţie, Chris Evans a ieşit pentru a doua oară la rând ca fiind actorul care-şi merită toţi bani, deoarece pentru fiecare dolar cu care a fost plătit el, la rândul lui, a produs 135,80 de dolari la Box Office. Anul acesta Evans a jucat în  Captain America: Civil War 

    Următorul în top este Chris Pratt, vedeta din filmele Jurassic World sau Guardians of the Galaxy care a produs 125,40 de dolari pentru fiecare dolar plătit pe el, urmat de Scarlett Johansson cu 88,60 de dolari la Box Office.

    De asemenea, tot Forbes a stabilit că Johnny Depp este plătit cel mai bine pentru munca sa, la fiecare 1 dolar, el generând doar 2,8 dolari.

    1. Chris Evans, 135,80 dolari
    2. Chris Pratt, 125,40 dolari
    3. Scarlett Johansson, 88,60 dolari
    4. Mila Kunis, 49,50 dolari
    5. Vin Diesel, 32 de dolari

  • Metoda de a face bani care este la îndemâna oricui şi pe care foarte puţini o folosesc

    “Dacă vrei să fii bogat, tot ceea ce trebuie să faci este să iei decizia de a face ceva ce majoritatea oamenilor nu fac”, scrie David Bach, care a devenit miliardar la vârsta de 30 de ani, în cartea sa “The Automatic Millionaire”, informează Business Insider.

    Decizia în cauză este aceea de a te plăti pe tine primul. “Ceea ce majoritatea oamenilor fac atunci când câştigâ un dolar este să-i plătească pe cei din jur primii. Îşi plătesc chiria, ratele, factura la telefon, taxele etc.”, spune Bach.

    “Motivul pentru care cred ca au nevoie de un buget este acela de a-i ajuta să ştie cât trebuie să plătească ca la sfârşitul lunii, anului să vadă câţi bani mai au pentru ei”, completează el.

    O mentalitate care nu este benefică, este de părere David Bach. “Nimic nu o să te ajute să fii bogat până când nu o să te plăteşti pe tine primul. Când câştigi primul dolar trebuie să te plăteşti pe tine”

    Astfel Bach recomandă ca oamenii să pună deoparte 10% din câştigul brut într-un cont de economii. “O să fii uimit cât de uşor este să trăieşti cu bani mai puţini. Nu ai cum să cheltuieşti ceea ce nu ai”, încheie el

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.