BusinessMagazin

Tag: credite

  • Veşti proaste pentru cei cu credite în lei. Ciprian Dascălu: Banca urmăreşte creşterea dobânzilor pe termen scurt

    Dobânzile la lei vor creşte pe în perioada următoare, majorarea fiind rezultatul efortului BNR de a reduce surplusul de lichiditate al băncilor din ţară. Această majorare a dobânzilor nu se va manifesta pe termen lung, ci până când inflaţia va putea fi controlată mai uşor de Banca Centrală.

    „Banca centrală a început operaţiuni de stabilizare a surplusului de lichiditate, prin care se urmăreşte ajustarea în sus a ratelor de dobândă pe termen scurt în proximitatea dobânzii de politică monetară. Practic putem să spunem că ciclul de întărire a început la început, dar cu menţiunea că această politică a băncii centrale din România de controlare a condiţiilor monetare prin managemenul lichidităţii oferă flexibilitatea în cazul în care şocul inflaţionist curent se va dovedi a fi tranzitoriu”, a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR, la ZF Live.

  • Băncile din România au acordat populaţiei şi companiilor credite noi în valoare de 388 mld. lei în ultimii cinci ani. Populaţia a accesat 44,45% din volumul creditelor noi în perioada 2016-2020, în timp ce companiile au contractat împrumuturi în proporţie de 55,55%

    Băncile din România au acordat credite noi populaţiei şi companiilor în valoare de 388 mld. lei în perioada 2016-2020, cu 37,5% mai mult faţă de soldul creditului neguvernamental de la sfârşitul anului trecut, care sa cirfat la 282 mld. lei, potrivit unei analize realizate în cadrul campaniilor #Dreptullabanking.

    Astfel, în cinci ani, portofoliul de credite noi a depăşit soldul creditului neguvernamental cu peste o treime.

    În ultimii cinci ani, cererea de credit a companiilor a impulsionat activitate de creditare la nivelul sistemului bancar românesc. Populaţia a accesat 44,45% din volumul creditelor noi în cei cinci ani, în timp ce companiile au contractat împrumuturi în proporţie de 55,55%.

    Trendul de creştere mai alertă la creditării corporate este estimate să se menţină. Reînnoirea parţială a portofoliului de credite se explică prin scadenţa scurtă a împărţirii contractelor de companii, într-o pondere importantă. Soldul creditului neguvernamental se calculează ca diferenţă dintre totalul creditelor noi acordate populaţiei şi companiilor şi rambursărilor parţiale şi totale, precum şi vânzările de credite.

    În acelaşi timp, se observă că există un interes mai mare pentru creditele noi acordate în moneda naţională. În perioada 2016-2020, peste 80% din împrumuturi au fost contractate în lei, în timp ce 17,1% au fost acordate în euro şi 2,5% au fost în dolari.

    Populaţia a accesat credite aproape numai în lei, circa 98%, ceea ce a condus la eliminarea riscului valutar. Creditele noi acordate în euro au fost accesate preponderant de companii în proporţie de 95,24% şi numai 4,76% de către populaţie, în timp ce creditele noi în dolari au fost contractate aproape în totalitate de companii.

    Băncile au sprijinit debitorii care au întâmpinat difficultăţile financiare din cauza pandemiei prin suspendarea obligaţiilor la plată. Ponderea creditelor care au beneficiat de efectele moratoriilor pulbice şi private, până la finele lunii martie 2021 a fost de 12,7% din totalul creditelor, potrivit informaţiilor publicate de raportul BNR asupra stabilităţii financiare.

    În România, raportul credite / depozite pentru populaţie şi societăţi nefinanciare este de 66,38% în luna martie 2021, în timp ce media UE este de 111%, ceea ce arată un potenţial mare pe care îl are pe băncile din România de a creşte activitatea de creditare.

  • Ungaria, sub asediu. Ungurii se tem de un „atac financiar“

    Băncile centrale din Europa de Est, şi de oriunde, nu se mai tem aşa tare de creditele neperformante, toxina care a otrăvit până la colaps sistemul financiar american şi a paralizat până la urmă întreaga industrie bancară mondială în criza anterioară. Însă văd pericole în alte părţi. În Ungaria, guvernatorul a atenţionat că dacă guvernul nu ţine cheltuielile în frâu poate atrage „un atac financiar puternic“ asupra ţării. În Polonia, autoritatea de supraveghere financiară a dat vina pe aprecierea francului elveţian pentru problemele băncilor locale cu creditele în valută, descrise ca reprezentând riscuri majore pentru sistem.

    În filmul legendar „The Big Short“, excentricul medic şi manager de fonduri de hedging Michael Burry este unul dintre primii investitori care întrevăd apocalipsa ce avea să se abată asupra băncilor americane din cauza colapsului pieţei creditelor ipotecare, scrie Edina Schweizer, specialist bancar regional, într-o analiză publicată de Budapest Business Journal.

    El îşi dă seama că ponderea creditelor neperformante (NPL) va creşte ameţitor în 2007 şi cu această convingere în gând îşi constituie poziţii  short, pariind împotriva instrumentelor financiare garantate prin ipoteci. Puţini înţeleg ce se întâmplă şi foarte puţini îi împărtăşesc opinia. Când în cele din urmă piaţa se prăbuşeşte, Burry obţine un profit de aproape 490%, îşi închide fondul de investiţii şi pleacă de la birou în vechile lui bermude ponosite. Atunci, semnele că NPL-urile vor ajunge la niveluri copleşitoare erau evidente, cel puţin pentru Burry şi câţiva alţii. Dar pentru  cine  contează, nu. Banca Centrală Europeană a considerat chiar că este cazul să aplice o majorare de dobândă, semn că a fost prinsă pe picior foarte greşit de criză.

    Acum, după criza provocată de COVID-19, băncile au în faţă din nou perspectiva creşterii NPL-urilor în portofoliile lor. Au învăţat ele ceva din criza trecută? Sunt mai bine pregătite? Sunt mai mari pericolele? Actuala criză este diferită de cea din 2008 în primul rând pentru că a lovit diferit diversele sectoare ale economiei.

    Au încasat şocuri puternice turismul, industria restaurantelor, hotelurilor şi modei. Activitatea în transport şi în comerţul electronic a explodat. Doar creditorii din primele sectoare produc probleme băncilor deocamdată. Guvernele ajută cu subvenţii, măsuri fiscale şi moratorii la plată piaţa muncii, companiile şi debitorii. Nivelul intervenţiilor statului este fără precedent. Aceste măsuri întârzie efectele negative asupra băncilor şi dau timp acestora şi instituţiilor de supraveghere să identifice vulnerabilităţile. Există însă şi incertitudini, create de penurii şi de evenimentele perturbatoare neprevăzute.

    De asemenea, nimeni nu ştie cât va dura pandemia şi cât de periculoase sunt noile tulpini de coronavirus care provoacă COVID. Focare noi de boală apar în diferite zone ale lumii. Franţa face vac­cinarea obligatorie. Compor­ta­mentul şi preferinţele con­sumatorilor se pot schimba. Guvernele nu pot finanţa la infinit salariile din companiile private. 

    Băncile europene au plasat sub moratorii credite echivalente cu 871 de miliarde de euro în 2020. Suma reprezintă 6% din creditele totale ale băncilor europene. Ungaria avea la sfârşitul anului trecut 39% din împrumuturile comerciale şi 54% din cele de retail sub moratorii, niveluri „uimitoare“. Banca naţională a Ungariei estimează că 15-20% din totalul creditelor de la bănci au riscuri ridicate. Moratoriul actual întârzie declararea acestora ca neperformante. După retragerea moratoriului, programată pentru august, băncile se pot trezi în dificultate. De asemenea, se vor trezi şi firmele zombie, iar debitorii pot deveni obişnuiţi cu condiţiile favorabile lor, prinzând gustul refuzului de a-şi plăti datoriile.

    Ponderea NPL-urilor din Ungaria era de 1,8% la sfârşitul anului trecut, nivel scăzut record. Un oficial al băncii centrale maghiare estima în aprilie că ponderea nu va trece de 10% în iunie, termenul iniţial de retragere a moratoriului. De aici se poate trage concluzia că băncile pot absorbi cel puţin o parte din pierderile cauzate de NPL-uri în 2021.

    Însă guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy a spus recent că mixul  format din deficitul bugetar mare, inflaţie ridicată pe o perioadă prelungită, dobânzile reale profund negative şi extinderea moratoriului poate declanşa „un atac financiar puternic“ contra Ungariei.

    În România, testele de stres efectuate de BNR au găsit că rata creditelor neperformante va atinge 9,2% în decembrie 2021 şi 9,9% în 2022. În aprilie, rata NPL-urilor era de 3,94%, peste nivelul de la final de 2020, de 3,83%

    . Bulgaria are o rată a NPL peste media UE, remarcă agenţia Scope Ratings. Despre sistemul bancar polonez, agenţia de rating Fitch scrie că acesta este bine capitalizat, cu active de o calitate sănătoasă, la finalul anului trecut rata creditelor cu probleme fiind de 6,9%, şi profitabil.

    Banca centrală a avertizat însă că incertitudinile asociate cu portofoliile de credite în valută pentru ipoteci sunt foarte ridicate, iar materializarea anumitor scenarii ar putea avea ca rezultat pierderi semnificative pentru băncile expuse, punând în pericol întregul sistem financiar. Mii de polonezi au luat credite în franci elveţieni în urmă cu un deceniu pentru a profita de dobânzile reduse, dar s-au lovit de costuri mai mari când valoarea francului a explodat. Mulţi clienţi ai băncilor au acuzat clauze abuzive şi au atacat băncile în instanţă. Părţile au fost lăsate în ceaţă în mai când Curtea Supremă a amânat un ghid pentru instanţele inferioare referitor la cum să trateze astfel de cazuri. Curtea a cerut instituţiilor statului să înainteze opinii. „Riscul jurudic al portofoliilor de credite în valută a crescut şi a devenit recent principala ameninţare pentru stabilitatea sistemului financiar intern“, a scis ca răspuns guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski, un aliat al guvernului aflat în campanie electorală.

     

     

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut miercuri, 07 iulie 2021, la 1,49% după doar două şase de stagnare la pragul de 1,53%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,50% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până astăzi, 07 iulie 2021, când a scăzut la 1,49%.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR privind indicele IRCC care a scăzut şi egalat dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Indicele IRCC, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele consumatorilor, fo­losit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi acor­date începând din primăvara anului 2019, a scăzut aproape la ju­mătate faţă de prima valoare cal­culată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Astfel, indicele care va fi folosit în procesul de creditare în T3/2021 (iulie, august şi septembrie) a fost calculat la 1,25% pe baza datelor din T1/2021.

    Valoarea anterioară a IRCC, care a fost folosită pentru creditele noi din T2/2021 a fost de 1,67%. Iar IRCC folosit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi din T1/2021, a fost de 1,88%, fiind calculat cu un decalaj, pe baza datelor din T3/2020, valorile IRCC fiind atunci peste ROBOR la 3 luni.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

     

  • Analiştii financiari prevăd un curs de 5,01 lei/euro în 12 luni, o rată medie a inflaţiei de 3,75% şi o creştere economică de 6,1% la finalul anului. Datoria publică va ajunge la 54% din PIB, iar indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, va creşte la 1,97%

    Analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,0183 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul iunie 2022-iunie 2021, va înregistra o valoare medie de 3,75%, potrivit Asociaţiei CFA Society.

    Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, peste 93% dintre analiştii incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,9653 lei/euro.

    „Peste 93% dintre participantii la sondaj estimeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuala, nefiind inregistrat niciun raspuns de apreciere pentru RON. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9653, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului prognozat este 5,0183 lei pentru un euro“, spun analiştii CFA.

    (Sursa: CFA România)

     

    În acelaşi timp, rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2022/iunie 2021) a inregistrat o valoare medie de 3,75%, dar niciun participant la sondaj nu prevede o scadere a ratei inflatiei in urmatoarele 12 luni.

    Indicatorul CFA România de încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA Romania în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la  activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA pentru luna mai, acesta a continuat să crească comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 74,5 puncte, maximul ultimilor 6 ani. Faţă de aceeasi luna a anului precedent, indicatorul a crescut cu 38,4 puncte.

    De asemenea, componenta de conditii curente a indicatorului a crescut cu 19,5 puncte fata de luna anterioara.

    “Indicatorul de incredere a continuat sa atinga noi maxime post- criza Covid-19. Aceasta evolutie este consistenta cu majorarea anticipatiilor de crestere economica pentru anul 2021, la peste 6%. Insa, cresterea cererii interne, combinata cu factorii externi va conduce si la majorarea ratei inflatiei”, spune Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    Începând cu luna aprilie acestui an, CFA Society  a interogat analiştii şi cu privire impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationale, iar răspunsurile centralizate pentru luna mai arată că peste 65% dintre respondenţi anticipează că durata impactului economic al cornavirusului se va resimti inclusiv în 2022, iar 22% consideră că impactul va atinge şi T4/2022.

    În acelaşi timp, datele sondajului arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2021 a atins  valoarea medie a anticipatiilor de 6,4%, în timp ce indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, va ajunge la 1,97% în următoarele 12 luni.

    Totodată, pentru 2021, anticipatiile de evolutie in termeni reali a PIB sunt de plus 6,1%, în timp ce datoria publică ca procent din PIB va ajunge la 54% în următoarele 12 luni.

    În ceea ce priveşte orizontul de aderare a României la zona euro, analiştii CFA Romania estimează ca acest lucru se va realiza în 2030.

  • 50% din creditele bancare acordate pot fi afectate de noua legislaţie bancară privind finanţările verzi. Florian Neagu, BNR: Vom analiza în ce măsură reglementările prudenţiale vor putea fi ajustate astfel încât finanţarea verde să aibă un regim mai lax comparativ cu restul finanţărilor, dar fără afectarea stabilităţii financiare

    Miza schimbărilor climatice este ridicată şi pentru sec­to­rul bancar, atât din pers­pec­tiva oportunităţilor de afa­ceri, cât şi a cuantu­mu­lui însemnat al activelor la risc aflate în por­tofoliu, astfel că circa 50% dintre creditele bancare acordate pot fi afectate de noua legislaţie bancară privind finanţările pe care o va aduce pe piaţa din România agenda privind schimbările climatice şi investiţiile verzi, afirmă Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR.

    Până la finalul acestui an, vor fi trei ini­ţiative în acest sens, după cum spune el, iar una dintre ele este şi o schimbare legislativă.

    „Vom analiza în ce măsură reglemen­tările prudenţiale vor putea fi ajustate astfel încât finanţarea verde să aibă un regim mai lax comparativ cu restul finanţărilor, dar fără afectarea stabilităţii financiare. Vom analiza şi dacă riscul de credit este mai mic pentru finanţările verzi, vom avea argumente şi ca cerinţele de capital pe Pilonul II să fie mai mici pentru riscul de credit, ceea ce va im­pul­siona finanţările proiectelor verzi şi va scă­dea şi costul pentru clienţi. Pen­tru aceste norme, ter­me­nul pe care îl avem este sfâr­şitul acestui an, deci în mai puţin de şase luni“, a declarat Florian Neagu în ca­drul emisiunii de busi­ness ZF Live.

    De altfel, riscurile aduse de agenda pri­vind schimbările cli­ma­tice şi tranziţia că­tre o econo­mie mai ver­de se ma­nifes­tă deja, in­di­rect, în Româ­nia. Getica 95, cea mai mare com­panie din co­merţul cu ener­gie, un busi­ness de 1,5 miliarde de lei, a cerut intrarea în insol­ven­ţă după ce preţul ener­giei este la un nivel record de mai mult de două luni din cauza exploziei certifi­catelor de emisii.

    Vulnerabilităţile aduse de o pregătire necorespunzătoare de către bănci a efectelor tranziţiei către o economie mai verde pot fi ridicate. Conform calculelor grupului de lucru din Comitetului Naţional de Suprave­gherea Macroprudenţială (CNSM), aproape 50% din creditele acordate de bănci seg­mentului corporativ sunt către firme din domenii care pot fi afectate de schimbările climatice.

    „În portofoliul băn­cilor, creditele date către fir­me din sectoare car­bon-intensive au o pon­dere importantă, aproa­pe 50% din portofoliul cor­porate al băncilor. Ponderea cre­ditelor verzi din bilanţurile băncilor noastre are spaţiu semni­ficativ de îmbună­tă­ţire. Acum, această pondere este undeva sub 3% din totalul activelor, circa 1 mld. euro, în timp ce media europeană este undeva la 8%“, a adăugat Florian Neagu.

  • Ţara din UE unde se dau credite cu dobândă zero. Cum este posibil acest lucru

    Începând de marţi, clienţii din Danemarca ai băncii Nordea Bank pot obţine astfel de credite, care au un cupon mai mic decât cel pentru titlurile de stat pe 10 ani emise de Trezoreria SUA.

    În contextul mondial actual, Danemarca se diferenţiază prin faptul că a păstrat mai mult decât orice altă ţară o dobândă negativă de politică monetară. În 2012, Banca centrală din Danemarca a decis să reducă dobânda de referinţă la un nivel mai mic de zero, iar de atunci încoace debitorii danezi s-au bucurat de o scădere continuă a costurilor cu împrumuturile.

    Ideea, care odată părea de neconceput, să te împrumuţi pentru două decenii fără să plăteşti dobânzi, vine într-un moment în care oficialii băncilor centrale evită să majoreze costul creditului. Potrivit unei analize efectuate de Bloomberg, nicio mare bancă centrală din Occident nu va majora dobânzile în acest an.

    De asemenea, Danske Bank A/S, cea mai mare bancă din Danemarca, analizează posibilitatea de a emite obligaţiuni pe 20 de ani fără dobândă, potrivit Agerpres.

    În urmă cu câţiva ani, băncile din Danemarca au fost primele care au emis obligaţiuni pe 20 de ani cu cupon 0%, în condiţiile în care interesul investitorilor pentru zone sigure în care să îşi plaseze banii a dus la scăderea dobânzilor pe piaţa de obligaţiuni din Danemarca. Ar fi pentru prima dată când un astfel de produs revine pe piaţă.

    “Cererea există”, spune Lisa Bergmann, economist şef la Nordea Kredit, care susţine că aceste obligaţiuni ar putea să genereze o cerere record.

  • Daniel Zamfir: „Victorie uriaşă pentru toţi românii cu credite”. CCR: Noua Lege a dării în plată este constituţională, cu o excepţie

    Curtea Constituţională a stabilit, în şedinţa de joi, că modificările aduse Legii dării în plată sunt constituţionale, exceptând un articol. Iniţiatorul actului normativ, parlamentarul Daniel Zamfir, îi îndeamnă pe românii a căror rată la credit a crescut cu mai mult de 50% să îşi contacteze bancherii pentru reechilibrarea contractelor.

    Curtea Constituţională a decis joi, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, că art.8 alin.(5) tezele a doua şi a treia din Legea nr.77/2016, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.52/2020, este neconstituţional.

    Pe de altă parte, judecătorii constituţionali au respins alte excepţii formulate şi au constatat că celelalte articole criticate şi Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituţionale.

    Argumentele judecătorilor constituţionali
    Articolul considerat neconstituţional, modificat prin Legea nr 52/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în 13 mai 2020, prevede:

    (5) Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat. Dispoziţiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Joe Biden a anulat până acum 3 miliarde de dolari în credite studenţeşti. Ce implică măsurile preşedintelui american

    De când a devenit preşedinte în luna ianuarie, Joe Biden a anulat peste 2,8 miliarde de dolari în împrumuturi studenţeşti, scrie Forbes.

    Astăzi, liderul de la Casa Albă a anulat 500 de milioane de dolari în credite pentru studenţi, acoperind un număr de circa 18.000 de debitori.

    La jumătatea lunii martie, Biden a decis anularea unor credite oferite către aproximativ 72.000 de studenţi. Valoarea împrumuturilor ajungea la un miliard de dolari.

    Ulterior, preşedintele SUA a finalizat o nouă rundă de anulări, ştergând astfel 1,3 miliarde de dolari în credite studenţeşti pentru 41.000 de debitori cu dizabilităţi parţiale sau totale.

    Americanii au reacţionat diferit la mişcările efectuate de Joe Biden. Anularea împrumuturilor studenţeşti a fost văzută ca un stimulent, dar şi ca un transfer masiv de avere.

    Departamentul pentru Educaţie din Statele Unite estimează că, din martie 2020 până pe 30 septembrie 2021, studenţii care au obţinut credite vor primi o reducere a împrumuturilor de 90 de miliarde de dolari ca rezultat al CARES Act, un pachet de cheltuieli de 2.200 de miliarde de dolari, care a mai inclus o compensare suplimentară pentru lucrătorii strămutaţi în timpul pandemiei şi o serie de stimulente pentru reţinerea angajaţilor.

    Totuşi, mai mulţi susţinători ai preşedintelui spun că cei 2,8 miliarde de dolari reprezintă aproximativ 0,1% din datoriile restante create prin intermediul împrumuturilor studenţeşti – 1,7 trilioane de dolari.

     

  • Joe Biden a anulat până acum 3 miliarde de dolari în credite studenţeşti. Ce implică măsurile preşedintelui american

    De când a devenit preşedinte în luna ianuarie, Joe Biden a anulat peste 2,8 miliarde de dolari în împrumuturi studenţeşti, scrie Forbes.

    Astăzi, liderul de la Casa Albă a anulat 500 de milioane de dolari în credite pentru studenţi, acoperind un număr de circa 18.000 de debitori.

    La jumătatea lunii martie, Biden a decis anularea unor credite oferite către aproximativ 72.000 de studenţi. Valoarea împrumuturilor ajungea la un miliard de dolari.

    Ulterior, preşedintele SUA a finalizat o nouă rundă de anulări, ştergând astfel 1,3 miliarde de dolari în credite studenţeşti pentru 41.000 de debitori cu dizabilităţi parţiale sau totale.

    Americanii au reacţionat diferit la mişcările efectuate de Joe Biden. Anularea împrumuturilor studenţeşti a fost văzută ca un stimulent, dar şi ca un transfer masiv de avere.

    Departamentul pentru Educaţie din Statele Unite estimează că, din martie 2020 până pe 30 septembrie 2021, studenţii care au obţinut credite vor primi o reducere a împrumuturilor de 90 de miliarde de dolari ca rezultat al CARES Act, un pachet de cheltuieli de 2.200 de miliarde de dolari, care a mai inclus o compensare suplimentară pentru lucrătorii strămutaţi în timpul pandemiei şi o serie de stimulente pentru reţinerea angajaţilor.

    Totuşi, mai mulţi susţinători ai preşedintelui spun că cei 2,8 miliarde de dolari reprezintă aproximativ 0,1% din datoriile restante create prin intermediul împrumuturilor studenţeşti – 1,7 trilioane de dolari.