BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Care criză? La cât sunt de aglomerate mallurile, la cât sunt de pline tăvile cu cartofi prăjiţi şi aripioare, la cât este traficul de maşini, inflaţia nu există, scăderea puterii de cumpărare nu se vede, iar războiul din Ucraina, de lângă noi, este doar la televizor

    Parcă trăim într-un capitol din Kafka.

    De aproape o lună ne uităm oră de oră, seară de seară la ştirile şi imaginile de coşmar din Ucraina, ţară de la graniţa noastră care a fost atacată militar de către Rusia şi care se luptă cu arma în mână să nu se predea lui Putin.

    În timp ce Kievul este înconjurat de tancuri – tocmai citesc o ştire că în seara asta un mall a fost lovit de mai multe rachete, Harkovul este bombardat non-stop, Odessa se pregăteşte de asaltul de pe mare, iar Mariupol tocmai a primit un ultimatum ca până la ora 05.00 luni dimineaţă să se predea, noi tocmai am terminat de urmărit în linişte Madrid-Barcelona (0-4).

    Puţin mai încolo, Rusia a intrat în cea mai mare criză economică din istorie din cauza sancţiunilor lumii occidentale, ca urmare a atacării Ucrainei. Şi Ucraina, şi Rusia vor înregistra o cădere de cel puţin 30% a economiei, iar puterea de cumpărare se va înjumătăţi.

    Fiind bombardaţi non-stop de către ruşi, ucrainenii se ascund cum pot.

    La Moscova, dincolo de aplauzele forţate pentru Putin, companiile îşi închid porţile, iar sute de mii de ruşi care lucrau pentru firmele străine şi-au pierdut locurile de muncă. Ruşii nu pot să-şi scoată banii din bănci şi să-i schimbe în euro sau dolari ca să se protejeze de această criză.

    În timp ce în partea asta de Europă bombardamentele au intrat deja în cotidian, cealaltă Europă, protejată de NATO şi Uniunea Europeană, îşi duce liniştită înainte viaţa burgheză, lăsând pe seama politicienilor şi militarilor să se lupte cu Putin.

    După căderea înregistrată imediat după atacul Rusiei împotriva Ucrainei de pe 24 februarie, pieţele financiare şi-au revenit. Inclusiv la Bucureşti piaţa bursieră a recuperat pierderile înregistrate.

    În mallurile din Bucureşti a revenit aglomeraţia din vremurile bune, mai ales după ridicarea restricţiilor de Covid, semn că piaţa Capitalei mai are nevoie de încă un mall. Food-court-urile sunt pline, iar tăvile cu cartofi prăjiţi şi aripioare sunt la vedere. În ochii tuturor se vede, se simte optimismul că nu se poate întâmpla nimic rău.

    Restaurantele, trattoriile sunt pline ca în 2019, chiar dacă clienţii sunt puţin mai atenţi la ceea ce consumă şi la cât sunt preţurile.

    Chiar dacă suntem asaltaţi de creşterile de preţuri, acest lucru nu prea se vede. Străzile sunt pline de maşini, deşi plinul de benzină a crescut cu 50% faţă de finalul anului trecut.

    Traficul la metrou şi-a revenit destul de bine după ridicarea restricţiilor, ceea ce arată că a revenit viaţa în clădirile de birouri. În februarie, 9 milioane de călători a transportat metroul, dublu faţă de anul trecut.

    Toată lumea îşi caută vacanţe, iar companiile aeriene se pregătesc pentru cel mai aglomerat sezon de vară din istorie.

    Economia şi consumatorii par să reziste destul de bine, chiar dacă sunt bombardaţi de creşteri de preţuri şi estimări de scădere economică, creşterea cursului valutar şi majorări de dobândă. Inflaţia, care se apropie de două cifre, nu pare să ridice probleme nimănui. Poate doar lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    Nimeni nu a înţeles nimic din schemele de compensare şi plafonare a preţurilor la utilităţi – energie electrică şi gaze, dar atât timp cât guvernul a intervenit, totul e bine. Nu contează că factura totală la energie, estimată acum la 4 miliarde de euro, este plătită din buget, din banii noştri.

    Creşterea dobânzilor la credite încă nu se vede. Trebuie să le mulţumiţi lui Dragnea, Vâlcov şi Zanfir pentru acest IRCC, indicatorul de referinţă pentru creditele de consum şi ipotecare. Am ajuns să avem o dobândă mai mică la împrumuturile ipotecare faţă de Statele Unite: acolo dobânda a depăşit 4%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, în timp ce la noi, cu un IRCC de 1,17% plus 2 puncte procentuale marja băncii, avem o dobândă la creditele ipotecare de 3,17%.

    Nu suntem deloc conştienţi de războiul din Ucraina, imaginile terifiante cu bombardamente şi refugiaţi intrând deja în cotidian.

    Dar în spatele tututor acestor lucruri şi acestui optimism criza roade din economie şi din business.

    Piaţa muncii este solidă în acest moment, beneficiind de o conjunctură favorabilă.

    Există un optimism că războiul din Ucraina nu va ţine prea mult, ceea ce va permite companiilor să depăşească această perioadă legată de preţurile la utilităţi, scăderea cererii sau întreruperea lanţurilor de aprovizionare.

    În timp ce Kievul este asaltat de bombe, corporatişti dau asaltul la city-break-uri pentru weekendul următor.

    Este adevărat că suntem mai bine echipaţi pentru crize faţă de perioada din 2008 sau faţă de precedenta criză din Rusia din 1998, iar acest lucru se vede, cel puţin acum.

    Mâine vom vedea ce va fi.

  • Ce dobânzi oferă băncile pentru credite de consum. Dobânzile pentru un credit de nevoi personale încep de la 6,45% şi ajung până la 17,49%

    ♦ Dobânda pe care băncile o oferă la creditele de consum diferă în funcţie de opţiunile pe care le accesează clientul, precum virarea venitului sau optarea pentru o asigurare de viaţă ♦ Pe baza datelor colectate de comparatorul online de servicii financiare Conso, cele mai mici dobânzi la un credit de nevoi personale îl oferă BRD, Banca Transilvania şi Garanti BBVA, în timp ce la polul opus, UniCredit, Raiffeisen şi ING au dobânzi de peste 10%.

    Dobânzile oferite de bănci la creditele de consum încep de la 6,45% şi pot ajunge până la 17,49%, în funcţie de opţiunile pe care clienţii le accesează, dar şi a anumitor criterii care ţin de politica băncii şi de bilanţul fiecărei bănci.

    Aurelian Dochia, analist economic, a explicat pentru ZF că sunt cazuri în care băncile încearcă să atragă mai mulţi clienţi prin forţarea dobânzii la un nivel mai mic.

    „Sunt mai multe explicaţii. Fiecare bancă are politica ei. Cred că sunt cazuri în care băncile încearcă să atragă mai mulţi clienţi prin forţarea dobânzii la un nivel mai mic. Sunt bănci care au un bilanţ mai puternic, în sensul că au un raport foarte bun de credite şi depozite şi atunci încearcă să plaseze mai multe credite, în timp ce altele care nu stau aşa bine, devin mai scumpe la creditare. Poate că există şi diferenţe între profilul de risc al clienţilor cărora se adreseză diferite bănci“, a spus Aurelian Dochia.

    Pentru a oferi un ansamblu al plajei dobânzilor la creditele de consum, pe care băncile le practică după doi ani de pandemie în care dobânzile s-au aflat la cel mai mic nivel, ZF a colectat datele disponibile de pe Conso, comparator online de servicii financiare, în care se regăsesc dobânzile standard oferite de bănci. Astfel, pentru un credit de nevoi personale în valoare de 20.000 lei, pe o perioadă de cinci ani, BRD oferă o dobândă de 6,45%, aceasta fiind cea mai mică dintre opţiunile disponibile de pe comparatorul de servicii financiare, urmat de Banca Transilvania la o diferenţă de 0,47 puncte procentuale, respectiv 6,92%, podiumul fiind completat de Garanti BBVA, cu o dobândă de 7,17%. Din punctul de vedere al dobânzii anuale efective (DAE), adică costul total al creditului exprimat în procente, care include şi celelalte comisioane pe care băncile le vor percepe, nivelul este mai mare în funcţie de fiecare bancă. Printre comisioanele pe care băncile le mai pot percepe sunt taxe de administrare a creditului, comision de analiză sau costul unei asigurări de viaţă, în cazul în care clientul optează pentru aceasta.

    Următoarea bancă din top 10 bănci cu cele mai mici dobânzi la creditele de consum este Alpha Bank, ocupantul poziţiei patru în clasament, care oferă o dobândă de 7,57%. CEC Bank se află pe poziţia a cincea în acest clasament, cu o dobândă la creditul de nevoi personale de 8,37%. Pe poziţia a şasea se regăseşte BCR cu o dobândă de 8,49%, urmat de Banca Românească pe poziţia a şaptea, cu o dobândă de 9,27%.

    Ultimele trei bănci, care se regăsec în clasamentul băncilor cu cele mai mici dobânzi la creditele de consum sunt OTP Bank, cu o dobândă de 9,29%, Idea bank cu o dobândă de 9,32% şi Patria Bank cu o dobândă de 9,85%.

    În cazul Alpha Bank BCR, OTP Bank şi Patria Bank, dobânzile prezentate sunt cele mai mici pe care băncile le pot oferi.

    În funcţie de opţiunile pe care clientul le accesează şi a altor criterii de care banca ţine cont, precum profilul clientului şi istoricul de creditare, aceasta poate ajunge la valori mai mari. De exemplu, în cazul Alpha Bank, rata dobânzii poate atinge un nivel de 15,57%, la BCR valoarea maximă este de 16,99%, în timp ce la OTP Bank şi la Patria Bank, nivelul dobânzilor pot ajunge la 17,79%, respectiv 14,7%.

    La polul opus, în top 5 bănci cu cele mai mari dobânzi la creditele de consum, nivelul dobânzilor sare de 10%, ajungând până la 17,49%, acesta fiind cazul UniCredit. Pe lângă faptul că rata dobânzii este la un nivel semnificativ comparativ cu cea mai mică dobândă la creditele de consum oferite de piaţa bancară, respectiv 6,45%, dobânda anuală efectivă, în care sunt incorporate şi costurile din comisioanele aplicate de bancă, ajunge până la 19,65%.

    Pe poziţia a doua a clasamentului băncilor cu cele mai mari dobânzi la creditele de nevoi personale se află Raiffeisen Bank, cu o dobândă de 12%, podiumul fiind completat de ING Bank cu o dobândă de 12%.

    Poziţia a patra din top 5 bănci cu cele mai mari dobânzi la creditele de consum este ocupată de Intesa Sanpaolo, cu un nivel al ratei dobânzii de 11,25%, urmat de Alior Bank, cu o dobândă de 11,19%.

    Creşterea dobânzilor practicate de bănci au la bază majorările succesive ale ratei dobânzii de politică monetară, care în urmă cu două săptămâni a ajuns la 2,5%, în creştere cu 0,5 puncte procentuale. În ultimele trei şedinţe ale Consiliului de Adminsitrare al BNR, respectiv 5 octombrie 2021, 9 noiembrie 2021 şi 10 ianuarie 2022, dobânda a fost majorată cu 0,25 puncte procentuale.

  • Fini sunt! Investiţia într-un apartament pentru a-l da în chirie începe să nu mai fie rentabilă

     

    Din 2010 până în 2020, achiziţia unui apartament pentru a-l da apoi în chirie a fost o investiţie foarte bună, cu un randament de 6-10% chiar 12% la euro, de 3-4 ori faţă de dobânda bancară la euro.

    La un apartament de 45.000-50.000 de euro, cumpărat când piaţa se prăbuşise, puteai obţine o chirie de 300-400 euro pe lună.

    Programul „Prima Casă” a ţinut preţurile apartamentelor jos, făcând din achiziţia unui apartament o investiţie de vis.

    Citiţi articolul integral pe www.alephnews.ro

  • 3-4 ani de dobânzi negative pentru cei care îşi ţin banii la bancă: după câţiva ani de pauză, Isărescu vrea din nou stimularea economisirii prin creşterea dobânzilor bancare, dar problema este că băncile sunt cu dobânzile la depozite cu mult sub inflaţie şi nici nu vor creşte ratele aşa de repede/mult

    În comunicatul oficial de miercuri, 9 februarie 2022, prin care a anunţat creşterea dobânzii de referinţă de la 2 la 2,5% şi a dobânzii Lombard la care se împrumută băncile de la 3 la 3,5%, BNR a menţionat:

    “Deciziile CA ale BNR urmăresc ancorarea anicipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală”.

    BNR prognozează o rată a inflaţiei pentru acest an de 9,6%, cu un maxim de două cifre în aprilie, după care ar urma o scădere din toamnă, dacă piaţa de energie se va calma iar preţurile vor scădea.

    La această inflaţie dobânzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult.

    Spre exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă, are o dobândă la 12 luni de 1,9% pe an, la 24 de luni de 2,1%, iar la 36 de luni de 2,3%.

    BCR,a doua bancă de pe piaţă, are la 12 luni o dobândă de 1,6%, asta dacă clientul îşi încasează salariul prin bancă, iar la 24 de luni de 1,95%.

    BRD, a treia bancă de pe piaţă, are la 12 luni o dobândă de 1,05%, iar la 24 de luni o dobândă de 1,25%.

    CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă şi una dintre principlele bănci care atrage economiile populaţiei, are o dobândă de 3,1% pe 12 luni, 3,35% pe 24 de luni şi 3,5% pe 36 de luni.

    Probabil că sunt bănci mai mici care au dobânzi mai mari la depozite, dar sumele atrase de la populaţie sunt reduse.

    La aceste dobânzi, cei care îşi ţin banii la bancă în lei, dar şi în euro, s-au trezit cu dobânzi real negative începând cu a doua parte a anului trecut, atunci când inflaţia a început să crească accelerat şi foarte mult.

    Cineva care are un depozit pe un an de 3,1% la o inflaţie de 9,6%, are o pierdere de 6,5%. Practic, câştigul obţinut în doi ani anteriori este spulberat de inflaţie.

    Dacă cineva are un depozit de 1,05% la o inflaţie de 9,6%, are o pierdere în valoare reală de nu mai puţin de 8,45%.

    Ministerul Finanţelor are dobânzi mai bune la titlurile de stat Tezaur: la un an dobânzile sunt de 4,5%, la trei ani de 5%, iar la cinci ani de 5,35%. Chiar şi la aceste dobânzi, cu mult peste dobânzile bancare la depozite, rezultatul este negativ pentru cei care apelează la această formă de economisire.

    Demersul Ministerului de Finanţe de a oferi dobânzi mai mari populaţiei la vânzarea de titluri de stat este lăudabil, dar sumele atrase încă nu pot ataca depozitele bancare. Anul trecut, 114.000 de români au cumpărat titluri Tezaur în valoare de 5 miliarde de lei.

    La finalul anului trecut, depozitele bancare în lei ale populaţiei au fost de 165 de miliarde de lei, în creştere cu 9%, adică o creştere de 15 miliarde de lei. Chiar în condiţiile în care dobânzile au fost extrem de mici, real negative. Populaţia a economisit anul trecut mai mult în valută, unde creşterea a fost de 12,9%, soldul depozitelor în valută fiind echivalentul a 118,8 miliarde de lei.

    Băncile, în special cele mari (top 10 bănci deţin 82% din activele bancare şi probabil 85% din totalitatea depozitelor bancare), au exces de lichiditate, având în vedere că soldul creditelor este cu mult sub soldul depozitelor atrase atât de la populaţie, cât şi de la companii. Spre exemplu, creditele acordate populaţiei în lei au crescut anul trecut cu 15,3%, peste creşterea depozitelor, dar sunt la 136 de miliarde de lei, versus depozite de 165 de miliarde de lei.

    Situaţia este “dramatică” pe componenta de valută: creditele în valută acordate populaţiei au coborât la echivalentul a 27,5 miliarde de lei, în timp ce depozitele în valută sunt de 118,8 miliarde de lei, adică băncile au un exces de 91 de miliarde de lei, echivalent în valută. Tocmai de aceea sunt bănci care nu mai oferă clienţilor români depozite în euro, sau dacă au această formă de economisire, dobânzile sunt “zero”. Spre exemplu, Banca Transilvania oferă la un an o dobândă la euro de 0,01%, iar la doi ani de 0,05%.

    În încercarea de a prelua din nou controlul inflaţiei care pur şi simplu a explodat peste tot în lume, depăşind toate previziunile, BNR dar şi celelalte bănci centrale sunt nevoite să majoreze dobânzile, într-un context în care economiile încă nu şi-au revenit după criza Covid.

    Băncile centrale nu au apăsat pedala pe acceleraţie pentru creşterea dobânzilor ca să nu afecteze revenirea economică.

    La Bucureşti BNR ar fi majorat mai mult dobânzile şi mai repede, dar a încercat să protejeze economia în trimestrul patru, care a dat semne de reducere a creşterii cu impact asupra businessului şi a consumului.

    Dacă inflaţia se va menţine la aceste niveluri ridicate mai mult timp, aşa cum cred analiştii, economiile celor care îşi ţin banii la bancă vor fi practic spulberate.

    Băncile nu au cum să ţină pasul cu inflaţia (spre exemplu în SUA, la o inflaţie de 7%, în cel mai bun caz dobânda de referinţă a Fed va creşte la 1%), aşa că dobânzile real negative vor persista.

    Până anul trecut, dobânda real negativă era mai mică: spre exemplu, la o inflaţie de sub 2% în Europa, dobânda la Banca Centrală Europeană era de minus 0,5%, rezultând o dobândă real negativă de 2,5%. La o inflaţie de 5% în Europa, dobânda real negativă a urcat la 5,5%. La Bucureşti, analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 3,5-4%, în condiţiile unei inflaţii de 7-11%.

    Problema este ce se va întâmpla în 2023, când BNR prognozează o reducere a inflaţiei spre 3,5%, asta într-un caz fericit. Băncile nu vor creşte dobânzile la depozite pentru că nu au niciun interes, pentru că au lichiditate suficientă şi pentru că dobânda la care pot să se împrumute la BNR (acum este de 3,5%) este cu mult sub inflaţie.

    Creditele sunt legate de ROBOR pentru companii, la care se adaugă marja băncii. ROBOR-ul a urcat acum la 3,59% şi se îndreaptă spre 4%.

    Pentru persoanele fizice dobânzile de referinţă sunt IRCC şi ROBOR. La IRCC există acest decalaj de 6 luni în urmă, care ţine IRCC-ul jos (acum este de 1,17%, nivel de referinţă pentru primul trimestru din acest an).

    Deşi ROBOR-ul a crescut substanţial (spre exemplu, faţă de acum un an creşterea este de aproape 250%), dobânzile efective de tranzacţionare de pe piaţa interbancară sunt mai mici, aşa că IRCC-ul, care se calculează pe baza tranzacţiilor efectuate, nu va ajunge la acelaşi nivel ca ROBOR-ul.

    ROBOR este mai mult o dobândă de viitor, care urmăreşte inflaţia şi alte evenimente, şi oricum băncile tranzacţionează prea puţin între ele la aceste cotaţii.

    Populaţia îşi poate proteja prea puţin economiile de această inflaţie întrucât dobânzile de la bancă şi dobânzile de la titlurile de stat nu vor creşte la nivelul inflaţiei. Problema este că şi la euro dobânzile sunt real negative.

    Dacă îţi ţii banii în euro, te poţi proteja de o creştere a cursului valutar leu/euro.

    Dar dacă creştea cursului valutar este sub dobânda bancară la lei, cei care au depozite în euro pierd.

    Oricum ar fi, cei care au depozitele bancare în lei şi în euro în această perioadă, care va ţine mai mult decât aşteptările, pierd din valoarea banilor.

  • Profil de investitor: Cum a transformat un inginer din Alba Iulia pandemia în investiţie

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale Profil de investitor, găzduită de Business Magazin. Astăzi este despre Răzvan Ţel, un inginer care a început să investească exact înainte de pandemie.

    „După o vizită de aproximativ jumătate de oră la biroul brokerului, unde am semnat o cerere de deschidere de cont, am fost pregătit să trec la treabă”, povesteşte Răzvan Ţel, un inginer din Alba Iulia în vârstă de 30 de ani care, la finalul anului 2019, a început să investească la Bursa de Valori Bucureşti cu scopul de a ajunge, pe termen lung, la independenţă financiară.

    De atunci au trecut mai mult de doi ani, marcaţi de volatilitate, incertitudine, perioade de corecţii, dar şi oportunităţi, cifre record şi „marfă” nouă pentru investitori, toate pe fondul pandemiei de coronavirus.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Răzvan Ţel

    VÂRSTĂ: 30 de ani

    PROFESIE: inginer

    OCUPAŢIE: specialist achiziţii

    INVESTEŞTE: din pasiune

    Cum a fost această perioadă pentru Răzvan, care a intrat în piaţă cu puţin timp înainte de declanşarea pandemiei?

    „Pe timpul stării de urgenţă am fost nevoit să mă opresc deoarece am ajuns şi eu în şomaj tehnic, iar la acel moment nu eram sigur dacă voi mai avea job. Când apele s-au calmat puţin şi am fost chemat înapoi la muncă, am profitat de preţurile acţiunilor mici şi am cumpărat de toţi banii pe care îi aveam economisiţi”, afirmă investitorul.

    Una dintre lecţiile pe care le-a învăţat în cei doi ani de activitate la Bursă este că perioadele de criză pot reprezenta la fel de bine fundaţia sau contextul unor oportunităţi.

    „Voi trata viitoarele crize ca pe nişte oportunităţi în care se pot cumpăra acţiuni la discount.”

    Pentru Răzvan, această strategie pare că a funcţionat. Anul 2020 i-a adus acestuia un randament de 10%, iar în 2021 portofoliul său a crescut cu aproximativ 75%.

    Totuşi, spune el, în ciuda tuturor creşterilor din ultimii ani, pieţei de capital locale îi lipsesc investitorii şi pune acest aspect pe seama educaţiei financiare.

    „Ce mi-a lipsit la început a fost experienţa. Nu cunoşteam pe nimeni la acel moment care să investească la Bursă, iar la şcoală nici vorbă de educaţie financiară în care să se discute acest subiect, dar după câteva mici greşeli, m-am prins destul de repede de cum funcţionează Bursa. Este nevoie de mai multă educaţie financiară în şcoli. Cred că sunt foarte puţini români care aleg să investească la Bursă”, afirmă el.

    Uitându-se în urmă, Răzvan spune că procesul deschiderii unui cont de investiţii este destul de facil pentru oricine vrea să facă asta. Ba chiar subliniază că nu există un moment potrivit pentru a face pasul în lumea investiţiilor.

    „Recomand oricui să înceapă să investească de la primul salariu sau cât de repede posibil pentru a beneficia de dobânda compusă. Cât timp stă în afara ringului bursier şi nu îşi pune banii la muncă, practic plăteşte zi de zi un cost de oportunitate”, spune el.

    În perioada 2010-2014, Răzvan Ţel a urmat cursurile Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, specializarea măsurători terestre şi cadastru, iar din 2015 lucrează pe funcţia de specialist achiziţii la Star Assembly, uzină din Sebeş care aparţine grupului german Daimler, producătorul automobilelor Mercedes-Benz.

    Pentru cei care spun că timpul nu le permite să (mai şi) investească, Răzvan susţine că activitatea de investiţii poate fi una complementară activităţilor zilnice.

    „Investesc din pasiune. În fiecare zi urmăresc ştiri economice şi îmi urmăresc evoluţia portofoliului. Aloc cam o oră pe zi acestor activităţi, dar o fac cu plăcere”, spune el.

    Sunt persoane care consideră că pentru a fi investitor este nevoie de bani mulţi pentru început sau pe parcurs, iar în infirmarea acestui mit, vine prima tranzacţie de cumpărare realizată de Răzvan la finele anului 2019 – acţiuni în valoare de 1.000 de lei ale Băncii Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România.

    Astăzi, portofoliul lui la Bursa românească se ridică la peste 80.000 de lei, iar cele mai mari deţineri sunt în sectorul energetic, unde Nuclearelectrica are o pondere de aproximativ 23%, OMV Petrom reprezintă 11%, iar Fondul Proprietatea, cu participaţia la Hidroelectrica, înseamnă 10% din portofoliu.

    Alte sectoare de activitate sunt cel al materialelor de construcţii, reprezentat de investiţia la TeraPlast Bistriţa (20% din portofoliu) şi cel bancar, prin Banca Transilvania (15%). Deţinerile mai mici sunt reprezentate de MedLife (7%), Holde Agri Invest (6%), Purcari (4%) şi Grupul Sphera, administratorul KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România (4%). Cei mai valoroşi jucători din portofoliu, aşa cum îi numeşte, au fost Nuclearelectrica şi TeraPlast Bistriţa, care i-au adus randamente de 100%, respectiv 200%.

    Răzvan nu face trading, ci doar acumulează acţiuni. De asemenea, pentru el dividendele sunt parţial importante. Preferă a societatea la care este acţionar să nu plătească dividende, ci să folosească profiturile pentru extinderea activităţii.

    La ce se uită atunci când analizează dacă să cumpere sau nu acţiuni ale unei companii?

    „Aştept profit şi certitudine. Înainte de a investi într-o companie, mă asigur că are fundamente solide, venituri în creştere sau cel puţin constante, o poziţie bună în piaţă, adică nu este ameninţată de concurenţă şi că se tranzacţionează la un indice PER decent, de preferat sub 15, dar dacă este o companie de tip growth, cumpăr şi la PER în jur de 20”, explică investitorul.

    Totodată, acesta se consideră un investitor destul de conservator şi spune că investeşte în companii sigure, pe care le cunoaşte şi le înţelege şi de care este sigur că vor mai fi pe piaţă şi peste 10-20 de ani.

    „Aş vrea să văd listată Hidroelectrica. Având în vedere că produce energie electrică curată, din surse regenerabile, este una din acele companii care vor fi profitabile şi peste decenii”, concluzionează Răzvan Ţel.

    DICŢONAR DE INVESTITOR

    Ce este dobânda compusă?
    Dacă dobânda simplă reprezintă suma pe care cineva o plăteşte sau o încasează pentru banii împrumutaţi, dobânda compusă nu este nimic altceva decât dobânda la dobânda reinvestită. Cu alte cuvinte, pentru a beneficia de dobânda compusă, este necesară reinvestirea dobânzii iniţiale, care poate veni sub formă de dobândă la depozite, obligaţiuni şi titluri de stat sau pur şi simplu, sub formă de dividende.

    Ce reprezintă însă costul de oportunitate? Este un concept destul de ignorat în România, chiar şi de adulţi, dar întâlnit totuşi nu doar în lumea investiţiilor, ci şi în situaţii din viaţa de zi cu zi. Raportat la un investitor, costul de oportunitate reprezintă decizia pe care acesta o face, de exemplu, între cel mai mare câştig potenţial şi cel mai sigur câştig. Mai simplu, este ceea ce pierzi atunci când alegi o opţiune sau ceea ce puteai câştiga dacă alegeai cealaltă opţiune.

  • Dobânzile interbancare mai fac un salt: ROBOR la 3 luni a fost cotat luni la 3,19%, în creştere cu 2,5% faţă de vineri

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni, 7 februarie, la 3,19%, de la 3,11% vineri, prima zi în care indicele a crescut spectaculos după mai multe zile în care acesta stagnase la 3,05%.

    Raportat la ziua de vineri, 4 februarie, indicele s-a majorat cu 2,57%, iar de la începutul anului, indicele a crescut cu 5,62%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot luni, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,33%, faţă de cotaţia de 3,28% înregistrată vineri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 3,45%, de la 3,40 vineri.

    Analiştii financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 3,87% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de CFA Society.

  • Nuclearelectrica a depus 52,5 milioane de lei la CEC Bank şi aşteaptă o dobândă de 3,6% pe an

    Producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (simbol bursier SNN) a anunţat vineri investitorii că, în baza ordinului de constituire a unui depozit cu rata dobânzii negociată, la data de 21 ianuarie 2022 compania a constituit la CEC Bank un depozit de 52,5 mil. lei, cu data de maturitate la 22 iunie 2022 şi o rată procentuală a dobânzii de 3,6% pe an.

    Nuclearelectrica are constituite depozite la CEC Bank în valoare cumulată de 541,65 mil. lei, sumă care depăşeşte 5% din valoarea activelor nete ale companiei de stat, precum şi 10% din cifra de afaceri netă aferentă ultimei situaţii financiare anuale.

    Anterior, Nuclearelectrica depunea 280 mil. lei la Banca Românească, cu scadenţa la 22 iunie 2022 şi la o dobândă de 3,5% pe an, respectiv 120 mil. lei la Eximbank, banca de import-export a României.

    Nuclearelectrica menţiona la T3/2021 suma de 714 milioane de lei la categoria „numerar şi echivalente de numerar”. În ceea ce priveşte depozitele bancare, compania de stat înregistra aproximativ 1,5 miliarde de lei.

    Nuclearelectrica are 13,3 mld. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 82,5% de statul român, prin Ministerul Energiei. Acţiunile SNN înregistrează un avans de 126,7% în ultimul an, pe fondul unor tranzacţii de 538 mil. lei, respectiv un declin de 5,6% în 2022, pe rulaj de 54,8 mil. lei, arată datele BVB.

    Recent, societatea de brokeraj BT Capital Partners scria că SNN ar putea fi promovată în structura indicilor FTSE Russell de la categoria Small Cap la Mid Cap.

     

  • Creşte inflaţia, cresc dobânzile, cresc preţurile la apartamente

    Conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – ANCPI – în 2021 au fost tranzacţionate 698.756 de imobile, cu 95.951 mai multe faţă de 2020. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat în decembrie – 74.429, dintre care în Bucureşti 14.438, în Ilfov 4.902 şi Constanţa 3.950. Numărul ipotecilor în decembrie 2021 a fost de 28.924, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti – 6.523. De la 1 ianuarie 2022 plafonul pentru care se plăteşte TVA de 5% a crescut de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor care să acopere inflaţia, creşterea preţurilor materialelor de construcţii, creşterea salariilor, creşterea preţurilor la terenuri. Conform ZF Index Imobiliar, realizat împreună cu societatea de consultanţă imobiliară SVN, preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti au urcat în decembrie cu cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani, de 5,6%, faţă de decembrie 2020. 9 din cele 20 de cartiere din Capitală luate în calcul au preţuri de peste 100.000 de euro, cel mai ridicat număr de la începutul lui 2009.  Andrei Sârbu, CEO al SVN România, spune că 2021 a stabilit un record absolut de tranzacţii înregistrate, contrar unor opinii analiste anterioare, iar 2022 va fi un an la fel de bun. Consumatorii s-au obişnuit cu actualul context pandemic, cererea este în continuare solvabilă, iar creşterea preconizată a dobânzilor trebuie privită într-un context mai larg, raportat la salarii.

    El dă ca exemplu faptul că rata medie pentru achiziţionarea unui apartament nou cu două camere în Bucureşti deţinea un procent de 52% din salariul mediu net la nivel naţional în T2/2020, atunci când IRCC era de 2,44%. În T1 2022, când IRCC este de 1,17%, rata medie deţine un procent de 45,5% din salariul mediu net la nivel naţional. În octombrie 2008 preţul unui apartament cu trei camere din Bucureşti a fost de 139.000 de euro, pentru a scădea an de an până în 2014, când a ajuns la 74.600 euro. De atunci preţurile au urcat constant, ajungând la 100.600 euro la finalul lui 2021. În 2021, în Bucureşti au fost livrate aproape 20.000 de locuinţe noi. Lucian Azoiţei, proprietarul dezvoltatorului imobiliar Forty Management spune că există o tendinţă internaţională, valabilă şi în România, de a investi foarte mult în zona imobiliară pentru a te proteja de această inflaţie galopantă care vine peste noi, iar în situaţiile de criză, casele sunt totdeauna un activ foarte important. El spune că în acest context, în 2022 vom vedea în continuare creşteri de preţuri la imobiliare datorate cererii, datorate creşterii preţurilor materialelor de construcţii şi celor care vor să cumpere apartamente pentru investiţii, pentru a le da în chirie.

    Din cauza creşterii inflaţiei, BNR a început să majoreze dobânda de referinţă şi dobânda Lombard la care se împrumută băncile, ceea ce, inevitabil, va duce la o creştere a dobânzilor pentru cei care vor să ia un credit ipotecar şi imobiliar, dar şi pentru dezvoltatori. Din cauza faptului că IRCC, indicatorul de referinţă folosit pentru creditele noi, are un decalaj de calcul de şase luni (IRCC pentru T1/2022 are la bază dobânzile de pe piaţa interbancară din T2/2021, atunci când dobânzile scăzuseră), creşterea dobânzilor încă nu se vede în ratele lunare de plată. Pentru că piaţa imobiliară a început să se încălzească, cu tranzacţii şi preţuri în creştere, BNR a majorat de la 1 ianuarie avansul pentru creditele imobiliare de investiţii de la 15% la 25%. La nivel internaţional, ultimii doi ani au fost foarte buni pentru piaţa imobiliară americană, acolo unde preţurile au atins maxime istorice. Dar apariţia inflaţiei şi începutul de creştere a dobânzilor au dus şi la o creştere, la începutul acestui an, a dobânzilor la creditele ipotecare: dobânda medie pentru un împrumut pe 30 de ani cu o dobândă fixă a crescut la 3,22%, faţă de 2,65% în 2020. Preţul mediu al unei casei a ajuns în noiembrie 2021 la 353.900 de dolari, plus 13,9% faţă de noiembrie 2020, conform unui articol din Wall Street Journal.

    Conform unei analize din The Economist, unul dintre cei mai importanţi factori care au dus la creşterea preţurilor, pe lângă dobânzile ultrascăzute, este legat de oferta în scădere de imobile din SUA, situaţie întâlnită în toate economiile occidentale. Conform datelor analizate de The Economist, dezvoltările noi imobiliare din ţările bogate sunt la jumătate faţă de nivelul de la mijlocul anilor 1960. Paradoxal, încălcând teoria economică, cererea în creştere de case/apartamente nu a dus la creşterea ofertei, adică s-a construit mai puţin, ceea ce în final a dus la creşterea preţurilor. În Bucureşti, blocajul din ultimul an la nivelul autorizaţiilor de construcţie va duce la o scădere a ofertei în următorii ani pe zona rezidenţială, ceea ce va pune presiune pe preţuri. Piaţa imobiliară din principalele oraşe, acolo unde există activitate economică, unde locurile de muncă sunt mai bine plătite, va fi în creştere în 2022 chiar dacă pe segmentul achiziţiilor de investiţii pentru închiriere sunt ceva probleme, având în vedere că nu am scăpat de pandemie. Oricum, dacă ne uităm pe graficul ZF Index Imobiliar, pentru a atinge preţurile din 2008 piaţa ar mai trebui să crească cu 30%.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75%, şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3% pe an. Banca Naţională: Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni

    Consiliul de administraţie al BNR a decis în şedinţa de luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75%, începând cu data de 11 ianuarie 2022, precum şi majorarea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3% pe an, de la 2,5%.

    Banca Naţională a aprobat extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale.

    De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1%.

    BNR a subliniat în comunicatul emis după şedinţa de politică monetară că are în vedere păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, depăşind valorile evidenţiate de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.

    BNR spune că determinante pentru înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei sunt majorările mai ample de preţuri anticipate a fi consemnate de energia electrică şi gazele naturale – chiar şi în contextul aplicării măsurilor de compensare şi plafonare –, precum şi de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotaţiilor produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare. Impactul acestora este de natură să amplifice şi să prelungească mai mult deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor la energie, dar şi să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaţioniste.

    Incertitudini semnificative rămân, totuşi, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare şi plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, precum şi modului de evaluare şi de includere a acestora în calculul IPC. Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din situaţia blocajelor în lanţurile globale de producţie şi aprovizionare.

    În acelaşi timp, evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor, cel puţin pe termen scurt, în contextul tendinţei de extindere la nivel naţional a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum şi al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar şi prin potenţialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic şi de criza energetică şi de persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare.

    Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potenţial inferior ţintei înregistrat în 2021 şi, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi la nivel global. O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne şi absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

    Ce mai menţionează comunicatul BNR:

    Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării şi compensării preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, depăşind uşor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creşterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influenţele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină şi motorină, şi într-o mai mică măsură din majorarea preţurilor LFO.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie şi la 4,3 la sută în noiembrie. Evoluţia reflectă efectele creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecţie contra infecţiei cu coronavirus, toate potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate.

    Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută şi la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la sută în luna septembrie 2021.

    Activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar aşteptărilor. Evoluţia face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creşterii economiei în semestrul I 2021, implicând  şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

    În acelaşi timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunţată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus, şi în acest interval, de variaţia stocurilor. Contribuţia formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neaşteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracţiei lucrărilor de reparaţii capitale, ce a devansat, ca impact, creşterile uşoare în termeni anuali ale construcţiilor noi şi ale investiţiilor nete în uti­laje (inclusiv mijloace de transport).

    Şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul anterior, chiar şi în condiţiile unei scăderi ceva mai pronunţate a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii, în raport cu cea evidenţiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă puternic creşterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-şi reducă dinamica anuală, deşi mult mai modest decât în trimestrul II, sub influenţa ameliorării variaţiei anuale a soldurilor balanţelor veniturilor.

    Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

    Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creşterii în termeni anuali a comerţului cu amă­nuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei, precum şi scăderea substanţială a producţiei industriale şi a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluţiilor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti, iar exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus considerabil variaţia anuală şi mult mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării în continuare a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, dar şi ca urmare a reînrăutăţirii considerabile a balanţelor veniturilor, deficitul de cont curent şi-a reaccelerat puternic creşterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depăşind-o cu circa 58 la sută pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.

    Evoluţiile de pe piaţa muncii au resimţit în septembrie-octombrie 2021 influenţe venite din deteriorarea situaţiei epidemiologice şi din înăsprirea restricţiilor de mobilitate, precum şi din acutizarea blocajelor în lanţurile globale de aprovizionare şi din creşterea accentuată a costurilor cu energia şi cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depăşind foarte uşor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata şomajului şi-a corectat doar parţial în septembrie creşterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menţinându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.

    Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie şi decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul caracterului restrictiv al condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potenţate şi de evoluţiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit, de asemenea, creşterea, deşi într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice şi al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate şi din cele emergente, rămânând pe toate scadenţele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.

    Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie şi noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la 12,9 la sută în trimestrul III, în condiţiile prelungirii ascensiunii variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, dar şi pe fondul dinamizării uşoare a creditului în valută. Componenta în lei şi-a accelerat creşterea anuală până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.

    În şedinţa de astăzi, 10 ianuarie 2022, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Totodată, Consiliul de administraţie al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an şi menţinerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an. Acestea decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini. În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR vizează readucerea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 9 februarie 2022.

  • De la 1 ianuarie, pentru primul trimestru din 2022, dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare şi de consum – IRCC este de 1,17%

    Indicele IRCC, folosit de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, a fost majorat pe 31 decembrie 2021, la 1,17%, de la 1,08%.

    Acest indice este calculat pe baza datelor din T3/2021, şi va fi folosit pentru creditele acordate în T1/2022.

    Românii vor plăti astfel rate mai mari la credite pentru următoarele trei luni, în condiţiile în care valoarea precedentă a IRCC era de 1,08%. 

    Deşi a crescut şi IRCC, indicele este de 2,6 ori mai mic faţă de ROBOR la 3 luni utilizat pentru dobânzile la creditele retail în lei luate până în mai 2019, care a depăşit 3% pe an.

    Băncile acordă începând cu luna mai 2019 credite noi retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei.

    Noul indice IRCC este calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare pentru o anumită perioadă, la care băncile pot să adauge o anumită marjă fixă. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a dobânzilor cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. 

    Acest indice IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, fiind aplicat de către fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

    Astăzi, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat la 3,02%, în creştere cu 50,2% faţă de inceputul anului 2021.