BusinessMagazin

Tag: continut

  • Şi-a transformat pasiunea pentru gătit într-o afacere de succes. Aproape 200.000 de oameni o urmăresc cum găteşte in fiecare zi

    Geanina Staicu-Avram este proprietara blogului culinar JamilaCuisine, un canal cu aproape 200.000 de abonaţi şi 60 de milioane de vizualizări. Ea povesteşte cum a făcut tranziţia de la un blog obişnuit, pe care publica poze cu reţete, la unul dintre cele mai mari canale româneşti de YouTube. „Ideea vlogului a venit de la soţul meu. Tocmai mă întorsesem dintr-o vacanţă în Maroc, soţul meu fiind marocan, şi eram de-a dreptul fascinată de bucătăria şi de aromele marocane. Voiam să le arăt şi românilor cum se pregăteşte mâncarea marocană şi cât e de gustoasă. Soţul meu m-a convins să facem aceste reţete marocane în format video şi de aici a pornit totul.“

    Pe măsură ce canalul a câştigat în popularitate, cei doi au ales să investească în calitatea clipurilor postate. „Câte puţin în aparatură performantă, în lumini, în sisteme audio. Cumpărăm mereu lucruri noi, de la veselă şi alte articole pentru bucătărie, până la softuri necesare montajului audio şi video.“ Nu a plecat cu ideea de a monetiza canalul, din simplul motiv că acest lucru era foarte complicat în 2012. În momentul de faţă, spune că nu câştigă mult, dar nici puţin: „În cazul meu, vlogging înseamnă tutoriale video. Câştigăm suficient cât să ne putem întreţine şi să avem un trai decent. Din păcate, banii vin greu din YouTube. În România creatorii de conţinut de pe platformă sunt plătiţi prost, chiar foarte prost şi durează chiar şi 2-3 ani până să începi să ai într-adevăr câştiguri. Ştiu vloggeri care şi după 3 ani de YouTube obţin sume simbolice care pot reprezenta bani de buzunar, nu un câştig cu care să se poată întreţine.“

    Sursa principală de venit o reprezintă, şi în acest caz, colaborarea cu diferite branduri. Îşi doreşte, în viitorul apropiat, să lanseze o carte de bucate. S-a gândit şi la abordarea pieţelor din străinătate, apelând la o variantă mai simplă: subtitrarea retetelor în limba engleză. „Nu vreau să fac reţete special pentru altă piaţă, dar vreau ca oricine găseşte clipurile mele pe YouTube să le poată şi înţelege, aşa că am recurs la subtitrări. Cereri am tot avut şi încă mai avem.“

    Crede că vloggerii din ziua de azi trebuie să aibă în minte două lucruri atunci când pornesc un astfel de business: „Le-aş spune în primul rând să se gândească la ceva original. La ceva ce n-a mai făcut nimeni până acum, cel puţin pe piaţa din România. Originalitatea este un lucru foarte important din punctul meu de vedere. Dacă vei încerca să-l copiezi pe alt vlogger de succes, automat vei fi comparat cu el, iar partea proastă e că nu vei putea niciodată să-l depăşeşti. Dacă vei veni cu o idee nouă, oamenii vor fi curioşi să te urmărească pentru simplul fapt că tu eşti singurul cu ideea respectivă. În al doilea rând, i-aş sfătui să fie consecvenţi, să posteze des, să ţină legătura cu cei care-i urmăresc, să se folosească de reţelele sociale. Şi, nu în ultimul rând, să facă totul cu plăcere, cu dăruire. Atunci când faci ceva cu plăcere şi din plăcere, este imposibil ca acel lucru să nu iasă foarte bine.“

    Chiar dacă succesul pe YouTube este greu de atins, iar obţinerea unor venituri din asta e chiar mai dificilă, există totuşi şi semne bune. Creşterea interesului pentru conţinut video este evidentă, după cum explică Liviu Dumitru, manager al agenţiei digitale Wizart Studios. Estimările arată că anul viitor 68% din traficul de pe internet va fi alocat conţinutului video (potrivit unui studiu al Cisco). YouTube primeşte un miliard de vizitatori unici pe lună, mai mult decât orice alt canal cu excepţia Facebook, şi asta pentru că materialele video sunt uşor de distribuit şi pentru că prezintă o experienţă senzorială completă.

    „Poveştile de succes ale videoclipurilor care au devenit virale sunt cea mai bună dovadă că un anume tip de conţinut video poate avea un impact mult mai serios. Sunt materiale care exprimă într-un mod ideal povestea unui brand sau care spun poveşti cu care poţi empatiza mai repede, care fac oamenii să se identifice şi să ia parte la acea poveste într-un mod natural“, spune Liviu Dumitru. Iar pentru că acest tip de conţinut începe să domine internetul, a apărut şi un nou concept, acela de branded videos. Toate materialele de tip video care sunt asociate unui brand şi vizează obiective de marketing se încadrează sub această pălărie.

    „Pentru a se alinia la acest trend, brandurile pot recurge la diverse trucuri cum ar fi reorganizarea conţinutului vechi într-un nou conţinut de tip video sau gândirea unei poveşti video care să arate faţa umană şi care ţine de domestic şi de cotidian.“ De aici, antreprenorii de pe YouTube se pot gândi la cum pot deveni concurenţi tot mai serioşi pentru publicitatea tradiţională, speculând în avantajul relaţia strânsă pe care au dezvoltat-o cu utilizatorii.

  • Ce conţine, de fapt, un borcan de Nutella. Care este ingredientul posibil cancerigen – FOTO

    Nutella a fost criticată de foartă multă lume după ce o fotografie ce prezintă ingredientele înainte ca acestea să ajungă în borcan a devenit virală.

    Cea mai mare problemă pare a fi cantitatea foarte mare de ulei de palmier – substanţă ce a fost clasificată drept posibil cancerigenă.

    Un alt aspect pe care internauţii l-au criticat este volumul de zahăr ce intră într-o cutie de Nutella – peste jumătate cantitatea totală de cremă de ciocolată.

    Conform etichetei, o cutie conţine 400 de grame de zahăr; cu alte cuvinte, o linguriţă de Nutella conţine mai mult zahăr decât o doză de Coca-Cola.

    Sursa: Daily Mail
     

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A rezolvat una dintre cele mai mari probleme ale femeilor de pe urma căreia a câştigat jumătate de milion de dolari în câteva luni

    „Acum cinci ani am avut ideea inovatoare de a  rezolva tot ceea ce femeile urau la manichiură. Navigam pe Instagram când am văzut modele de unghii 3D şi atunci mi-a apărut ideea creării Static Nails”, a spus Alexis Irene. Tânăra a pornit afacerea cu banii economisiţi din contractele sale de modeling şi de make-up artist, iar mai repede decât se aştepta a încheiat şi un contract de colaborare cu Swarowski.

    „Static Nails oferă tuturor femeilor din lume accesul la unghii de lux pentru o parte infimă din banii şi timpul petrecut în saloane”, a mai spus Irene. „Cel mai mare avantaj constă în faptul că aceste unghii nu sunt dăunătoare unghiilor naturale,  pot fi personalizate fără a afecta designul original şi au nevoie doar de 5 minute pentru a fi aplicate”, mai declara aceasta.

    În prezent, Irene se ocupă de extinderea afacerii. „Obiectivul meu este ca Static Nails să fie marca preferată de produse pentru unghii. Anul următor vom lansa produse noi, inovatoare, care produc rezultate neaşteptate. Unele se află în teste de mai bine de doi ani, aşa că sunt foarte încântată să le pun pe piaţă”, a declarat fondatoarea. 

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • Ingredientul ascuns din bere pe care majoritatea oamenilor nu ştiu că este folosit. “Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti”

    Mai puţin cunoscut este însă faptul că berea la halbă conţine o substanţă extrasă din peşte şi, potrivit BBC, organizaţii internţionale solicită producătorilor de bere să investigheze alternative pentru aceasta, din cauza problemelor de etică ale consumatorilor vegani.

    Se pare că ihtiocolul (cleiul de peşte – extras din vezica peştilor) se află pe pe lista de ingrediente a berii la halbă şi este foarte probabil să se regăsească şi în berea pe care aţi consumat-o dvs. astfel de-a lungul timpului. Încă din secolul XIX, acest ingredient a fost folosit în scopul creşterii clarităţii berii. Totodată, o face mai luminoasă şi, astfel, mai atrăgătoare pentru consumatori. Ingredientul este folosit de producătorii de bere, fie că vorbim despre giganţii în domeniu sau despre microberării.

    Prezenţa acestui ingredient a devenit însă o problemă pentru vegetarieni şi vegani,  mulţi dintre ei nu au realizat până acum că trebuie să fie atenţi la acest aspect.

    Există însă berării care au renunţat deja la acest ingredient. Spre exemplu, berăria Twisted Barrel din Anglia a decis să nu folosească acest ingredient la scurt timp după fondarea companiei, în 2014. Fondatorul acestei companii, Tim Boswarth, a devenit vegan în urmă cu doi ani şi a declarat pentru BBC că a fost şocat atunci când a aflat despre acest ingredient.

    ”Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti, chiar şi pentru oamenii care consumă carne; este pur şi simplu un lucru despre care nu se discută.Nimeni nu vrea să se promoveze prin a spune că filtrează berea prin intermediul peştilor morţi”, a declarat el în interviul acordat BBC.

    În afară de aspectele etice care ţin de veganism, producătorul a observat că acest ingredient alterează şi aroma berii. ”Din ce în ce mai mulţi oameni ştiu acum că berea nu trebuie să fie clară – nu contează cum arată, iar cleiul de peşte este folosit doar din considerente estetice.”

    În prezent, organizaţii internaţionale au solicitat producătorilor de bere să caute alternative pentru înlocuirea acestui ”ingredient ascuns”. 

  • FOCUS Ce conţine arhiva SIPA şi până unde au ajuns competenţele serviciului secret

    Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) a fost înfiinţat în anul 1997, prin transformarea în unitate de sine stătătoare a Serviciului Independent Operativ (SIO) aflat, anterior, în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări şi controla infracţiunile cu implicaţii majore din penitenciare, în mandatul lui Mircea Ionescu Quintus. Regulamentul de organizare şi funcţionare a SIPA a fost instituit prin două Ordine ale Ministrului Justiţiei, al căror conţinut nu este, însă, cunoscut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să conţină un anunţ imobiliar pentru a vinde locuinţa mai repede

    Indiferent de autorul anunţului, fie acesta proprietarul direct sau agentul care îl reprezintă, fiecare dintre părţi doreşte să tranzacţioneze cât mai rapid proprietatea ofertată. Pe de cealaltă parte, cumpărătorii sau viitorii chiriaşi îşi doresc să obţină cea mai bună ofertă, în cel mai scurt timp, şi să ia o decizie corectă bazată pe informaţiile din anunţul imobiliar.

    În primul rând, informaţiile transparente cresc rata de succes a unui anunţ, susţine echipa Wizmo. Cu cât acesta oferă cât mai multe detalii relevante şi oneste despre proprietatea în cauză, cu atât proprietarul va putea tranzacţiona mai repede imobilul, reducând numărul telefoanelor, al întrebărilor suplimentare sau chiar a vizitelor inutile. În acest sens, este recomandat ca anunţul să conţină o descriere cât mai elaborată a locuinţei, pornind de la detalii despre preţ, numărul camerelor, suprafaţa utilă, utilităţi, dar şi despre localizare şi a situaţia actelor necesare pentru încheierea unui contract.

    „Una dintre cele mai frecvente omisiuni pe care le sesizăm în anunţuri este legată de apropierea imobilului faţă de punctele principale de interes, practic menţionarea locaţiei corecte a imobilului. Din dorinţa de a atrage cât mai mulţi vizitatori, atât proprietari, cât şi agenţi imobiliari, tind să omită informaţii, astfel încât, de exemplu, 5 minute apropiere de staţia de metrou sunt, în realitate, 15 minute, fapt care atrage de la sine apeluri telefonice din partea unor clienţi care nu sunt interesaţi de zona respectivă si, de multe ori, frustrări pe partea potenţialilor clienţi.”, a menţionat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.

    De asemenea, tot în ceea ce priveşte conţinutul descrierii, se recomandă renunţarea la anumite clişee de exprimare care pot crea confuzie în rândul publicului. De exemplu, în locul expresiei „apartament modern” se poate specifica anul ultimei renovări, iar în loc de „locaţie excelentă” s-ar putea oferi detalii despre reputaţia cartierului. La fel de importantă este însă şi dimensiunea anunţului, reprezentantul platformei imobiliare susţinând că o descriere concisă şi la obiect are mai mult succes decât o descriere lungă şi plin de clişee.

    Nu în ultimul rând, în cadrul anunţului imobiliar, ar trebui specificat şi dacă tranzacţia este gestionată de o agenţie imobiliară, dacă se percepe un comision la încheierea contractului şi care este valoarea acestuia.

    În ceea ce priveşte transparenţa unui anunţ imobiliar, aceasta se referă atât la conţinutul scris, cât şi la cel vizual. Cu cât fotografiile publicate nu ascund anumite defecte ale imobilului şi reflectă întocmai realitatea, cu atât anunţul respectiv va avea mai multe şanse de succes. În acest sens, un anunţ reuşit care poate atrage mai multe vizionări este cel care beneficiază de o galerie foto relevantă, compusă dintr-un număr suficient de poze care să permită utilizatorilor să-şi facă o idee de ansamblu asupra locuinţei.