BusinessMagazin

Tag: cumparaturi

  • A renunţat la o carieră în marketing în corporaţii pentru a vinde haine la mâna a doua. Acum câştigă mii de dolari pe lună

    În 2012, pe vremea când era studentă la Unversitatea din Arkansas, Alexandra Marquez a început să folosească o aplicaţie numită Poshmark, similară ca funcţionalităţi ca Instagram, dar care permitea vânzarea şi cumpărarea de haine.

    “M-a prins din primul minut”, povesteşte Marquez celor de la Business Insider. “Era modul ideal de a câştiga nişte bani.”

    Deşi o mare parte din cei 700.000 de utilizatori foloseau Poshmark pentru a-şi face curat în dulap, Alexandra Marquez a intuit potenţialul de business. A început să meargă prin magazine de second hand sau outlet-uri, vânzând apoi produsele prin intermediul aplicaţiei. “A fost destul de complicat la început”, povesteşte antreprenoarea. “Câştigam în jur de 500 de dolari pe lună.” Cu timpul însă, a învăţat ce branduri şi tipuri de haine se vând, iar vânzările au crescut în mod semnificativ.

    După absolvire, Marquez s-a angajat în cadrul unei companii specializate în marketing, dar a renunţat după doar un an pentru a se concentra pe afacerea cu haine. Astăzi ea dedică trei sau patru zile pe săptămână cumpărăturilor pentru a putea posta noi produse zilnic. Veniturile au ajuns la 5.000 de dolari pe lună, dar tânăra e încrezătoare că acestea vor creşte în continuare. Cele mai multe haine vândute de ea pe Poshmark au preţuri cuprinse între 40 şi 250 de dolari.

  • Un angajat Harvard a cheltuit 80 de mii de dolari din banii Universităţii pe seturi Lego

    Shawn Bunn, în vârstă 44 de ani, managerul laboratorului de computere al Harvard, este acuzat că s-a folosit de banii universităţii pentru achiziţia a diferite obiecte personale, în valoare de 80.000 de dolari, conform infoblizzard.com

    Poliţia a găsit la domiciliul bărbatului seturi lego, televizoare, dar şi o mulţime de tablete iPad. Potrivit inspectorilor poliţiei, investigaţia a început după ce s-au observat nişte nereguli în finanţele şcolii. S-a descoperit că Shawn Bunn a făcut sute de cumpărături de-a lungul a patru ani.

    Shawn Bunn a fost eliberat, pus sub supraveghere şi aşteaptă procesul pe 28 octombrie.

  • Un angajat Harvard a cheltuit 80 de mii de dolari din banii Universităţii pe seturi Lego

    Shawn Bunn, în vârstă 44 de ani, managerul laboratorului de computere al Harvard, este acuzat că s-a folosit de banii universităţii pentru achiziţia a diferite obiecte personale, în valoare de 80.000 de dolari, conform infoblizzard.com

    Poliţia a găsit la domiciliul bărbatului seturi lego, televizoare, dar şi o mulţime de tablete iPad. Potrivit inspectorilor poliţiei, investigaţia a început după ce s-au observat nişte nereguli în finanţele şcolii. S-a descoperit că Shawn Bunn a făcut sute de cumpărături de-a lungul a patru ani.

    Shawn Bunn a fost eliberat, pus sub supraveghere şi aşteaptă procesul pe 28 octombrie.

  • IKEA anunţă că de la 1 septembrie NU va mai comercializa aceste produse. Care este explicaţia retailerului

    Clienţii IKEA care vor merge la cumpărături începând cu 1 septembrie nu vor mai găsi la rafturi câteva produse pe care compania a hotărât să înceteze să le mai comercializeze. Retailerul suedez şi explicat decizia motivând că astfel promovează un stil de viaţă mai responsabil faţă de mediul înconjurător în rândul clienţilor săi. 

    IKEA anunţă că de la 1 septembrie NU va mai comercializa aceste produse. Care este explicaţia retailerului

  • Această stradă din Grecia a fost a zecea cea mai scumpă din lume. Cum arată acum? – GALERIE FOTO

    Când te gândeşti la zone prospere datorită shoppingului, probabil Grecia este printre ultimele pe care ţi le poţi imagina acum. Dar înainte de criza financiară din 2008, urmată de criza euro din 2010-2012, Atena a fost „casa” unora dintre cele mai importante branduri de relail.

    În 2012, Joe Weisenthal a scris despre strada Ermou, a zecea cea mai scumpă zonă de cumpărături în 2007. Trei ani mai târziu, dacă te cazezi la un hotel din apropiere nici nu îţi imaginezi că locul acela a fost cândva atât de prosper.

    Începând din 2007, preţurile au scăzut aici până la jumătate, iar zona şi-a pierdut mult din gloria dobândită.

  • McDonald’s caută soluţii pentru a-şi recâştiga clienţii. Compania a lansat o nouă pungă pentru cumpărături

    McDonald’s Ungaria a prezentat recent o nouă pungă pentru cei care comandă la pachet, această având posibilitatea de a se transforma într-o tavă, scriu cei de la Business Insider. “BagTray” a fost dezvoltată alături de compania de publicitate DDB Budapest, scriu cei de la Gizmodo.

    Punga este prevăzută cu o fâşie detaşabilă aproape de bază, astfel încât clienţii pot îndepărta partea de sus. Baza este creată din carton gros tocmai pentru a servi drept tavă.

    Nu se ştie încă dacă acest tip de tavă va fi utilizat şi în alte ţări.

    Grupul american McDonald’s a vândut la sfârşitul lunii martie businessul din România catre un antreprenor rus, tranzacţia urmând a fi anunţat în următoarele zile. Ziarul Financiar a anunţat încă din vara anului trecut că americanii îşi caută francizat însă oficialii din România ai companiei au negat vehement.

    Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business – intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat – pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

  • Româncele cheltuiesc cu 20% mai mult decât bărbaţii pe gadgeturi. Care sunt produsele preferate de femei

    Tendinţele în modă şi accesorii continuă să determine comportamentul de achiziţie al femeilor în mediul online, iar noutăţile în materie de tehnologie nu fac altceva decât să le stârnească interesul pentru îmbinarea perfectă a ţinutelor cu cele mai noi gadgeturi, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Potrivit unui studiu realizat de QuickMobile, inovaţia se remarcă cel mai bine la nivelul accesoriilor folosite în activităţile zilnice, motiv pentru care femeile sunt dispuse să aloce între 500 şi 1.000 de lei pentru produse care să le îmbunătăţească stilul de viaţă.

    Media de vârstă a femeilor care preferă cumpărăturile online se situează între 25 şi 34 ani, iar în ceea ce priveşte bugetele alocate, aproximativ 24% dintre acestea cheltuiesc între 500 şi 1.000 de lei pentru o singură sesiune de cumpărături, în timp ce doar 7% dintre românce sunt dispuse să depăşească pragul de 2.500 de lei.

    Astfel, criteriile care determină cumpărăturile femeilor ţin în mod special de aspectul gadgeturilor, acestea fiind mult mai atractive dacă prezintă o gamă largă de culori şi dacă permit schimbarea facilă a aspectului prin înlocuirea unor detalii.

    Pentru femeile cu un stil de viaţă sportiv, brăţările pentru fitness reprezintă raportul perfect între monitorizarea sănătăţii zilnice şi un aspect stilat. Conectate la telefonul mobil, ori la laptop, aceste brăţări oferă posibilitatea de a monitoriza caloriile arse, calitatea somnului, ritmul cardiac, paşii efectuaţi şi distanţa parcursă într-o zi. Disponibile în zeci de culori şi modele, brăţările pentru fitness precum iHealth oferă informaţii precise despre activitatea fizică de zi cu zi.

  • Femeile au o mai mare deschidere pentru plata cu cardul, bărbaţii preferă cash-ul

    Studiul a fost structurat pe etapele paşilor de cumpărare a cinci tipuri de produse şi patru tipuri de servicii din care au fost extrase datele relevante pentru modalitatea de plată şi experienţa post-cumpărare.

    În funcţie de categoria produselor, femeile preferă ca modalitate de plată card-ul pentru electronice şi electrocasnice (39%), automobile (30%) şi îmbrăcăminte. În funcţie de categoria serviciilor, femeile plătesc cu cardul pentru împrumuturile bancare (35%), asigurări (33%) şi servicii medicale (22%).

    În cazul bărbaţilor, pentru categoria produselor analizate, în topul preferinţelor pentru plata cu cardul sunt electronicele şi electrocasnicele (30%), îmbrăcăminte (29%) şi produse alimentare (26%). În funcţie de categoria serviciilor, bărbaţii plătesc cel mai mult cu cardul pentru împrumuturi bancare (33%), asigurări (25%) şi telefonie mobilă/servicii internet (21%).

    Banii lichizi sunt utilizaţi de femei mai ales pentru plata produselor alimentare (69%), îmbrăcăminte (68%) şi electronice şi electrocasnice (52%). În funcţie de categoria serviciilor, femeile plătesc cash pentru serviciile medicale (73%), telefonia mobilă/serviciile de internet (57%) şi poliţele de asigurare (55%).

    Bărbaţii achită cash pentru produsele alimentare (69%), îmbrăcăminte (67%) şi electronice şi electrocasnice (64%). În funcţie de categoria serviciilor, bărbaţii plătesc cash pentru servicii medicale (79%), telefonie mobilă/servicii de internet (75%) şi asigurări (63%).

    În ce priveşte achiziţionarea serviciilor, femeile preferă ca modalitate de cumpărare 79% în magazin, 7% online şi 14% ambele, în timp ce bărbaţii preferă ca modalitate de cumpărare 70% în magazin, 8% online şi 22% ambele.

    Cumpărarea produselor este preferată de femei în proporţie de 68% în magazin, 6% online şi 22% ambele. Bărbaţii optează pentru modalitatea de cumpărare în magazin în proporţie de 63%, online 7% şi ambele 30%.

    Atât femeile (85%) cât şi bărbaţii (82%) preferă să facă împrumuturi bancare în sucursală. Femeile preferă să cumpere produse alimentare (87%) în magazin şi asigurări (81%) în agenţie, în timp ce bărbaţii preferă şi ei să cumpere serviciile medicale (77%) şi automobile (76%) de la sursă.

    Deşi mici ca pondere, valorile înregistrate la cumpărarea în mediul online pentru principalele categorii de produse/servicii sunt telefonia mobilă/servicii internet -13% femei şi 20% bărbaţi, electronice şi electrocasnice – 7% femei şi 10% bărbaţi.

    În plus, femeile sunt dispuse în proporţie mai mare să plătească în plus pentru disponibilitatea imedaită a produselor (21%), iar 15% pentru caracteristici inovatoare în timp ce 19% dintre bărbaţi ar plăti în plus pentru disponibilitate imediată, iar 18% pentru caracteristici inovatoare.

    În ceea ce priveşte categoria serviciilor, 34% dintre femei sunt dispuse să plătească în plus pentru disponibilitate imediată iar 18% pentru servicii premium, în timp ce 27% dintre bărbaţi sunt dispuşi să plătească în plus pentru disponibilitate imediată, iar 17% pentru servicii premium şi 16% pentru personalizare.

    Caracteristica principală în funcţie de categoriile de produse/servicii analizate pentru care sunt dispuse femeile să plătească în plus este disponibilitatea imediată pentru serviciile medicale 43%, împrumuturi bancare 36%, comparativ cu bărbaţii care sunt dispuşi să plătească în plus pentru disponibilitatea imediată la achiziţia de servicii medicale 33% şi 27% pentru împrumuturi bancare şi asigurări.

    “Dacă femeile sunt mai deschise la modalitate de plată cu cardul atât pentru produse cât şi pentru servicii, bărbaţii preferă mai degrabă cash-ul. Pe de alta parte, cu toate că în România, plata cu cardul înregistrează valori scăzute comparativ cu zona Euro, valorile arată o tendinţă de creştere a felului în care sunt operate plăţile cu cardul”, apreciază autorii studiului.

    Studiul a fost realizat în perioada 31 martie – 5 mai, pe un eşantion de 280 de persoane, cu vârsta între 20 şi 35 de ani.

  • Cele mai inovatoare companii din România: MasterCard, serviciul digital MasterPass

    Elementul de noutate:

    Interoperabilitatea globală, eficienţa şi posibilitatea plăţii cu telefonul mobil. Utilizatorii portofelelor digitale compatibile MasterPass pot face cumpărături la orice comerciant din reţeaua MasterPass. Comercianţii nu mai trebuie să îşi integreze platformele de comerţ cu fiecare portofel digital, o singură integrare cu MasterPass deschide accesul către orice portofel digital compatibil. Prin introducerea de coduri QR compatibile cu MasterPass orice comerciant poate accepta plăţi mobile în magazin cu orice portofel digital compatibil cu MasterPass.

    Efectele inovaţiei:

    Plăţile devin mai simple, rapide şi sigure, MasterPass eliminând necesitatea de a introduce datele cardului şi livrării la fiecare tranzacţie. Orice portofel din lume poate fi integrat în MasterPass. Un alt efect este înlăturarea barierelor geografice pentru comercianţi.

    La proiect au participat echipa biroului MasterCard din Bucureşti şi cea de la Netopia mobilPay.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cumpărăturile stimulează capacităţile cerebrale ale persoanelor de vârsta a treia

    Cercetătorii americani au descoperit că persoanele de vârsta a treia par să aibă nevoie de capacităţi cerebrale suplimentare pentru a lua anumite decizii atunci când se află la cumpărături, în special acele hotărâri care se bazează pe memorie, informează dailymail.co.uk.

    Pentru a face acest lucru, vârstnicii folosesc o regiune cerebrală adiţională pentru a-şi aminti acele produse care concurează între ele şi pentru a-l alege pe cel mai bun – fapt care favorizează goana după chilipiruri şi reduceri de preţ.

    “Studiul ne oferă o imagine foarte clară”, spune Nichole Lighthall, coordonatoarea cercetării, publicată recent în Journal of Neuroscience.

    “Persoanele de vârsta a treia sănătoase, chiar dacă memoria lor nu mai este la fel de bună în trecut, «recrutează» pe cale naturală alte regiuni ale creierului care nu sunt asociate în mod tradiţional cu aceste sarcini. Se pare că acest fapt le permite să performeze la un nivel înalt”, a adăugat aceeaşi sursă.

    Cercetătorii americani au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) – o tehnică noninvazivă care măsoară indirect schimbările din activitatea cerebrală – şi au scanat creierele unui număr de 25 de adulţi tineri (cu vârsta medie de 25 de ani) şi cele ale unui număr de 22 de persoane de vârsta a treia (cu vârsta medie de 70 de ani), în timp ce participanţii la experiment priveau fotografii ale unor produse de consum, notate cu ajutorul unui sistem de apreciere care indica valoarea acestora, similar celor de pe site-urile de comerţ online precum Amazon.com.

    Participanţii au fost rugaţi să “continue să cumpere”, navigând de la un ecran la altul, în timp ce încercau să îşi amintească valoarea fiecărui produs pe care îl analizau.

    Apoi, ei au trebuit să aleagă cel mai bun dintre două produse concurente, precum două pulovere diferite, pe baza valorii mai ridicate a unuia dintre ele.

    Unele versiuni ale experimentului au fost foarte uşoare.

    De exemplu, participanţii au văzut primul produs, apoi l-au văzut pe al doilea şi apoi au fost rugaţi să îl selecteze pe cel mai bun.

    În testele mai dificile, participanţii au văzut primul produs, apoi au fost nevoiţi să afle anumite lucruri despre acesta sau să “cumpere” alte obiecte care nu aveau o legătură cu produsul, înainte de a vedea al doilea produs concurent şi să ia o decizie.

    Voluntarii tineri şi cei de vârsta a treia au luat decizii cu aceeaşi viteză şi acurateţe.

    Pe lângă tiparele obişnuite ale activităţii cerebrale, voluntarii de vârsta a treia şi-au folosit o anumită regiune a creierului, denumită cortex prefrontal ventromedial (vmPFC), în momentul în care nevoia de memorare a crescut în intensitate.

    Regiunea vmPFC este cunoscută deja pentru implicarea ei în calcularea riscurilor şi îi ajută pe oameni să atribuie valoare unor recompense şi emoţii.

    În cadrul acestui studiu, cu cât activitatea era mai mare în vmPFC, cu atât participanţii s-au descurcat mai bine în sarcinile trasate.

    Potrivit autorilor săi, studiul ar putea duce la dezvoltarea unor strategii de ameliorare a deficitului decizional în rândul persoanelor de vârsta a treia.