BusinessMagazin

Tag: construire

  • Cine este românul care revoluţionează Internetul: a creat un nou Web, despre care spune că este mai sigur, mai rapid şi mai prietenos cu mediul

    SOURCELESS, proiectul dezvoltat de un tânăr din Constanţa, România – Alexandru Stratulat – creează un nou Web. Unul mult mai rapid decât World Wide Web, mai eficient şi mai sigur pentru utilizatori, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Platforma SOURCELESS, aflată în fază de dezvoltare, pe baza unei tehnologii patentate în Statele Unite, care combină DLT, Blockchain, zk-SNARK, permite utilizatorilor să beneficieze de avantajele World Wide Web, dar şi să-şi construiască un ecosistem virtual în care să fie în deplină siguranţă.  

    Web 3.0 face imposibile furturile de date, permite utilizatorului să decidă ce informaţii lasă la vedere, optimizează protecţia pe care părinţii o pot oferi copiilor atunci când intră în spaţiul virtual.

    În plus, consumă extrem de puţină energie şi face posibil ca un utilizator, cu minime cunoştinţe tehnice, să realizeze în doar câteva minute un site, grafică animată sau un video.  

    Prin soluţiile tehnice deja implementate, platforma le permite utilizatorilor să-şi construiască propria miniversiune de Blockchain privat (tokenizare şi soluţie tehnică). 

    Web 3.0 (World Wide Blockchain) nu este un nou Internet, ci o versiune mult îmbunătăţită a actualului World Wide Web. Platforma SourceLess a fost construită plecând de la premisa că tehnologia Blockchain reprezintă viitorul în raport cu felul în care navigăm şi comunicăm în lumea virtuală, cu infinite posibilităţi de a ne face viaţa mai simplă, de a ne conecta cu oameni din orice colţ al lumii, în siguranţă, şi de a beneficia de avantajele pe care le aduce Inteligenţa Artificială.  

    Resursele Web 3.0 sunt utilizate prin tehnologia Peer-to-Peer şi Distributed Ledger, pot fi accesate de utilizator printr-o soluţie de softwere numită platforma SourceLess, care utilizează protocoale diferite de World Wide Web.  

    “Încă din anul 1989, de la inventarea www, de către Tim Berner Lee, până în ziua de astăzi , ne-am lovit de foarte multe probleme de securitate, care nu şi-au avut rezolvarea. Până acum. Astăzi, Sourceless propune cea mai simplă soluţie, dar extrem de complexă în simplitatea ei, aceea de a nu permite existenţa oricărui tip de malware. Aceasta cred că este cea mai importantă calitate pe care o putem oferii lumii. Liniştea şi siguranţa identităţii noastre, precum şi propietatea directă şi inviolabilă asupra digitalizării omului.”, spune Alexandru Stratulat, fondatorul SourceLess. 

    SourceLess este un sistem hibrid de Blockchain: public şi privat, care îi permite fiecărui utilizator să lase la vedere doar acele date pe care chiar doreşte să le facă publice. “Mi-aş dori ca cineva să îmi poată vedea picturile, operele mele de artă, dar să nu aibă acces la detaliile contului meu bancar, şi nici nu aş vrea ca cineva să îmi ştie conturile de Social Media… doar pe cine aleg eu.”, explică Bogdan Voinea, unul dintre Co-Fondatorii SourceLess, avantajele acestui sistem hibrid.  

    În plus, platforma SourceLess permite unificarea sub acelaşi standard a tuturor Blockchain-urilor existente, iar prin criptarea end-to-end a datelor, toate resursele digitale devin incoruptibile. ”Beneficiile majore ale platformei SourceLess nu vin la pachet cu o serie de constrângeri pentru un utilizator neexperimentat, sistemul este construit de aşa natură încât oricine îl poate accesa extrem de simplu.  Poate beneficia de resusele digitale de care are nevoie, fără să fie nevoit să înveţe şi detaliile tehnice care fac funcţional Web 3.0. Un alt beneficiu al utilizatorilor derivă din sistemul nou de adrese digitale creat de SourceLess, STR.domain, care permite fiecărui utilizator să aibă pe viaţă, un domeniu, o adresă virtuală în platformă, care nu poate fi supusă controlului unui terţ, adică fie a altui utilizator, a unei companii private sau instituţii publice.“, explică Iulian Bondari, unul dintre Co-Fondatorii platformei SourceLess.  

    Utilizatorii SourceLess au la dispoziţie o serie extrem de lungă de facilităţi, în continuă dezvoltare, pe care le pot folosi: de la posiblitatea de a-şi construi propriul Blockchain până la un serviciu de mesagerie care presupune comunicarea directă, fără intermediar, ceea ce garantează securizarea completă a comunicaţiilor. Aplicaţiile practice ale utilităţilor platformei în zona de business devin, astfel, nelimitate.  

    Alexandru Stratulat, este cel care a creat limbajul de programare A.R.E.S, tocmai pentru a-i ajuta pe utilizatorii platformei care au cunoştinţe de bază de coding să creeze sisteme complexe, care să aibă o listă lungă de funcţii utile, care să genereze soluţii simple şi eficiente pentru problemele pe care orice pasionat de tehnlogie sau antreprenor vrea să le rezolve.  

    “Încă de la dezvoltarea smart contractelor din Blockchain-ul Ethereum, mi-am pus problema dificultăţii în a interoga, utiliza, software-urile dedicate. De aceea, odată cu apariţia solutiilor de tip text to programming şi a necesităţii unei soluţii unice de a putea lucra într-un mod direct cu Blockchain-ul, am început prin a construi arhitectura unui limbaj uşor de utilizat, care cu ajutorul AI ne poate oferi o soluţie upgradată, pentru secolulul XXI, dar şi utilizabilă de către cei non-tehnici.”,  spune Alexandru Stratulat.  

    Fondatorul ecosistemului, Alexandru Stratulat şi co-fondatorii  Iulian Bondari şi Bogdan Voinea au competenţe diferite, care au ajutat la îmbunătăţirea permanentă a platformei.

    Echipa SourceLess din România numără în prezent aproape 30 de specialişti, de vârste diferite, care au expertiză în programare, softwere design, tehnologie blockchain, comunicare, web & graphic design, business development, Inteligenţă Artificială şi consultanţă de business.  

    În acest moment, companiile partenere folosesc tehnologii SourceLess în valoare de aproape 12 miliarde dolari. Iar platforma SourceLess, tot la acest moment, are în spate o tehnologie de 2,7 miliarde dolari. 

     

     


     

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Locul de parcare: merită cel din subteran diferenţa de preţ sau mai bun rămâne cel amplasat la suprafaţă?

    ♦ Parcarea gratuită a maşinilor pe străzile lăturalnice din Bucureşti sau chiar pe bulevarde afectează businessul dezvoltatorilor, dar şi dezvoltarea Capitalei.

    Cea mai „confortabilă“ soluţie pentru un loc de parcare este la subteran, deoarece maşina nu va fi supusă intemperiilor, iar utilizatorul nu va mai coborî din maşină la destinaţie în ploaie, viscol sau ninsoare. Totuşi, un loc de parcare la „minus 1“ implică şi un preţ mai mare – de obicei dublu sau chiar triplu deoarece presupune săpături, o fundaţie mai rezistentă plus instalaţii cu uşi rezistente la foc, sisteme de desfumare şi de apă. Dacă parcarea subterană nu dispune de aceste elemente, proprietarul se supune unor pericole, iar un exemplu concludent este cazul incendiului din Constanţa.

    Pentru a obţine cel mai bun preţ, locul de parcare ar trebui cumpărat odată cu apartamentul, iar preţul cumulat să nu depăşească 140.000 de euro, astfel încât să se aplice TVA de 5% şi la locul de parcare. Dacă acesta este cumpărat separat, atunci pentru locul de parcare se va aplica TVA de 19%.

    Parcarea gratuită a maşinilor pe străzile lăturalnice din Bucureşti sau chiar pe bulevarde afectează businessul dezvoltatorilor, dar şi dezvoltarea Capitalei. În oraşe precum Sibiu şi Oradea toate locurile de parcare sunt cu plată, fapt ce a permis dezvoltarea oraşelor.

    Dezvoltatorii sunt obligaţi să construiască locuri de parcare, dar proprietarii care deţin şi maşini pot alege să nu cumpere.

    „Avem locuri de parcare chiar şi la cinci ani de la finalizarea unui proiect, iar cei care au maşini le parchează pe drumurile publice şi îngreunează traficul“, a spus Sorin Purice, dezvoltator în cadrul Quantum Real Estate Group, care construieşte şi proiectele Viva Residence în partea de sud a Capitalei.

    Antoanela Comşa, preşedintele dezvoltatorului Gran Via explică faptul că la o parcare obişnuită, fără alte lucrări, sunt 29 de metri pătraţi necesari pentru un loc – suprafaţa subsolului împărţită la numărul de locuri. Mai este nevoie de acces spre exemplu, suprafaţa construită are stâlpi, dar media e la 30 de metri pătraţi. O structură costă 150 euro/mp, 50-80 euro/mp costă finisarea, doar construcţia ar costa 15.000 euro, pe lângă costul cu utilităţile, pe lângă costul cu proiectarea, protecţia muncii, fără a lua în calcul noile majorări de preţuri. Ea a subliniat că profit în cazul parcărilor subterane obţin cei care vând locul cu cel puţin 20.000 – 30.000 de euro. În cazul proiectu,lui Timişoara 58 dezvoltatorul a rămas cu 300 de locuri de parcare, deşi a vândut toate apartamentele. Decât să fi plătit 7.000 – 9.000 de euro pentru parcare, proprietarii au decis să parcheze pe stradă, deşi astfel încalcă legea.

    Ea a subliniat că pe de o parte, statul pune presiune pe dezvoltatori să construiască locuri, dar pe de alta permite tuturor să parcheze gratuit oriunde vor pe străzile secundare.

    În cazul Gran Via costul locurilor de parcare a crescut treptat, însă atunci când erau la preţul cel mai mic, şi străzile erau libere în jurul proiectului.

    „La Lujerului, clienţii din primele faze nu voiau să cumpere locuri de parcare. Ce vindeam cu 14.000 în faza a patra, în 2015 erau 7.500 de euro. Ulterior au fost 9.500 de euro, după care 11.000 şi spre final 13.000 fără TVA. Clienţii care au cumpărat în primele faze s-au trezit că acum, când proiectul are 1.000 de locuitori, că nu mai au unde parca deoarece pe străzile din jur s-au mai construit blocuri cu 3-4 etaje, dar fără locuri de parcare.“

     

  • Complexul Zaga Zaga pregăteşte o investiţie de 20 mil. euro prin care va fi construit un hotel de cinci stele, dar şi alte facilităţi de cazare

    ♦ „Avem o cerere foarte mare şi nu reuşim să facem faţă“ ♦ Complexul Zaga Zaga se întinde în acest moment pe o suprafaţă totală de 82 de hectare. La finalul investiţiei, complexul va avea o suprafaţă totală de circa 180 de hectare.

    Complexul Zaga Zaga din Delta Siretului, amplasat la graniţa judeţelor Vrancea şi Galaţi şi administrat de către Eugen Radu, alături de fiica sa, Francesca Radu şi sora sa Camelia Dobrişan, urmează să îşi extindă capacitatea de cazare în urma unei investiţii de 20 milioane euro.

    „Proiectul constă în dezvoltarea unui hotel de cinci stele, un ansamblu de 100 de bungalouri, 20 de case plutitoare autonome, o piscină de 6.000-8.000 mp, un restaurant cu o capacitate de 250-300 de persoane, un centru spa, iar pentru a ne asigura consumul vom construi şi un parc fotovoltaic de 3 MW“, spune Francesca Radu.

    Din suma totală a investiţiei, circa 8 milioane vor veni din credite bancare şi aportul propriu, iar restul dintr-o schemă de ajutor de stat.

    Complexul Zaga Zaga se întinde în acest moment pe o suprafaţă totală de 82 de hectare. La finalul investiţiei, com­plexul va avea o suprafaţă totală de circa 180 de hectare. Lucrările ar putea începe de anul acesta şi vor dura circa trei ani. „În câteva săptămâni vom depune proiectul, iar când va fi aprobat, vom începe“, precizează ea.

    Antreprenorul Eugen Radu, care a condus afacerile unui restaurant din Focşani, a pornit businessul cu o invesţie de 9 mil. euro, bani proveniţi din fonduri europene prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), într-un complex turistic din Delta Siretului.

    Actualul resort a început ca o fermă de păstrăvi şi sturiori, inaugurată în 2016. Pornind de la această idee, proprietarii au investit pe parcurs în săparea unor canale, populate ulterior cu sturioni şi crapi. Abia în 2018 au fost deschise primele bungalouri şi case plutitoare.

    Cu toate că resortul a fost în primă fază destinat amatorilor de pescuit, investiţiile şi dezvoltările ulterioare s-au concentrat şi pe facilităţile oferite turiştilor veniţi la Zaga Zaga pentru relaxare.

    Francesca Radu spune că hotelul de cinci stele va avea circa 130 de camere, cu o capacitate totală de cazare de 250-300 de persoane. Noua investiţie, care va creşte considerabil capacitatea de cazare, vine să răspundă cererii tot mai mari pe care complexul o are.

    „În acest moment, avem weekendurile aproape complet rezervate până în august, am avut cerere mare în fiecare an. Ne-am dezvoltat an de an, anul trecut am deschis casele din copac, bungalourile de la lac, dar nici aşa nu facem faţă. În plin sezon avem peste 90% grad de ocupare“, precizează Francesca Radu.

    Până în prezent, în complex au fost investiţi circa 15 milioane euro în cele 137 unităţi de cazare şi facilităţile destinate turiştilor. Complexul cuprinde, ca facilităţi de cazare, bungalouri mobile, case plutitoare, iurte, şi include şi o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, dar şi un parc de aventură, o piscină şi două terenuri de tenis, cât şi patru restaurante care pot servi peste 2.000 de oameni pe zi.

    Turiştii străini reprezintă cam 5% din numărul total al celor care ajung la Zaga Zaga, însă Francesca Radu spune că vor să atragă mai mulţi turişti străini prin acest nou proiect.

     

  • Doar patru fabrici de peste 100 de milioane de euro s-au deschis în România în ultimii cinci ani

    Patru fabrici construite de la zero în urma unor investiţii de peste 100 mil. euro şi-au deschis porţile în ultimii cinci ani în România, potrivit datelor autorităţilor şi din anunţurile companiilor care au investit în producţia locală.

    În total, circa 4.000 de oameni lucrează în cadrul acestor companii, în industria aeronautică, de electro­casnice, lemn sau combustibil bio.

    Cea mai recentă deschidere a unei fabrici de peste 100 mil. euro a fost chiar în această săptămână, elveţienii de la Clariant anunţând inaugurarea oficială a fabricii de biocombustibil realizat din paie la Podari, Dolj. Trei ani a durat de la debutul construcţiei, din toamna lui 2019, până la inaugurare, dintre care un an au durat autorizaţiile şi testele din noua fabrică.

    Alte proiecte majore de investiţii finalizate în ultimii ani au fost fabrica de MDF – un lemn de o calitate superioară PAL-ului – a grupului turc Yildiz Entegre România, fabrica de maşini de spălat rufe şi vase din Dâmboviţa a Artic, deţinută de grupul turc Arcelik şi fabrica de piese din aluminiu pentru avioane a Universal Alloy Corporation Europe din Maramureş.

     

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare. Primăria a mai demarat un proiect de peste 15 milioane de euro pentru construirea unui şcoli cu 50 de săli de curs

    Primăria Oradea va investi peste 76 mil. lei (15,3 mil. euro), fără TVA, în construirea unui şcoli cu 50 de săli de curs pentru învăţământul primar şi gimnazial în zona străzii Tompa Mihály din cartierul Nufărul. Investiţia prevede realizarea a două corpuri de clădire destinate sălilor de clasă şi activităţilor administrative şi un al treilea corp destinat atât activităţilor sportive, cât şi festivităţilor din cadrul învăţământului. Între corpurile de clădire propuse se va crea o formă de comunicare la nivel de legătură, prin pasarele terane şi supraterane, pentru a facilita fluxul de circulaţie, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Oradea. Suprafaţa desfăşurată va fi de 9.859 de metrii pătraţi.

    ’’Avem anumite probleme cu învăţământul primar şi gimnazial din zona Nufărul-Cantemir. Sunt multe clase care, de multe ori, nu pot funcţiona în clădirile şcolilor şi funcţionează în clădirile altor instituţii sau elevii sunt obligaţi să înveţe în două schimburi, ceea ce nu este normal. Am identificat un teren de aproximativ 10.000 de mp în zona străzii Tompa Mihály unde se va construi o şcoală cu 50 de clase. Tot în zonă, va fi construită cel puţin o creşă prin programul Companiei Naţionale de Investiţii’’, a declarat Florin Birta, primarul municipiului Oradea.

     

     

     

  • Unde se „ascund“ 5.000 de locuinţe noi din Ştefăneştii de Jos? Oficialii admit că nu au raportat toate locuinţele construite. Ce spune Fiscul?

    Doar 117 locuinţe au fost livrate în perioada 2011-2020 în localitatea Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov. Acestea sunt datele pe care le pune la dispoziţie Institutul Naţional de Statistică pe platforma Tempo. În realitate, un singur ansamblu, Cosmopolis, cel mai mare din zona limitrofă a Capitalei, a pus pe piaţă 5.000 de locuinţe pe parcursul a 15 ani. Cine este responsabil de discrepanţa dintre date? Oficialii primăriei din Ştefăneşti admit că nu au raportat locuinţele din Cosmopolis la INS, fără a explica motivul.

    „Raportările care s-au făcut la INS în perioada la care faceţi referire (ultimii zece ani – n. red.) au vizat strict locuinţele individuale, nu şi locuinţele colective din ansamblul rezidenţial Cosmopolis“, spun reprezentanţii primăriei. Situaţia din Ştefăneştii de Jos nu este singulară. Ziarul Financiar semnalează de câteva luni o discrepanţă uriaşă între datele Statisticii şi cele din realitate privind numărul de locuinţe livrate în Chiajna, una dintre cele mai mari comune de lângă Bucureşti, însă nimic nu s-a schimbat. 

    Lipsa unei baze de date comune a Institutului Naţional de Statistică (INS) şi a direcţiilor de taxe şi impozite din fiecare localitate a României şi din fiecare sector al Capitalei face ca modul de raportare a datelor pe care le au primăriile locale să difere atunci când vine vorba de numărul de locuinţe noi care intră în circuitul de plată a taxelor.

     

  • (P) ENGIE va construi cel mai mare parc fotovoltaic on-site din România pentru fabrica de sticlă a Saint-Gobain din Călăraşi

    ENGIE Romania va construi cel mai mare sistem fotovoltaic on-site din România, cu o capacitate instalată de 8,6 MWp, pe terenul fabricii de sticlă a Saint-Gobain România din Călăraşi. Energia regenerabilă produsă, estimată la peste 14.000 MWh/an, va fi folosită 100% pentru autoconsum. Panourile fotovoltaice montate la sol vor asigura aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al fabricii, fiind evitate peste 2.400 de tone de CO2 pe an.

    Într-un context dinamic şi volatil al pieţei de energie, producţia de energie electrică din surse regenerabile pe situl clientului este o soluţie sustenabilă, care oferă predictibilitate asupra costurilor şi, în acelaşi timp, o reducere semnificativă a amprentei de carbon.

    ENGIE Romania va contribui la eforturile de decarbonizare ale Saint-Gobain România, prin dezvoltarea acestui parc fotovoltaic şi prin furnizarea de energie verde. În acest fel, Saint-Gobain îşi consolidează poziţia de lider mondial, orientat către inovaţie pe piaţa construcţiilor, contribuind la reducerea emisiilor de CO2, nu doar prin soluţiile oferite pentru clădiri eficiente energetic, ci şi prin reducerea emisiilor în procesele sale de fabricaţie.

    „Parteneriatul cu Saint-Gobain reprezintă încă un pas spre consolidarea expertizei noastre în oferirea de soluţii energetice verzi, personalizate pentru nevoile clienţilor noştri. Suntem foarte mândri că am fost aleşi de Saint-Gobain – un jucător industrial emblematic, determinat să reducă emisiile de CO2 – să facem parte din călătoria lor spre un viitor mai verde”, a declarat Eric Stab, Preşedinte Director General ENGIE Romania.

    Lider al soluţiilor de energie cu emisii reduse de CO2, ENGIE acţionează pentru accelerarea tranziţiei către o economie cu impact neutru asupra mediului înconjurător. Compania pune la dispoziţia clienţilor soluţii personalizate de energie verde, având obiectivul de a elimina echivalentul a 45Mt CO2 în fiecare an şi de a atinge neutralitatea din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2045.

     

     

     

  • În război cu oamenii lui Putin: Cine este Alexei Mordashov, magnatul rus al oţelului, care se zbate să scape din capcana sancţiunilor

    După ce Rusia a invadat Ucraina, oligarhul rus Alexei Mordashov s-a grăbit să transfere miliarde de dolari în acţiuni de pe numele său, iar superiachtul pe care-l deţine şi care valorează nu mai puţin de 500 de miliarde de dolari, a primit ordin să se intoarcă în Rusia, scrie Finacial Times.

    Mordashov este printre cei mai bogaţi oligarhi ruşi, care şi-a construit un imperiu din exploatarea oţelului. De asemenea, el şi-a manifestat interesul pentru industria cărbunelui, aur şi mass-media. Cu toate că se află la vârful celei mai mari companii ruseşti care operează în industria oţelului, iar businessurile sale se extind în mai multe domenii, valul sancţiunilor europene i-au dat serioase bătăi de cap.

    La fel ca majoritatea oligarhilor ruşi, Mordashov se află faţă în faţă cu o reţea de mecanisme internaţionale al căror scop este îngenuncherea super-bogaţilor ruşi. Totuşi, sistemul este imperfect, iar legislaţia complicată, motiv pentru care eludarea sancţiunilor nu este total imposibilă. Astfel, odată cu venirea sancţiunilor Alexei Mordashov a început o cursă contra-cronometru pentru a scăpa de acestea.

    „Este foarte clar că există probleme în sistem, iar oligarhii se pot folosi de acestea pentru a evada”, a declarat Maira Martini, de la Transparency Internaţional, organizaţie care studiază şi urmăreşte transformările fluxurilor de bani.

    Pe 28 februarie, la patru zile de la lansarea invaziei, UE şi-a îndreptat armele economice împotriva oligarhului rus. În replică, Mordashov n-a stat pe gânduri şi a încercat să transfere 30% din participaţia deţinută în cadrul companiei germane Tui, prin mai multe firme şi entităţi, către cea de a treia sa soţie, Marina Mordashova.

    Mai târziu, la mijlocul lunii martie, apăreau zvonuri care susţineau că iachtul de 500 mil. dolari al oligarhului a plecat din insulele Seychelles. Ultima dată acesta a fost localizat în portul rus Vladivostok.

    Alexei Mordashov deţinea înainte de război o avere estimată la 28 de miliarde dolari. În ciuda tuturor manevrelor pe care le-a încercat, sacţiunile au reuşit să „muşte” cinci miliarde din această sumă.

    Mai mult, guvernul german a blocat transferul participaţiei sale şi l-a declarat „invalid”, până la derularea unei investigaţii oficiale.

    În plus, Severstal, gigantul producător de oţel pe care Mordashov îl controlează riscă să se prăbuşească, ca urmare a deciziei Citigroup de a îngheţa plata dobânzilor pentru împrumuturile contractate.

    În final, pe lista problemelor lui Mordashov se adaugă confiscarea unui complex rezidenţial evaluat la 105 milioane de euro şi a unui iacht de 65 de milioane de către autorităţile italiene.

    Oligarhul rus şi-a construit imperiul în haosul ce a urmat erei post-sovietice, după ce a preluat controlul Severstal, pe atunci, o fabrică de oţel creată de Stalin în oraşul Cherepovets. După mişcarea Severstal, Mordashov a continuat să construiască un grup care a avut ca ţintă achiziţionarea a tot mai multe fabrici de oţel din SUA şi nu numai. În 2014, oligarhul renunţă la businessul din SUA şi investeşte în aur, media şi sectorul cărbunelui.

  • Al doilea cel mai bogat om din Rusia şi unul dintre cei mai importanţi oameni din cercul intim lui Putin se prăbuşeşte. Războiul din Ucraina l-a costat puterea pe care şi-a construit-o în zeci de ani

    În urmă cu doar o lună, Vladimir Potanin stătea la masă cu elita financiară şi cu unii dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din întreaga lume, în cardul consiliului consultativ pentru Relaţii Externe din New York. Când comunitatea internaţională a luat în vizor oligarhii apropiaţi liderului de la Kremlin, Potanin a fost forţat să renunţe la relaţiile cu vârful de lance al bussinesului mondial, pe care le-a construit în ultimii 20 de ani, scrie Bloomberg.

    Vladimir Potanin este omul din spatele privatizărilor de stat, care au avut loc după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Arhitectul privatizărilor are o avere estimată la 24,5 miliarde de dolari şi este cunoscut pentru clădirea unui imperiu din exploatarea nichelului şi paladiumului, două metale rare a căror vânzare produce miliarde. Potanin este unul dintre puţinii oligarhi ruşi pe care valul sancţiunilor europene încă nu i-au atins, însă relaţia cu Vladimir Putin începe deja să îl coste.

    Relaţiile şi influenţa pe care magnatul rus al metalelor a reuşit să le construiască, se datorează faptului că în ultimele decenii, instituţiile americane au preferat să ignore legăturile oligarhilor cu liderul de la Kremlin. Vladimir Potanin s-a folosit de banii săi şi de ignoranţa americanilor pentru a urca încet dar sigur toate treptele care duc către cei mai importanţi oameni de afaceri din lume.

    Potanin serveşte acum drept exemplu despre viteza cu care lumea occidentală îşi poate întoarce armele împotriva lui Vladimir Putin şi a apropiaţilor săi. Oligarhii ruşi îşi vor putea remodela modelul de business pentru a face faţă sancţiunilor, însă recâştigarea unor poziţii importante în cadrul unor instituţii de anvergură în lumea afacerilor este o luptă pe care ar putea s-o piardă.

    „Riscul reputaţional generat de păstrarea unui oligarh într-o instituţie precum Consiliul Relaţiilor Externe este pur şi simplu mult prea mare. Va fi foarte greu pentru Potanin să revină la poziţia pe care o ocupa în trecut”, a declarat David Szakonyi, analist al oligarhilor apropiaţi de Putin.

    Arhitectul privatizărilor, alături de miliardarii Petr Aven şi Mikhail Frideman, se numără printre mega-bogaţii cu legături la Kremlin, care au donat în ultimii 20 de ani peste 300 de milioane de dolari către cele mai importante ONG-uri americane.

    „Mulţi oligarhi au văzut în filantropie o oportunitate de a-şi consolida reputaţia şi legăturile. Ce încearcă Occidentul să facă pe plan economic este să marginalizeze miliardarii ruşi, să urmărească şi să blocheze banii murdari ai elitei”, a declarat Thoms Krens, directorul fundaţiei Solomon R. Guggenheim din New York.

    Cu toate acestea, traseul banilor ruseşti şi amploarea donaţiilor rămâne greu de urmărit pentru instituţiile abilitate. În general, beneficiarii donaţiilor nu dau niciun nume pentru a nu se confrunta cu reacţii negative şi pentru a nu pierde o sursă importantă de bani. Anumite centre culturale şi ONG-uri mai fac public din când în când identitatea donatorului şi suma donată, dar de cele mai multe ori aceasta este infimă.

    După perioada privatizărilor, în care Vladimir Potanin a pus bazele averii sale, el s-a îndreptat către filantropie. În 2013, el devine primul rus care s-a alăturat lui Bill Gates şi Warren Buffet în cadrul proiectului The Giving Pledge, unde mai mulţi miliardari din întreaga lume şi-au luat angajamentul de a dona jumătate din averile deţinute în scopuri caritabile.

  • Proiect european de 2,8 mil. euro pentru construirea unui centru şcolar pentru educaţie incluzivă la Cluj-Napoca

    Consiliul Judeţean Cluj derulează un proiect european de 14,1 mil. lei (2,8 mil. euro), fără TVA, pentru construirea unei şcoli speciale pe strada Aviator Bădescu din Cluj-Napoca, termenul estimativ de finalizare a investiţiei fiind luna aprilie 2023.

    Până în prezent a fost finalizată demolarea corpurilor de clădire existente şi au demarat lucrările de construire la corpul nou, acesta urmând a fi structurat pe trei zone de funcţiuni distincte. Sediul şcolii speciale clujene va beneficia şi de o grădină senzorială amplasată pe acoperiş, de un spaţiu special destinat hidroterapiei, precum şi de amenajarea unui loc de joacă şi pentru activităţi în aer liber.

    ’’Odată cu finalizarea investiţiei, finanţată cu bani europeni, judeţul Cluj va deveni un etalon din punct de vedere al condiţiilor oferite la nivelul unei şcoli speciale, aceasta dispunând de dotări moderne, menite să contribuie la dezvoltarea elevilor şi la optimizarea activităţii educaţionale.’’, a declarat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, într-un comunicat de presă.