Djankov a propus guvernului de la Sofia sa initieze includerea
in constitutie a prevederii ca deficitul bugetar nu poate depasi 3%
din PIB, iar cheltuielile guvernamentale nu au voie sa treaca de
47% din PIB. Masurile, menite sa accelereze aderarea la zona euro,
ar urma sa intre in vigoare in 2013.
Polonia a inclus in legislatie astfel de limitari inca din 1997,
iar Franta si Ungaria se pregatesc si ele sa faca acelasi
lucru.
PCRM a declansat si o virulenta campanie publica in care cere
demisiile ministrilor din domeniul economic si a guvernatorului
Bancii Nationale, dupa ce majorarea tarifelor la gazele importate
din Rusia a dus la scumpirea alimentelor de baza, desi protocolul
privind majorarea tarifelor a fost semnat cu Gazprom chiar de
fostul premier comunist Zinaida Greceanu.
Replica opozitiei la blocajul comunist privind alegerea unui
presedinte al tarii ar putea fi organizarea unui nou referendum,
posibil chiar in paralel cu alegerile anticipate, in care sa se
modifice Constitutia pentru a debloca procedura alegerii
presedintelui.
Presedintele a prezentat cu aceasta ocazie temele importante
care vor domina agenda publica la anul:
@ “Ajustarile fine” in sectorul bugetar. Dupa ce au fost dati afara
nediferentiat oameni din institutiile statului, pentru ca bugetul
sa se poata incadra in 2011 in celebra “anvelopa” salariala de 39
de miliarde de lei, acum ar trebui sa urmeze reangajari acolo unde
restructurarile de personal au fost prea drastice. Presedintele a
notat si ca darea afara a zecilor de mii de oameni concediati pana
acum nu a insemnat nici umplerea strazilor de oameni flamanzi, nici
incapacitatea de a mai functiona a institutiilor statului, asa
incat a fost o masura buna. Probabil ca, pentru o dimensiune mai
exacta a fenomenului, ar trebui sa vedem si cifrele privind
emigratia in ultimele luni.
@ Modificarea Codului Muncii. Pe ultima suta de metri a anului au
aparut balbaieli ocazionate de conflictele intre sindicatele si
patronatele autohtone, pe de o parte, si Guvern si reprezentantii
multinationalelor, pe de alta parte. Mai exact, flexibilizarea
pietei de munca (a angajarilor, a concedierilor, a contractelor si
a programului de lucru) in sensul dorit de acestia din urma se
anunta o problema ce va fi transata abia dupa 1 ianuarie
2011.
@ Modificarea Constitutiei, trecerea la Parlamentul unicameral. Cum
aceasta e o promisiune electorala care va creste cota presedintelui
si a coalitiei, este de asteptat ca tema sa ramana in actualitate
in 2011.
@ Continuarea reformei justitiei si combaterea coruptiei. Aceasta e
legata direct de accesul Romaniei la spatiul Schengen, asa incat
n-ar trebui sa mire pe nimeni eventuale arestari sau condamnari de
oameni politici sau de afaceri dovediti de coruptie in perioada
urmatoare.
Nu e lipsit de interes nici ca presedintele a acuzat dubla
masura cu care risca sa fie judecata o previziune economica, in
sensul ca daca ea vine de la un politician, atunci e privita cu
neincredere, pe cand daca vine de la un comentator economic pare
credibila. E adevarat insa ca aici avem de-a face cu un efect
“Petrica si lupul”: neincrederea e fireasca, dupa ce am fost
anuntati oficial de atatea ori de palatele Cotroceni si Victoria
fie ca nu intram in criza, fie ca am iesit deja din criza, chiar
cand toti analistii straini prevedeau ca recesiunea e cu noi si o
sa mai fie inca pentru o vreme.
Surpriza a fost accentuata pe de o parte de faptul ca
presedintele se pronuntase in urma cu doar doua saptamani in
favoarea egalizarii varstei de pensionare dintre barbati si femei –
motivul pentru care a cerut acum Parlamentului sa rediscute legea.
Pe de alta parte, asteptarea cvasiunanima era ca Basescu, cunoscut
ca un negociator de pe pozitii de forta, sa nu cedeze amenintarilor
deloc voalate pe care liderii PSD si PNL i le transmiteau, ca va
deveni subiectul unei tentative de suspendare/demitere din functie
daca va promulga legea pensiilor, adoptata printr-o frauda evidenta
la numararea voturilor.
Nu este poate intamplator ca prima reactie din partea PDL dupa
decizia presedintelui a fost a Elenei Udrea, care a negat explicit
ca Traian Basescu s-ar fi temut de posibilitatea suspendarii de
catre Parlament, desi opozitiei ii lipsesc mai putin de doua duzini
de voturi pentru a reusi in acest demers. Oricum, PDL nu a parut
derutat ca presedintele a avut alta parere decat sine insusi,
anuntand ca se va “mobiliza la vot” pentru a satisface cererea
venita de la seful statului.
Motivul cel putin ciudat pentru care Basescu a provocat reluarea
votului in plen pe legea pensiilor poate insa arata ca presedintele
a calculat mai bine efectele pe termen lung pe care votul fraudat
de la jumatatea lunii septembrie le va avea asupra legitimitatii
actualei majoritati parlamentare. In plus, UDMR – care solicitase
tocmai diferentierea varstei de pensionare pe sexe – nu parea
tocmai multumita ca la votul final amendamentul sau a fost respins,
iar aceasta nemultumire se putea dovedi periculoasa la alt vot, cel
asupra motiunii de cenzura pe care opozitia a anuntat-o pentru
urmatoarele zile.
Revizuirea ar schimba raporturile de forte dintre puterea
politica si ierarhia judiciara, pana in prezent dominata de
sustinatorii unei laicitati fara concesii si adversari declarati ai
partidului de guvernamant AKP, pe care il acuza ca vrea sa
islamizeze statul.
Comisia Europeana, cu care Turcia a declansat in 2005 negocieri
de aderare, sustine modificarile constitutionale. Argumentul nu a
convins insa principalele partide de opozitie, care au militat
pentru respingerea revizuirii. Aflat la putere din noiembrie 2002,
partidul premierului Recep Tayyip Erdogan a castigat detasat
ultimele alegeri generale din 2007 (cu 46,6% din voturi), dar a dat
semne de slabiciune la alegerile municipale de anul trecut,
obtinand circa 39%.
Guvernul si premierul vor fi numiti de parlament, potrivit
acestui proiect. Criticii considera ca Mihail Saakasvili ar putea
ajusta constitutia pentru a ramane la putere si dupa 2013, devenind
un premier puternic. Presedintia dezminte insa acest lucru.
Presedintele georgian, care a preluat puterea in urma unei revolte
populare denumite “revolutia trandafirilor”, in 2003, si-a vazut
reputatia patata dupa ce a reprimat manifestatia opozitiei, in
2007, si mai ales dupa conflictul armat pe care l-a provocat cu
Rusia, in 2008. Dupa acest razboi scurt, Moscova a recunoscut
independenta a doua regiuni separatiste georgiene, Osetia de Sud si
Abhazia.
Potrivit unui comunicat de presa de sambata al Asociatiei
Magistratilor din Romania, invocarea sigurantei nationale ca temei
al restrangerii dreptului “contravine conceptului de siguranta
nationala prevazut de art. 1 din Legea nr. 51 din 1991”.
Cititi mai mult pe www.mediafax.ro
Gestul premierului poate fi vazut ca un semnal ca
democrat-liberalii si presedintele Traian Basescu sunt pregatiti de
negocieri dure si de durata, de vreme ce au avansat cea mai putin
flexibila dintre variantele pe care le aveau la dispozitie. Daca
adaugam si propunerea presedintelui ca pragul electoral sa fie
ridicat la 10%, ceea ce ar elimina UDMR si posibil chiar PNL de pe
scena politica, radicalizarea actualei puteri in raporturile cu
opozitia devine evidenta. (Pentru UDMR s-a propus solutia de avarie
a oferirii fara vot a unor mandate in raport cu ponderea populatiei
de etnie maghiara, solutie destul de schioapa, insa.)
Soarta acestor negocieri este deci incerta, pentru ca, pe langa
majoritatea relativa de care dispun impreuna cu UDMR si
independentii (presupunand ca ea se va pastra), cei din PDL trebuie
sa atraga de partea lor si parlamentari PSD si PNL, intrucat
proiectul de revizuire a Constitutiei trebuie aprobat cu o
majoritate parlamentara de doua treimi inainte de a fi convocat
referendumul national.
Dar alte probleme au acum democrat-liberalii, mai ales dupa ce
Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei de invalidare
a legii Agentiei Nationale pentru Integritate (ANI), ceea ce
inseamna ca in 45 de zile legea ANI trebuie pusa in acord cu
observatiile Curtii. Desi au existat angajamente ca o ordonanta de
urgenta va rectifica cu celeritate cele necesare, surse
parlamentare au dat de inteles ca solutia finala va include si
modificari ale actualei conduceri, vazuta cu ochi deloc buni de o
tot mai mare parte dintre parlamentari.
“Faptul ca Guvernul isi permite, la indicatia domnului Basescu,
sa vina el cu o propunere, care sa fie baza de pornire a
modificarii legii fundamentale, este contrar spiritului
Constitutiei”, a afirmat Iliescu. El sustine ca referendumul
initiat in 2009, de catre actualul presedinte a fost “o facatura”
si ca “este prost ca PSD nu a boicotat acest referendum”. “Domnul
Basescu si-a facut din referendum un instrument pentru campania sa
si pentru alegeri. Iar PSD a gresit ca nu a explicat public care
este sensul acestui referendum si la ce poate sa ne impinga”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat pentru Gandul ca
formatiunea pe care o conduce se opune Parlamentului unicameral,
propus in proiectul de revizuire a Constitutiei adoptat de Guvernul
Boc. El a apreciat ca sansele ca aceasta prevedere sa treaca de
Comisia parlamentara sunt destul de mici, pentru ca este nevoie de
consensul partidelor.
Cititi mai multe pe www.gandul.info