BusinessMagazin

Tag: crestere

  • De la „pijamale cu câini” la „costum Moş Crăciun horror”: Cum arată topul celor mai neobişnuite şi amuzante căutări ale românilor pe eMAG în 2025. Campionul absolut al platformei de e-commerce este un sucevean care a plasat peste 2.000 de comenzi doar în acest an

    În 2025, eMAG a încheiat anul cu un nou record de activitate, confirmând tendinţa de creştere a comerţului online şi a frecvenţei de cumpărare. Campionul comenzilor a fost un client din Suceava, care a plasat de-a lungul anului 2.409 comenzi, un indicator relevant pentru nivelul de fidelizare şi pentru transformarea platformei într-un canal de achiziţie de zi cu zi pentru tot mai mulţi români.

    Utilizatorii Genius au rămas principalul motor al platformei, generând aproape 69% din totalul comenzilor plasate pe eMAG. Prin beneficiile asociate abonamentului, aceştia au economisit cumulat peste 373 de milioane de lei doar pe eMAG, contribuind decisiv la creşterea volumelor şi la stabilitatea cererii. Strategia de integrare a serviciilor din ecosistemul eMAG, care include Fashion Days, Freshful, Wolt şi Flip, a susţinut această evoluţie.

    La nivelul întregii platforme, cele mai comandate categorii în 2025 au fost detergenţii şi produsele de curăţare, accesoriile pentru telefoane mobile şi suplimentele alimentare, urmate de produse de îngrijire personală, cafea, hrană pentru animale şi articole pentru copii. Datele indică o orientare clară către produse de consum recurent, achiziţionate online cu o frecvenţă tot mai mare.

    Din perspectiva dinamicii anuale, cele mai mari creşteri ale numărului de comenzi faţă de anul anterior s-au înregistrat în categoriile console de gaming, suplimente alimentare şi nutriţie, electrocasnice mari şi accesorii pentru tablete, dar şi în segmente precum piese auto, trolere, consumabile medicale şi jucării. Aceste evoluţii confirmă extinderea eMAG dincolo de zona de electronice, către un marketplace generalist.

    Plata cu cardul a continuat să câştige teren, ajungând la 71% din totalul comenzilor, în creştere cu patru puncte procentuale faţă de anul trecut. Aproape 22% dintre comenzi au fost achitate în rate, în special pentru telefoane mobile, electrocasnice, televizoare, laptopuri şi aparate de aer condiţionat. În acelaşi timp, livrarea la easybox a rămas opţiunea preferată, fiind aleasă pentru aproape două treimi dintre comenzi.

    Cele mai multe comenzi au fost plasate din Bucureşti-Ilfov, Cluj, Timiş, Iaşi şi Constanţa, însă recordul individual al anului a fost stabilit în Suceava, de unde provine clientul cu cele mai multe comenzi din 2025.

    Dincolo de datele de business, eMAG a publicat şi o selecţie de căutări amuzante şi neobişnuite generate de utilizatori în 2025, pe fondul dezvoltării căutării semantice şi al funcţiei eMAG SNAP. Printre acestea se regăsesc interogări care exprimă emoţii sau dileme personale, idei de cadouri atipice pentru bunici, părinţi sau parteneri, căutări legate de parenting, animale îmbrăcate în haine festive sau costume de Crăciun neobişnuite. Compania arată că aceste căutări, unele pentru produse care nici nu există, reprezintă o sursă valoroasă de date pentru antrenarea noului agent conversaţional de shopping, dezvoltat local, care urmează să fie lansat la începutul anului viitor.

  • Bursa de la Bucureşti, de aproape patru ori peste Wall Street: Indicele dividendelor BET-TR denominat în dolari a crescut cu peste 60% în 2025, faţă de 17,6% pentru indicele american S&P 500 TR

    De la începutul anului până în prezent, BET-TR a crescut cu 60,5% dacă luăm în calcul varianta denominată în dolari americani a indicelui care conţine cele mai lichide 20 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti şi dividendele distribuie de acestea. În aceeaşi perioadă, S&P 500 TR, indicele de referinţă al Bursei din New York care reflectă şi randamentele dividendelor atribuite investitorilor, a crescut cu 17,6%, deci aproape de patru ori mai puţin decât piaţa locală.

    În 2025, Wall Street-ul a traversat un an de contradicţii şi adaptări, într‑un context în care pieţele au încercat să înghită atât evoluţiile economice interne, cât şi şocurile externe. Primele luni au adus presiuni puternice pe indici după anunţurile privind tarifele comerciale ale preşedintelui Donald Trump, care au stârnit temeri legate de un război comercial şi au pus sub semnul întrebării perspectivele de creştere pentru companii – S&P 500 a picat semnificativ în aprilie din cauza incertitudinii legate de aceste taxe vamale şi de reacţiile partenerilor comerciali.

    Pe de altă parte, economia americană şi rezultatele din mediul corporate au arătat rezilienţă în multe sectoare, iar unele companii tehnologice au continuat să genereze profituri solide, ceea ce a dat un impuls burselor şi a ajutat indicii principali să îşi revină după momentele mai tensionate. Investitorii au rămas prudenţi, dar au găsit şi motive de optimism, mai ales atunci când negocierile comerciale păreau să reducă tensiunile şi datele economice s‑au dovedit mai bune decât aşteptările pieţei, conducând la serii de creşteri pentru indicii principali.

    În paralel, Bursa de Valori Bucureşti a traversat un an intens, cu evoluţii marcate de reveniri după perioade de incertitudine politică şi tensiuni externe. Stabilitatea după alegeri a redus temerile investitorilor, în timp ce popularizarea conceptului de investiţie a atras numeroşi participanţi noi pe piaţă.

    Indicii au fost susţinuţi de evoluţia companiilor mari, precum Transgaz (TGN), Romgaz (SNG), Transelectrica (TEL), OMV Petrom (SNP) şi Banca Transilvania (TLV), ale căror rezultate financiare solide şi dividende distribuite, reinvestite de investitori, au contribuit la dinamica pozitivă a pieţei.

    Pe lângă performanţele companiilor mari, evoluţia a fost susţinută de stabilitatea pieţei valutare, de fluxurile de capital străin şi de interesul investitorilor pentru sectoare considerate defensive, cum sunt energia şi utilităţile, dar şi de dorinţa de a se proteja împotriva inflaţiei ridicate din România, cea mai mare din Uniunea Europeană.

    „Cred că vom avea încă un prag de inflaţie la început de an. Pe piaţă, nu mă aştept la evoluţia pe care am avut-o anul acesta, este greu de realizat un randament de peste 50% pe BET-TR (în lei – n.r.), cum avem în momentul de faţă”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare al casei de brokeraj Goldring.

     

  • Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, primeşte undă verde pentru achiziţia din Polonia şi va deveni acţionarul de control al Santander Bank Polska. De la începutul lui 2025 acţiunile Erste au plus 73%

    Grupul bancar austriac Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, a primit toate aprobările necesare pentru achiziţia unui pachet de aproximativ 49% cu drept de control în Santander Bank Polska şi a unei participaţii de 50% în compania de administrare a fondurilor Santander TFI, marcând una dintre cele mai importante tranzacţii bancare din Europa Centrală şi de Est din ultimii ani, potrivit unui raport al austriecilor. Erste Bank are o capitalizare de 41,5 mld. euro după o explozie de 73% a preţului acţiunilor în 2025.

    Potrivit unui comunicat transmis investitorilor, autoritatea de supraveghere financiară din Polonia (KNF) a acordat toate aprobările de reglementare necesare, iar Comisia Europeană a avizat tranzacţia din punct de vedere al concurenţei. De asemenea, a fost îndeplinită şi condiţia privind vânzarea participaţiei de 60% deţinute de Santander Bank Polska în Santander Consumer Bank către grupul spaniol Santander.

    Finalizarea tranzacţiei este estimată pentru mijlocul lunii ianuarie 2026.

    În urma închiderii tranzacţiei, Erste Group va deveni acţionarul de control al celei mai mari bănci private din Polonia, intrând direct într-una dintre cele mai rapide şi profitabile pieţe bancare din Europa. Achiziţia oferă grupului austriac o dimensiune critică imediată pe piaţa poloneză şi consolidează poziţia Erste ca lider financiar în Europa Centrală şi de Est.

    Odată cu integrarea Santander Bank Polska, Erste Group va deservi aproximativ 23 de milioane de clienţi la nivel regional.

    Erste Group este cea mai mare grupare bancară din partea estică a Uniunii Europene, cu aproximativ 45.000 de angajaţi (echivalent normă întreagă) şi peste 2.000 de sucursale în şapte ţări: Austria, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia şi Serbia. La finalul trimestrului al treilea din 2022, grupul avea active totale de 335 miliarde de euro, un profit net de 1,65 miliarde de euro şi o rată a capitalului de rang 1 (CET1, pro forma) de 14,2%.

    Reprezentanţii Erste subliniază că tranzacţia din Polonia este un pas strategic major în extinderea regională a grupului şi în consolidarea expunerii pe pieţe cu potenţial ridicat de creştere şi profitabilitate ridicată.

  • Donald Trump deschide şampania: Economia americană a crescut cu peste 4%, sfidând orice prognoză a analiştilor

    Economia SUA a crescut într-un ritm anualizat de 4,3% în trimestrul al treilea, potrivit datelor oficiale publicate marţi, un rezultat care a depăşit cu mult aşteptările economiştilor şi a fost semnificativ peste nivelurile din trimestrele anterioare, notează FT.

    Creşterea PIB-ului, susţinută de cheltuieli legate de sănătate şi inteligenţă artificială, se compară cu estimarea de 3,2% anticipată de economiştii chestionaţi de Bloomberg.

    Datele furnizate de Biroul de Analiză Economică (Bureau of Economic Analysis), a căror publicare a fost întârziată de recenta închidere a guvernului, arată creşteri ale cheltuielilor de consum şi guvernamentale, precum şi ale exporturilor, în timp ce investiţiile companiilor au încetinit, iar importurile au scăzut.

    Raportul apare după ce datele privind PIB-ul din primele două trimestre au fost distorsionate de fluctuaţii comerciale majore.

    „Creşterea puternică a PIB-ului în trimestrul al treilea a fost favorizată de majorarea cheltuielilor pentru apărare şi de o contribuţie semnificativă a comerţului net, pe fondul scăderii importurilor, însă indicatorii de bază sunt compatibili cu o expansiune solidă”, a declarat Michael Pearce, economist-şef pentru SUA la Oxford Economics.

    Cea mai mare economie din lume s-a contractat cu 0,5% într-un ritm anualizat în primul trimestru, pe fondul grabei companiilor de a cumpăra bunuri din import înainte de intrarea în vigoare a tarifelor extinse impuse de Donald Trump, după care a crescut cu 3,8% în trimestrul al doilea, pe măsură ce importurile au scăzut.

  • A fost prezentat proiectul celui mai mare parc solar din Ungaria: va putea alimenta cu electricitate 186.000 de locuinţe, iar tehnologia este chinezească

    Cel mai mare proiect fotovoltaic din Ungaria de până acum este în curs de construire în judeţul Heves: Solarpro Holding dezvoltă un parc cu o capacitate maximă de 450 de megawaţi, format din aproape 700.000 de module solare care pot produce aproximativ 470 de gigawaţi-oră (GWh) de energie electrică pe an, conform producătorului de panouri solare LONGi. Compania este din China.

    Producţia de electricitate a noului parc solar ar trebui să acopere consumul mediu al 186.000 de gospodării.

    Proiectul are o capacitate dublă faţă de cea a parcului solar de 250 MW din Mezocsát, care se află pe locul al doilea pe podiumul Ungariei.

    Vor fi utilizate module nou dezvoltate de compania chineză, care sunt fabricate folosind aşa-numita tehnologie back contact (BC). Celulele solare tradiţionale au o reţea de conductori metalici subţiri pe suprafaţa frontală care colectează curentul electric generat în celulă. În cazul celulelor solare back contact, aceste contacte electrice sunt situate în întregime pe spatele celulei. Soluţia reduce pierderile cauzate de umbrire şi permite o utilizare mai eficientă a luminii solare incidente.

    Conform datelor guvernamentale, în Ungaria au fost instalaţi 716 MW de panouri solare industriale până la 1 decembrie 2025. Această tendinţă este în ton cu expansiunea dinamică din ultimii ani: din 2019, capacitatea panourilor solare industriale a crescut de la 936 MW la 4.746 MW, cu un avans mediu anual de aproximativ 635 MW, ceea ce reprezintă o expansiune de aproximativ 31,5%.

  • Regina pariurilor online sfidează declinul industriei: Denise Coates, fondatoarea Bet365, încasează aproape 400 de milioane de dolari într-un an în care imperiul său financiar a scârţâit

    Denise Coates, fondatoarea şi figura centrală a grupului Bet365, rămâne una dintre cele mai bine plătite persoane din conducerea corporatistă la nivel mondial, chiar şi într-un an dificil pentru afacerea sa din domeniul jocurilor de noroc online, informează Bloomberg.

    Potrivit documentelor depuse la registrul comercial din Marea Britanie, publicate marţi, Coates, acţionar majoritar şi co-director executiv al bookmakerului online, a primit în anul fiscal încheiat în luna martie aproximativ 287 de milioane de lire sterline (echivalentul a circa 388 de milioane de dolari).

    Cea mai mare parte a sumei a provenit din dividende, în valoare de aproximativ 183 de milioane de lire, la care s-au adăugat 104 milioane de lire reprezentând salariul anual. Conform datelor analizate de Bloomberg, acesta este cel mai mare pachet total de compensaţii încasat de Denise Coates din 2021 încoace.

    Performanţa financiară personală a miliardarei contrastează puternic cu scăderea câştigurilor Bet365, companie care se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea reglementărilor stricte, concurenţei globale acerbe şi schimbărilor din piaţa jocurilor de noroc online.

  • Fondurile de pensii private Pilon II, spre cel mai bun an din istorie: randament record de 18%, chiar şi peste Wall Street, pe fondul creşterii puternice a Bursei de la Bucureşti

    Aprecierea spectaculoasă a Bursei de Valori Bucureşti din 2025, în ceea ce este cel mai bun an din 2009 încoace, pe fondul reevaluării riscului ataşat României de către investitori şi al ajustării la inflaţie, s-a reflectat direct în performanţa fondurilor de pensii private Pilon II, acolo unde o treime din economiile de bătrâneţe ale 8,2 milioane de participanţi români sunt investite în acţiuni precum OMV Petrom (SNP), Hidroelectrica (H2O), Banca Transilvania (TLV), Romgaz, Transgaz, Electrica şi altele.

    Indicele principal BET a urcat cu 44% de la începutul anului şi cu aproximativ 53% cu tot cu dividende, într-un context marcat de perspective favorabile pentru sectorul energetic şi cel bancar, dominante pe piaţa locală. Cele mai mari companii listate la Bucureşti au atins maxime istorice în 2025, iar Romgaz şi-a dublat valoarea de piaţă, evoluţie care a avut un impact semnificativ asupra portofoliilor fondurilor de pensii, acestea fiind cei mai mari investitori instituţionali de pe piaţa locală.

    Pe lângă creşterea puternică a acţiunilor, o contribuţie importantă la randamentele fondurilor de pensii a venit şi din evoluţia titlurilor de stat româneşti. Indicele titlurilor de stat în lei a consemnat un avans de 9,16% în 2025, într-un context de uşoară reducere a randamentelor cerute de investitori, pe fondul stabilizării macroeconomice şi al unei percepţii mai bune asupra riscului suveran. Având în vedere că aproximativ 70% din activele fondurilor de pensii Pilon II sunt investite în astfel de instrumente, evoluţia pozitivă a pieţei obligaţiunilor a oferit o bază bună pentru performanţa generală a sistemului.

    Astfel, cu un randament mediu ponderat de 18,03%, calculat de ZF în funcţie de valoarea unitară a activului net a fiecărui fond la 19 decembrie şi de cota de piaţă aferentă, sistemul de pensii private se pregăteşte să încheie cel mai bun an din punct de vedere al randamentelor livrate participanţilor.

    „Randamentele fondurilor de pensii sunt explicate de evolutia foarte buna a Bursei de Valori Bucuresti, in conditiile reevaluarii riscului pentru Romania, si de o usoara reducere a yield-urilor la titlurile de stat. Insa, de asemenea trebuie sa tinem cont de inflatie, care a fost de 10% in aceast an. Ceea ce inseamna un randament real in jur de 8% in acest an. Pentru 2026, probabil ca bursa va reveni la o evolutie in corelatie cu evolutia economiei, care se afla totusi intr-o perioada de stagflatie”, spune Adrian Codirlasu, presedinte CFA Romania si lector universitar la Academia de Studii Economice Bucuresti.Performanţa din 2025 depăşeşte chiar şi anul 2023, considerat până acum cel mai bun pentru fondurile de pensii, când diminuarea inflaţiei a susţinut revenirea valorii titlurilor de stat şi creşterile de peste 30% ale indicilor Bursei de Valori Bucureşti.

    În termeni de active, sistemul de pensii private a ajuns la maxime istorice, cu circa 193 de miliarde de lei la nivelul lunii noiembrie 2025, reflectând atât randamentele ridicate, cât şi fluxurile constante de contribuţii ale salariaţilor. Pentru milioane de români, Pilonul II a devenit principalul vehicul de economisire pe termen lung, iar evoluţiile din 2025 au consolidat percepţia că, în pofida unei structuri prudente, aceste fonduri pot beneficia semnificativ de perioadele favorabile de pe pieţele financiare.

    Comparativ cu pieţele internaţionale, performanţa fondurilor de pensii româneşti este notabilă. În timp ce indicii bursieri americani au avut o evoluţie pozitivă, dar mai temperată în 2025, economiile de bătrâneţe ale românilor, investite preponderent în titluri de stat şi acţiuni locale, au reuşit să depăşească randamentele Wall Street, precum 17% pentru S&P500.

    Evoluţia randamentelor pe termen lung arată şi caracterul ciclic al performanţei fondurilor de pensii. După un an dificil în 2022, marcat de pierderi pe fondul creşterii accelerate a inflaţiei şi dobânzilor, sistemul a revenit puternic în 2023 şi a accelerat în 2025 până la un nivel istoric. Datele ASF arată că randamentul mediu ponderat a fost negativ în 2022, de minus 3,7%, pentru ca ulterior să urce la 17,95% în 2023 şi să atingă 18,03% în 2025, confirmând capacitatea fondurilor de a recupera scăderile şi de a livra câştiguri pe termen lung.

    Privind înainte, performanţa excepţională din 2025 ridică şi aşteptările, dar şi semne de întrebare privind sustenabilitatea unor astfel de randamente. O eventuală revenire a bursei la o evoluţie mai apropiată de dinamica economiei reale, într-un context de stagnare economică combinată cu inflaţie încă ridicată, ar putea tempera câştigurile în anii următori. Cu toate acestea, baza de active şi rolul fondurilor de pensii ca investitori pe termen lung sugereaz` c` sistemul r`mâne bine poziţionat pentru a traversa eventuale perioade de volatilitate.

    Cu toate acestea, baza de active şi rolul fondurilor de pensii ca investitori pe termen lung sugerează că sistemul rămâne bine poziţionat pentru a traversa eventuale perioade de volatilitate.

  • Economia Rusiei dă primele semne de oboseală după boom-ul de război: Salariile au început să scadă deşi piaţa muncii e foarte efervescentă, şomajul a atins un nivel record, consumul e pe cale să piardă din avânt, iar economiştii avertizează că stagflaţia şi recesiunea aşteaptă după colţ

    Creşterea salariilor în Rusia a încetinit chiar şi în contextul unei pieţe a muncii extrem de tensionate, semnalând o răcire a economiei calibrate pentru război. În noiembrie, salariile pentru noii angajaţi au crescut doar cu 6,9% faţă de anul precedent,  faţă de 18,9% în ianuarie 2025, potrivit Financial Times.

    Această încetinire survine într-un moment în care şomajul se menţine la un nivel record de 2,2%, sugerând dezechilibre tot mai mari în economia Rusiei, pe fondul continuării conflictului din Ucraina.

    „Încetinirea creşterii salariilor înseamnă că şi alţi indicatori – inclusiv consumul şi taxele aferente – vor urma această tendinţă”, explică Elina Ribakova, expert în economia rusă la Kyiv School of Economics.

    Estimările salariale se bazează pe date în timp real din anunţurile de angajare din Rusia, analizate cu ajutorul inteligenţei artificiale de platforma Indeed. Această metodă oferă un indicator care reflectă tendinţele emergente ale pieţei muncii, mai degrabă decât performanţele trecute.

    Numărul de posturi vacante a scăzut, în special în sectoarele minerit şi transporturi, în timp ce statisticile oficiale confirmă o răcire după boom-ul economic de la începutul războiului. În 2022 şi 2023, creşterea PIB-ului a depăşit 4%, alimentată de veniturile din energie şi relaxarea politicilor fiscale.

    Această infuzie de capital a permis creşteri salariale rapide pentru a atrage forţă de muncă, în contextul emigraţiei masive, mobilizării şi declinului demografic. Însă această creştere a salariilor neacoperită de productivitate a alimentat inflaţia, dând bătăi de cap băncii centrale a Rusiei.

    Economia a început să se răcească în 2024, cu o creştere estimată a PIB-ului de doar 1% în 2025. Indicele PMI al Rusiei a scăzut la 48 de puncte în noiembrie, marcând a şasea lună consecutivă de declin.

    Dmitry Belousov, conducătorul unui think-tank economic de stat, avertizează că Rusia se află „la limita stagflaţiei pentru prima dată de la începutul lui 2023”.

    Deficitul de forţă de muncă rămâne ridicat, peste 25%, iar guvernul a implementat măsuri neobişnuite pentru a suplini lipsa de angajaţi, inclusiv admiterea timpurie a elevilor care nu au promovat examenele de clasa a IX-a în formarea profesională şi impunerea unor stagii obligatorii de trei ani în spitalele de stat pentru absolvenţii de medicină.

    În acelaşi timp, programul de lucru a atins un nivel record de 38 de ore pe săptămână, în contrast cu tendinţa din economiile avansate, unde orele lucrate scad.

    Aceste evoluţii sugerează că economia rusă, afectată de sancţiuni, scăderea veniturilor din energie şi deficitul cronic de forţă de muncă, se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra salariilor şi finanţelor publice.

     

  • Bursă. OMV Petrom şi CE Oltenia încep construcţia parcurilor fotovoltaice cu o capacitate totală de circa 550 MW, investiţie de peste 400 mil. euro

    OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei, împreună cu Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia), anunţă că proiectele fotovoltaice au intrat în faza de construcţie, conform unui comunicat presă.

    „Prin aceste proiecte, OMV Petrom îşi reafirmă angajamentul pentru un viitor energetic cu emisii reduse, contribuind la obiectivele climatice ale României şi ale Uniunii Europene. Transformăm o zonă cu tradiţie în energia pe bază de cărbune într-un centru al energiei regenerabile”, a spus Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea de Gaze şi Energie.

    Situate în localităţile Işalniţa (Dolj), Tismana (Gorj) şi Rovinari (Gorj), parcurile vor avea o capacitate instalată totală de aproximativ 550 MW. Cele patru proiecte sunt estimate să devină operaţionale în 2026. Valoarea totală a investiţiei pentru cele patru parcuri fotovoltaice este de peste 400 de milioane de euro, din care aproximativ 70% este asigurată prin Fondul pentru Modernizare.

    Prima tranşă din această finanţare, în valoare de aproximativ 16 milioane de euro, a fost primită în luna decembrie 2025. OMV Petrom şi CE Oltenia sunt parteneri egali în cadrul proiectelor, fiecare deţinând o participaţie de 50%.

    „OMV Petrom susţine programul RenewAcad din Târgu Jiu, implementat de către Fundaţia Şanse Egale cu sprijinul Wind Power Energy, prin centrul de training RenewAcad. În cadrul programului, în ultimii doi ani, peste 200 de tehnicieni minieri au fost recalificaţi ca instalatori de sisteme solare fotovoltaice, dobândind competenţe esenţiale pentru integrarea într-o economie sustenabilă. Această iniţiativă face parte dintr-un efort mai amplu care a pregătit deja peste 10.000 de profesionişti pentru tranziţia energetică a României”, reiese din comunicat.

    Acţiunile OMV Petrom sunt listate sub simbolul SNP la Bursa locală şi se tranzacţionează în creştere cu 38% de la început de an, la o capitalizare de 61 mld. lei.

     

  • Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România: În 2026 vom continua să avem de ales între un rău sigur şi un drum greu. Mediul de afaceri românesc îşi asumă susţinerea drumului greu – reformă, disciplină, eficienţă – cu o singură condiţie: nota de plată să fie împărţită corect între cei care produc şi cei care cheltuie

    Oamenii de afaceri din România, reuniţi în AOAR, cred că în 2026 economia locală va avea de ales între un rău sigur şi un drum greu, singurul care poate menţine stabilitatea şi evita o criză de încredere, iar marea întrebare nu este dacă vom plăti preţul ajustării, ci cum împărţim această notă de plată între stat, mediul privat şi societate.

    Cum facem ca în 2026 povara să nu fie transferată din nou asupra populaţiei (în primul rând prin inflaţie) şi asupra mediului de afaceri?, se întreabă membrii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

    În opinia lor, în 2026 România nu va intra în recesiune, dar nici nu va avea o creştere robustă. Economia merge înainte, dar cu frâna de mână trasă de dezechilibrele bugetare şi de povara fiscală crescută.

    Din perspectiva AOAR, 2026 poate lua una dintre aceste forme:

    Scenariul „echilibru superficial” (probabilitatea cea mai mare)

    • PIB: creştere în jur de 1-1,5%;
    • Deficit: coborâre lentă spre 6-6,5% din PIB;
    • Inflaţie: încă peste nivelul confortabil pentru mediul de afaceri, dar în scădere faţă de 2024-2025;  
    • Investiţii: impuls venind mai ales din fonduri europene şi din proiecte publice deja angajate;
    • Mediul privat: prudenţă la investiţii, focus pe eficienţă şi restructurare, nu pe expansiune.

    Acest scenariu presupune absenţa unei noi crize politice auto-provocate şi menţinerea unui dialog minim funcţional cu mediul de afaceri. Orice derapaj politic major (căderea Guvernului, blocaje parlamentare prelungite) ar putea să împingă economia sub aceste proiecţii.

    Scenariul pozitiv: „drumul greu, dar corect”

    Premise sunt:

    • Guvernul începe, în sfârşit, să ajusteze cheltuielile:

      • restructurarea aparatului bugetar,
      • audit real al programelor de cheltuieli,
      • prioritizarea investiţiilor cu impact economic.
    • Există un calendar clar de simplificare a fiscalităţii, inclusiv eliminarea sau reformarea impozitului minim pe cifra de afaceri.  
    • Legislaţia fiscală devine mai previzibilă, cu modificări anunţate şi discutate din timp.
    • Cursul de schimb se majorează în paşi mici în funcţie de evoluţia balanţei comerciale. 

    Iar rezultatul:

    • încredere mai mare din partea mediului de afaceri,
    • investiţii private în revigorare,
    • creştere economică peste 1,5-2% încă din 2026, pornind de la un mix mai sănătos între consum, investiţii şi exporturi
    •  

    ​Scenariul negativ: „oboseala fiscală”

    Dacă ajustarea continuă în aceeaşi logică ca în 2025 – încă taxe, încă improvizaţii, încă amânarea reformei statului, riscăm:

    • creşterea economiei sub nivelul de 1% sau stagnare reală;
    • migrarea unei părţi mai mari din economie în zona gri sau neagră;
    • amânarea investiţiilor şi relocări de activitate către jurisdicţii mai previzibile;
    • tensionarea relaţiei cu partenerii europeni din cauza întârzierii corecţiei deficitului.

    Din perspectiva Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, 2026 va fi un an de test al maturităţii politice şi administrative:

    1. Consolidarea fiscală nu poate rămâne doar pe umerii celor care produc. Ajustarea trebuie să includă statul însuşi: reducerea risipei, restructurarea aparatului public, prioritizarea investiţiilor.
    2. Creşterea veniturilor bugetare să se bazele pe măsuri (inclusiv legislative) care să reducă uriaşele GAP-uri la TVA (30% din TVA colectabil), impozit pe profit (35%) şi munca la negru.
    3. Predictibilitatea trebuie să redevină principala monedă de încredere. Fără reguli stabile şi consultare reală, investiţiile se vor tempera, indiferent de cât de atractive sunt fondurile europene.
    4. Dialogul real cu mediul de afaceri este parte a soluţiei, nu un exerciţiu de imagine. Politicile fiscale şi bugetare trebuie construite împreună cu cei care le suportă efectele directe – antreprenori, investitori, angajatori.

    ”În 2026 vom continua să avem de ales între un rău sigur şi un drum greu. Mediul de afaceri românesc îşi asumă susţinerea drumului greu – reformă, disciplină, eficienţă – cu o singură condiţie: nota de plată să fie împărţită corect între cei care produc şi cei care cheltuie.”, se arată în mesajul oamenilor de afaceri. 

    2025 a fost anul în care corecţia bugetară s-a făcut simplu şi brutal:

    • mai multe taxe,
    • mai multă presiune pe mediul privat,
    • reguli schimbate din mers.

    Reforma statului a fost din nou împinsă în viitor. Risipa a rămas, în bună măsură, tolerată, iar ineficienţa administrativă aproape intactă. Asta nu este disciplină fiscală, ci doar transfer de povară de la stat către cei care produc valoare.

    Câteva repere sunt:

    • Deficitul bugetar a rămas cel mai mare din UE: 9,3% din PIB în 2024, cu obiectiv de 8,4% în 2025, după pachete succesive de creşteri de taxe.  
    • Fără ajustări, deficitul ar fi rămas aproape de 9% şi în 2025, ceea ce ar fi dus datoria publică pe o traiectorie evident nesustenabilă.  
    • Pachetul de consolidare pentru 2025-2026 a inclus creşterea TVA cu 2 puncte procentuale, accize mai mari şi îngheţarea salariilor şi pensiilor din sectorul public până în 2026.  

    Pe scurt: am taxat mai mult pe cei care produc, dar am evitat să reformăm serios modul în care cheltuie statul.

    Previziunile internaţionale pentru 2026 indică o creştere economică modestă, dar pozitivă:

    • Comisia Europeană: Ă1,1% creştere reală a PIB în 2026 (după doar Ă0,7% în 2025), într-un context de consolidare fiscală care apasă pe consumul public şi privat.  
    • FMI: Ă1,4% în 2026, cu investiţiile finanţate din programele europene (NextGenerationEU/RRP) compensând parţial frânarea consumului.  
    • OECD: confirmă acelaşi tablou – creştere modestă în 2025-2026, bazată pe investiţii şi exporturi, nu pe consum intern.  

    În acelaşi timp, deficitul bugetar este estimat să scadă doar către 6,2-6,3% din PIB în 2026 – încă mult peste pragul de 3% şi peste ţintele convenite cu partenerii europeni.  

    Potrivit AOAR, mesajul cifrelor este clar: în 2026 nu vom fi în recesiune, dar nici nu vom avea o creştere robustă. Economia merge înainte, dar cu frâna de mână trasă de dezechilibrele bugetare şi de povara fiscală crescută.

    Conflictul de fond: cine se ajustează – cei care produc sau cei care cheltuie?

    Dacă nu ajustăm bugetul, intrăm în criză fiscală. Dacă îl ajustăm doar prin taxe, suportabilitatea socială şi competitivitatea firmelor devin necunoscute. Alegerea reală nu este între a ajusta sau a nu ajusta, ci între:

    • un rău sigur – perpetuarea unui deficit ridicat, dublat de creşteri succesive de taxe pe muncă şi capital, care erodează baza productivă;
    • un drum greu – reforma statului, reducerea risipei şi reaşezarea cheltuielilor, care implică şi costuri politice, şi curaj.

    Colectarea taxelor este doar o parte dintr-un proces mai amplu de echilibrare între:

    1. nevoile bugetare reale ale statului (apărare, infrastructură, educaţie, sănătate);
    2. posibilităţile economice reale ale societăţii, în special ale mediului privat.

    În 2025, ajustarea s-a făcut aproape exclusiv pe seama celor care produc: impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), taxele crescute pe muncă şi capital, impredictibilitate fiscală. Organizaţiile mediului de afaceri au semnalat deja impactul negativ al IMCA asupra investiţiilor şi competitivităţii şi au cerut insistent eliminarea acestei taxe.  

    Întrebarea-cheie pentru 2026 este incomodă, dar esenţială: cât timp mai poate creşte o economie în care doar cei care produc sunt „ajustaţi”, iar cei care cheltuie rămân, în mare măsură, protejaţi?

    În 2025, mişcările geopolitice nu au produs şocuri dramatice pentru economia românească – contextul regional a fost dificil, dar gestionabil. În 2026, însă:

    • o eventuală escaladare a tensiunilor din vecinătatea estică,
    • volatilitatea preţurilor la energie,
    • reconfigurarea lanţurilor de aprovizionare din UE pot adăuga presiuni suplimentare pe un buget deja tensionat şi pe competitivitatea firmelor româneşti.

    În acelaşi timp, stabilitatea la nivelul UE şi politica monetară mai previzibilă a BCE creează un fundal macro relativ favorabil pentru investiţii, inclusiv în România.