BusinessMagazin

Tag: comunicare

  • Ce şi cum se schimbă în industria de comunicare pe plan local

    La nivelul întregii economii se simte un suflu de optimism, iar în industria de comunicare acesta a venit odată cu creşterea stabilă pe care o înregistrează în ultimii ani, şi care urmează tendinţele generale ale economiei, spune Veronica Savanciuc. „În contextul actual, în care se reia şi disponibilitatea companiilor către noi investiţii în comunicare, asistăm la un avans uşor al pieţei.“ Reprezentanta grupului de comunicare Lowe Romania adaugă că un efect pozitiv al crizei a fost că „ne-a determinat să fim mai strategici, să gândim pragmatic fiecare mişcare“. Şi, cum aşteptările pentru anul în curs în ce priveşte evoluţia industriei sunt similare anului trecut, şi grupul Lowe ar urma să urmeze acelaşi trend; însă, punctează Savanciuc, „rezultatele noastre nu depind numai de evoluţia generală a pieţei ci şi de modul în care agenţiile noastre ştiu să-şi valorifice atuurile, să încheie parteneriate cu reţele internaţionale puternice, să inoveze pe plan local“.

    Grupul Lowe reuneşte agenţiile Golin (PR), MullenLowe (advertising), Profero (digital), Initiative şi BPN (media), MedicOne (comunicare în domeniul medical şi farmaceutic), iar Veronica Savanciuc se aşteaptă, luând în considerare tendinţele generale în care se înscrie industria de comunicare, ca digitalul să aibă în continuare o dezvoltare mai dinamică decât alte segmente din industria comunicării; tendinţa, spune ea, se va reflecta şi în afacerile grupului, atât în cazul agenţiei specializate, Profero, dar şi în ce priveşte integrarea digitalului în activitatea celorlalte agenţii.

    Pentru viitorul apropiat, Lowe îşi propune să valorifice la maximum parteneriatul dintre agenţia proprie de digital şi reţeaua internaţională MullenLowe Profero, care oferă oportunitatea de a colabora cu branduri din alte pieţe şi chiar de a exporta campanii în alte ţări. De altfel, Veronica Savanciuc apreciază că dintre toate deciziile importante pe care le-a luat pe parcursul ultimilor ani, poate cea mai importantă a fost investiţia în dezvoltarea Profero. „Domeniul comunicării se află într-o permanentă evoluţie la nivel internaţional, ceea ce determină schimbări succesive şi pe plan local, alimentate desigur, de avansul tehnologic şi de apetenţa românilor pentru adoptarea ultimelor trenduri“, spune Veronica Savanciuc.

    Dincolo de terenul câştigat de digital, următorul pas în comunicarea brandurilor este mobile-ul, tendinţă de care companiile nu mai pot face abstracţie, întrucât telefonul inteligent a devenit mediul cel mai apropiat de consumator. Live streaming-ul şi realitatea augmentată fac şi ele parte din categoria de schimbări tehnologice care încep să-şi facă loc în campaniile multor branduri, completează reprezentanta Lowe. Cu toate acestea, unul dintre canalele tradiţionalele – TV-ul – îşi continuă poziţia dominantă în piaţa de media, obţinând în continuare un procent majoritar din bugetele alocate de companii pentru promovare, în contextul în care românii încă petrec foarte mult timp – aproape 6 ore pe zi – în faţa televizoarelor. Mai mult decât atât, TV-ul se extinde şi în digital, prin dezvoltarea de proiecte online, în încercarea de a sta cât mai aproape de consumator, iar această integrare TV-online va continua.

    Pe lângă schimbările legate de canalele de comunicare, piaţa evoluează şi din punctul de vedere al conţinutului. „Astăzi, consumatorul este mai smart, mai conectat, dar, pe de altă parte, are mai puţină răbdare să recepteze şi să interpreteze mesajele brandurilor. De aceea, brandurile sunt nevoite să-şi reconfigureze comunicarea pentru a se concentra pe un conţinut relevant pentru publicul ţintă. Prin urmare, nu mai vorbim doar de creativitate, ci şi de relevanţă, aceste două axe fiind la fel de importante în construirea unei campanii“, mai spune Veronica Savanciuc.

    În industria de comunicare, foarte dinamică, oportunităţile şi pericolele apar la tot pasul, însă o particularitate este faptul că orice oportunitate din acest domeniu se poate transforma într-un risc şi viceversa, punctează reprezentanta Lowe. Ea dă ca exemplu faptul că evoluţia modului în care consumatorii acceptă să interacţioneze cu brandurile reprezintă o oportunitate pentru cei care ştiu să profite de instrumente precum storytelling‑ul, însă şi un risc pentru cei care nu se pot adapta noilor tendinţe şi insistă să se concentreze pe metode tradiţionale de comunicare.

    Un alt exemplu poate fi şi presiunea tot mai mare din partea companiilor pentru rezultate vizibile, care să se reflecte aproape instant în businessul lor. „Este o provocare, însă campaniile care reuşesc să integreze acest echilibru între creativitate şi eficienţă sunt cele mai apreciate şi se pot transforma într-un avantaj competitiv pentru agenţiile care le dezvoltă“, explică Savanciuc, care a pus în urmă cu 23 de ani bazele grupului pe care îl conduce. Repere în dezvoltarea acestuia sunt lansarea şi stabilizarea fiecărei agenţii din grup, afilierea unora dintre acestea la reţele internaţionale puternice, parte din Interpublic Group of Companies (IPG). Şi face referire la două momente cheie recente, care au avut loc la finalul anului 2015 şi începutul anului 2016: afilierea agenţiei proprii de digital la reţeaua internaţională Profero şi schimbarea identităţii de brand a companiei Lowe în MullenLowe, ca urmare a unui rebranding global.

  • Ghid pentru CEO: Managementul performanţei funcţiei de marketing în contextul noilor tehnologii

    Opinie de Daniel A. Bujorean, ENSIGHT MANAGEMENT CONSULTING

    Marketingul, aşa cum se definea ca ştiinţă a eficienţei economice prin cele patru elemente de bază şi însumarea tacticilor clasice, s-a schimbat esenţial în ultimii ani datorită tehnologiilor şi platformelor sociale perturbatoare. Au apărut ca efect noi terminologii în marketing care, deşi sunt şi ele însuşite de disciplină, sunt denumite în funcţie de tacticile noi apărute. Vorbim tot mai mult despre Digital Marketing şi Content Marketing, de concepte noi precum Big Data Marketing, Native advertising, Agile Marketing, Inbound Marketing ş.a.m.d.

    Intoxicaţi şi suprasaturaţi cu informaţie, concepte şi noi soluţii de marketing de către apologeţii noilor metode, le refuzăm total sau frustraţi de frica de a deveni irelevanţi, le preluăm ca atare cu o înţelegere superficială.

    Care este rostul folosirii de noi metode şi tehnici de marketing, cvasi înţelese şi neclar definite, dacă nu oferă garanţia performanţei şi cum ne asigurăm că alegem cea mai bună practică de marketing?

    Incontestabil funcţia de marketing s-a schimbat atât de radical încât a devenit mai degrabă un laborator de cercetare şi testare de noi tehnologii şi metode de comunicare. Şi totuşi ce nu s-a schimbat în marketing?

    Un studiu al Adobe derulat în Statele Unite ale Americii pe un eşantion de 1.000 de profesionişti în marketing a relevat noi atitudini şi noi înţelegeri cu privire la marketingul digital (Digital Distress: What Keeps Marketers Up at Night?).

    Întrebaţi în legătură cu competenţele lor în marketing digital, mai puţin de jumătate dintre respondenţi (48%), care profesează în acest domeniu, consideră că au o competenţă ridicată şi majoritatea au recunoscut că nu au urmat niciun training formal de marketing digital (82%). Poate cea mai interesantă întrebare a studiului a fost: aveţi confirmarea că practica de marketing digital pe care o derulaţi funcţionează? Doar 9% dintre cei întrebaţi au putut să afirme cu tărie că practica lor de marketing digital are cu adevărat impact în generarea de noi clienţi. Deşi ei nu au putut să afirme categoric eficienţa activităţii de marketing digital, există însă o corelaţie mai mult decât pertinentă care le oferă argumente.
    Se pare că cele mai performante companii se văd şi cele mai active şi competente în marketing digital, în proporţie
    de 50%.

    Ce ne spune acest studiu şi istoria recentă a marketingului este că indiferent de noile tehnologii, sunt anumite adevăruri neperisabile în marketing. Enumăr doar câteva:

    COMUNICAREA TREBUIE SĂ FIE RELEVANTĂ. Trebuie să realizăm uneori că poate că adevărata problema nu e lipsa unei pagini de Facebook, ci irelevanţa conţinutului de marketing comunicat către clienţi. O analiză a activităţilor de marketing coroborată cu informaţii despre număr de cititori, clickuri pe site, bounce rate şi alte informaţii cheie similare poate fi mai mult decât edificatoare.

    CE ESTE LA MODĂ ÎN MARKETING NU E NEAPĂRAT ŞI EFICIENT PENTRU COMPANIA TA! Titlul de mai sus poate fi sintetizat după cum urmează: comunicarea trebuie să fie bine ţintită. Bineînţeles că este la moda să ai prezenţă pe Instagram, toate vedetele sunt acolo, dar dacă businessul tău este despre vânzarea de maşini de numărat bani, atunci Instagram nu e pentru tine.

    Trebuie să înţelegem diferenţele semantice dintre inovaţie şi noutate. Nu tot ce este nou poate fi inovativ şi util pentru compania ta.

    ÎNTOTDEAUNA E BINE SĂ-ŢI CUNOŞTI CLIENTUL! Noile tehnologii sunt foarte bune şi chiar dacă e greu să ţii pasul cu ele şi cu noile terminologii, este important să le cunoşti deoarece se prea poate ca noua soluţie să rezolve o veche problemă de comunicare cu clienţii sau să  îmbunătăţească un proces.

    Dacă îţi cunoşti bine clienţii, vei şti când vei da peste o soluţie cu adevărat inovatoare pentru businessul tău.

    MARKETINGUL ESTE O INVESTIŢIE ÎN VIITORUL ORGANIZAŢIEI. Foarte mulţi specialişti se apără cu zicala „funcţia de marketing nu e ştiinţă exactă“ şi într-o anumită măsură le dau dreptate, marketingul este în mare parte o serie de practici şi metode de comunicare testate, cu rezultate predictibile, însă nu e matematică, 1 + 1 nu fac 2 în marketing deoarece lucrăm cu oameni, nu cu cifre. Dar marketingul înseamnă şi investiţie, măsurare şi venituri estimate. De aceea, dacă impactul unei activităţi nu poate fi măsurat şi veniturile nu pot fi estimate, cu siguranţă nu este o investiţie de marketing înţeleaptă.

    URMĂREŞTE ATENT PIAŢA. Să spunem că eşti cel mai bun de pe piaţă. Această aparentă siguranţă poate fi foarte înşelătoare dacă nu eşti atent la competiţie şi la tendinţe. Lipsa unei viziuni asupra pieţei în care operează businessul tău poate fi dramatică pe termen mediu. Dacă eşti într-un business de instruire şi formare profesională şi ai cei mai mulţi angajaţi cu normă întreagă, în timp ce competiţia îşi reduce costurile de operare apelând tot mai mult la personal angajat pe proiect, te poţi trezi la un moment dat conducând un business ineficient.

    Aceste precepte de management al funcţiei de marketing se întâlnesc alături de altele în ceea ce se numeşte generic Managementul Performanţei de Marketing, un aspect central al funcţiei de marketing operaţional din departamentele de marketing.

    Managementul performanţei funcţiei de marketing (MPM), aşa cum este el înţeles la Ensight Management Consulting, este un management sistematic al resurselor de marketing şi a proceselor pentru a obţine rezultate măsurabile asupra investiţiei şi eficienţei. MPM este fundamentat pe un set de standarde de performanţă măsurabile, un focus pe rezultate şi o claritate în răspundere, adică roluri şi consecinţe.

    În teorie sunt şase factori de succes care stau la baza managementului performanţei de marketing: alinierea cu obiectivele macro ale organizaţiei, răspunderea sau responsabilizarea, date pentru analiză, automatizarea proceselor de marketing, parteneriate şi evaluarea performanţei comparativ cu competiţia.

    În final cred că este oportună reluarea întrebării iniţiale pentru a evidenţia încă o dată necesitatea unui management al perfomanţei de marketing: aveţi confirmarea că practica de marketing digital pe care o derulaţi funcţionează?

  • KFC a lansat oja comestibilă

    KFC, în parteneriat cu Ogilvy & Mather, unul dintre cele mai importante grupuri de comunicare la nivel mondial, a produs ojă comestibilă pentru clienţii lanţului de restaurante din Hong Kong, informează CNN.

    Oja se poate găsi în două nuanţe şi arome: Original, de culoare bej, şi Hot&Spicy (iute şi condimentată), de culoare roşie. Cei de la KFC au lăsat clienţii să decidă ce arome vor fi transformate în ojă comestibilă, scrie Ziarul Financiar.

    Pentru a folosi produsul cosmetic, clienţii trebuie să aplice oja pe suprafaţa unghiei, să o lase să se usuce, după care o pot consuma.

    Reprezentanţii KFC afirmă că oja este produsă din ingrediente naturale.

    “Reţeta pentru oja comestibilă produsă de noi este unică şi a fost special proiectată pentru a menţine aroma, dar şi pentru a avea un strat lucios similar ojei obişnuite”, a declarat John Koay, director creativ al Ogilvy & Mather.

  • Prima mutare a lui Wargha Enayati după exitul de la Regina Maria: Preia o companie cu zece publicaţii medicale

    „Este doar prima piesă a puzzle-ului pe care vreau să îl construiesc.“

    Antreprenorul Wargha Enayati a preluat compania Versa Media, specializată în comunicarea medicală şi servicii de tip BTL, cu o cifră de afaceri estimată, pentru 2016, la 1,5 mil. euro.

    „Educaţia medicală este importantă şi este un domeniu pe care de mult visam să îl dezvolt. Am preluat un business care vine cu un know-how important şi care are relaţii cu 20.000 de medici români. Este o bază bună de pornire pentru mine pentru partea de resurse umane cu care să pot colabora pe viitor în proiectele pe care vreau să le dezvolt.“

    Wargha Enayati, fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, unul dintre cei mai importanţi jucători din sistemul privat românesc, spune că va continua să investească în acelaşi domeniu, pariul său acum fiind un proiect de geriatrie. Proiectul ce va măsura peste 20.000 mp va fi un proiect de geriatrie, ce va cuprinde şi zonă de reşedinţă pentru vârstnici dar şi un spital de recuperare de neurologie, cardiologie şi ortopedie. Acesta va fi amplasat în Bucureşti. Mai mult, antreprenorul are în plan investiţii în proiecte de nişă în industria medicală, însă nu oferă detalii. „Nu voi mai investi de la zero într-un business de nişă, ci voi face o achiziţie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Wizz Air a anunţat reduceri pentru biletele de avion cumpărate astăzi

    Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă o reducere de 20% pentru toate biletele spre şi dinspre România achiziţionate astăzi, 26 aprilie. Operatorul a transportat anul trecut 4,5 milioane de pasageri din şi înspre România, faţă de 3,9 milioane de pasageri în 2014. În 2015, în toată reţeaua, Wizz Air a avut o creştere cu aproape 22 de procente în ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi, de la 15,8 milioane în 2014, la 19,2 anul trecut.

    Potrivit informaţiilor raportate la Ministerul de Finanţe, Wizz Air România a avut în 2014 o cifră de afaceri 0, pier­deri de 27 de milioane de lei şi un număr mediu de 300 de angajaţi. Raportările financiare oficiale neobişnuite ale companiei se explică prin faptul că Wizz Air nu oferă date specifice pe ţară, în contextul în care compania este listată London Stock Exchange, potrivit informaţiilor transmise ZF de către şeful departamentului de comunicare al Wizz Air.

     

  • Cele mai puternice femei din business: Mihaela Ungar, Chief Officer of the CEO Block / KMG International Group

    Din poziţia de ChiefOfficer of the CEO Block al KMG International, Mihaela Ungar coordonează departamentele de marketing, relaţii publice, comunicare internă, resurse umane, cancelarie, CSR şi corporateaffairs, care au cel mai mare impact pentru reprezentarea grupului în cele 12 ţări în care îşi desfăşoară activităţile.

    Mihaela Ungar s-a alăturat Grupului KMG International în iunie 2013, în calitate de Director de Marketing şi Comunicare, iar în ianuarie 2014 a avansat la poziţia de Director de Marketing şi Retail, preluând coordonarea mai multor companii din retail: Rompetrol Downstream, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Georgia şi Rompetrol Moldova. Din această poziţie, a supervizat implementarea direcţiilor strategice stabilite la nivelul grupului, consolidarea şi creşterea activităţilor de distribuţie a carburanţilor pe aceste pieţe, dar şi dezvoltarea şi implementarea, cu doi ani în urmă, a programului de rebranding şi de redefinire a reţelei Rompetrol.

    Din iunie 2015, Mihaela Ungar a fost promovată ChiefOfficer of the CEO Block, fiind responsabilă de implementarea strategiei de resurse uman la nivelul Grupului, precum şi de alinierea acesteia în acord cu strategia de business pentru creşterea eficienţei şi a motivaţiei capitalului uman. De asemenea, Mihaela Ungar defineşte strategia şi viziunea de marketing pe termen scurt şi lung a Grupului şi a portofoliului de brand-uri atât în România, cât şi în regiunea Mării Negre.

    Dezvoltarea unor campanii integrate de marketing şi rebrandingul staţiilor au asigurat în 2015 o creştere a consumului mediu lunar de carburanţi cu 14%, creşterea cu 7% a notorietăţii brandului Efix, dublarea popularităţii serviciului Fill&Go în rândul clienţilor, dar şi o majorare a notorietăţii spontane privind recunoaşterea mărcii Rompetrol ca brand de succes (+15%).

    Mihaela Ungar are o experienţă  de peste 20 de ani în domeniul marketingului, ocupând diverse funcţii de leadership în marketing în România, dar şi la nivel internaţional, în ţări precum SUA, Filipine, Guatemala, Elveţia şi Rusia. Experienţa acumulată a aşezat-o în prima linie de lideri care a construitcomunitatea de media şi publicitate din România, Mihaela Ungar contribuind activ la dezvoltarea Consiliului Român pentru Publicitate (RAC), ce are drept scop dezvoltarea unui mediu de afaceri decent şi onest pe plan intern şi încurajarea autoreglementării pieţei de publicitate. Mihaela Ungar a condus RAC timp de şase ani şi este membru al Consiliului Director al IAA (International Adverting Association).

    Business Magazin a lansat cea de-a cincea ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri românesc. Catalogul cuprinde 200 de nume reprezentative din poziţii cheie de conducere precum CEO, directori economici, antreprenori sau country manageri. Catalogul se poate achiziţiona aici sau vă rugăm contactaţi Departamentul vânzări la marcela.tuila@m.ro.

  • Utilizatorii consideră metodele de comunicare online nesigure, dar tot le folosesc pentru subiecte personale

    Majoritatea utilizatorilor de Internet consideră canalele de comunicare online nesigure şi, totuşi, le folosesc cu regularitate, inclusiv pentru a discuta subiecte personale.

    Conform cercetării realizate de Kaspersky Lab şi B2B International, utilizatorii consideră că aplicaţiile de mesagerie pentru photo-sharing sunt cel mai puţin sigur instrument de comunicare online: 70% dintre respondenţi le consideră nesigure, 62% nu au încredere în serviciile de mesagerie instant pentru dispozitive mobile (inclusiv cele ale reţelelor de socializare), 61% nu au încredere în apelurile voce prin sistemele de mesagerie instant, iar 60% nu au încredere în serviciile de mesagerie video.
    În acelaşi timp, respondenţii au menţionat mesageria pe reţelele de socializare (37%), mesageria pe dispozitive mobile (25%) şi apelurile voce pe Internet (15%) în Top 3 cele mai folosite instrumente de comunicare online. Bărbaţii folosesc apelurile voce pe Internet mai frecvent decât femeile (17% vs. 14%), în timp ce femeile folosesc reţelele de socializare mai frecvent (41% vs. 35%). Potrivit respondenţilor, aceste instrumente de comunicare nu sunt folosite doar acasă, ci şi în locuri publice – la birou şi în timpul călătoriilor.

    În plus, 17% dintre cei chestionaţi au spus că au distribuit fotografii sau videoclipuri cu un conţinut “delicat” prin intermediul mijloacelor de comunicare electronică, cel puţin o dată. Această situaţie este mai frecventă în rândul bărbaţilor (21%) decât al femeilor (13%). Cu cât este mai tânăr utilizatorul, cu atât mai frecvent trimite fişiere personale pe Internet – cei mai mulţi dintre respondenţii (23%) care au spus că au procedat astfel făceau parte din categoria de vârste sub 24 de ani.
    Rezultatele sunt confirmate şi de cele ale chestionarului care evaluează cunoştinţele utilizatorilor despre mediul online, în care 35% dintre respondenţi au spus că trimit informaţii personale prin intermediul oricărei aplicaţii disponibile. 13% merg şi mai departe, spunând că sunt gata să folosească orice dispozitiv disponibil, în acest scop (11% femei vs. 15% bărbaţi, dintre utilizatorii tineri). Numai 28% au spus că nu discută probleme personale online (31% dintre femei vs.26% dintre bărbaţi şi doar 17% dintre utilizatorii cu vârste mai mici de 24 de ani).

    “Nu spunem că oamenii ar trebui să nu mai folosească serviciile de mesagerie online, dar este nevoie de precauţie atunci când trimit informaţii prin intermediul Internetului. Nici nu ar trebui să se conecteze la canale de comunicare care se ştie că sunt nesigure, cum ar fi reţelele Wi-Fi publice, pentru că informaţiile pot fi interceptate”, comentează Peter Aleshkin, Head of Consumer Marketing, Emerging Markets, Kaspersky Lab

  • Administratorul blocului trece în online

    O vorbă spune că există o aplicaţie pentru orice. Ceea ce nu pare a fi dezminţit de numărul uriaş de aplicaţii disponibile în momentul de faţă (1,6 mil. pe Google Play, 1,5 mil. pe Apple App Store, 400.000 pe Amazon Appstore, 340.000 pe Windows Phone Store şi 130.000 pe Blackberry World, potrivit Statistia). Iar în acest peisaj este pe cale să-şi facă apariţia o aplicaţie care transformă şi tehnologizează comunicarea cu administratorul blocului şi declararea indecşilor la apă sau gaz.

    Ideea a apărut în Iaşi, unde cinci tineri, prieteni sau colegi de serviciu, cu experienţă în programare şi design, s-au gândit să rezolve problema comunicării defectuoase dintre asociaţiile de bloc şi locatari. „De cele mai multe ori proprietarii declară târziu indexul la apă sau gaz, fie din cauza programului asociaţiei de proprietari, fie din cauza unei lungi absentări de acasă a locatarului. În acest sens ne‑am gândit că putem utiliza cel mai folosit dispozitiv pus la îndemână de tehnologie – smartphone-ul – pentru a pune în legătură, online, proprietarii de locuinţe cu administratorii asociaţiilor”, spune Ştefan Matei, unul dintre fondatori.

    Prima variantă a aplicaţiei a fost dezvoltată în cadrul unui hackathon organizat de o companie locală de IT, iar cei 5 au lucrat 24 de ore la varianta web a aplicaţiei şi la varianta Android, apoi au prezentat-o juriului.
    Aplicaţia are două module: modulul administratorului şi pe cel al locatarului. Administratorul are o interfaţă special creată, care permite gestionarea comunicării cu locatarii: pot să adauge notificări, să adauge consumul (bucătarie, baie), să încheie luna sau să vadă sesizările adăugate de locatari.

    Locatarului i se permite să citească notificările adăugate, să trimită indexul (poate alege dacă trimite text sau fotografie), să vizualizeze istoricul contului lui şi să trimită anumite sesizări (de exemplu: nu funcţionează iluminatul în scara A). După cum se poate deduce, principalii beneficiari ai acestei aplicaţii sunt administratorii de asociaţii şi locatarii, însă creatorii LaBloc App aduc în discuţie şi furnizorii de servicii. „În calitate de beneficiari secundari se pot considera şi furnizorii serviciilor pentru care aplicaţia transmite indexul: furnizorii de apă, gaz etc. sau chiar diverse companii ce administrează locuinţele din oraş”, afirmă Matei.

    Însă tocmai faptul că vor să tehnologizeze un proces care nu era deloc tehnologic ar putea să apară probleme în implementare. Nu toţi administratorii de bloc sunt deschişi la tehnologie, la schimbare. Însă echipa de la LaBloc App mizează pe faptul că aplicaţia îi va face să administreze mai eficient asociaţia, fără să întâmpine întârzieri în declararea indexului şi în realizarea rapoartelor lunare.
    Se vor evita situaţiile de întreruperi din cauza proprietarilor care nu declară la timp sau care nu plătesc la timp (prin intermediul sistemului de notificare online, pot trimite mesaje către locatari). De asemenea, administratorii îşi vor îmbunătăţi relaţia cu proprietarii prin sistemul de sesizări şi rezolvare în timp scurt a problemelor ce apar în asociaţie, potrivit reprezentanţilor LaBloc App.

    Pentru a-i familiariza cu aplicaţia şi a le rezolva problemele cu care se vor confrunta, ieşenii se gândesc la „mici sesiuni de training dedicate administratorilor şi chiar implementarea unei secţiuni de suport online (practic, un număr de telefon la care pot suna pentru eventuale probleme)”, spune Ştefan Matei.

    După cum spuneam, proiectul a pornit în Iaşi şi dacă va avea succes se gândesc şi la alte oraşe din România. Au primit cereri de a implementa aplicaţia de la persoane din Bucureşti sau Constanţa. În prezent, echipa promovează aplicaţia şi aşteaptă ca aceia care şi-o doresc să se înscrie pe site-ul proiectului. „În urma înscrierilor, vom realiza o prioritizare a asociaţiilor care au cele mai multe cereri şi vom trece, astfel, în perioada de implementare efectivă.”, afirmă Matei.

    Aplicaţia s-a dezvoltat prin munca celor cinci, iar partea de finanţare a fost acoperită integral tot de către membrii echipei. Însă pentru a-şi duce planurile până la capăt au nevoie de susţinători şi sunt în căutare de sponsori pentru partea de infrastructură.
    Pe termen scurt, tineri îşi doresc să realizeze implementarea propriu-zisă a aplicaţiei, apoi pe termen lung doresc ca LaBloc App să fie folosită de tot mai multă lume şi să creeze o reţea mare de utilizatori.

    Aplicaţia ar putea uşura viaţa multor oameni care, doar prin câteva clicuri, transmit indexul şi-şi văd mai departe de treabă, dar ieşenii se gândesc şi la viitor, la Internet of Things, „ne gândim la aplicaţiile de smart home sau alte aplicaţii pentru case inteligente, LaBlocApp se poate integra şi poate comunica uşor cu acestea, pentru o gestiune cât mai simplă a casei”, concluzionează Ştefan Matei.
     

  • A intrat în afaceri la 14 ani. Acum vinde cele mai frumoase haine din România şi rulează zeci de mii de euro

    “Fiecare business cere o abordare diferită, dar nu cred că femeile sunt în dificultate în a-şi croi drumul. Am considerat întotdeauna că drumul e atât de anevoios pe cât e de firesc să fie. Departe de a fi o adeptă a feminismului exagerat, cred că femeile au calităţi care le ajută să-şi atingă obiectivele poate chiar mai uşor decât bărbaţii, una dintre acestea fiind inteligenţa emoţională. În plus, afacerile se fac mai uşor cu mănuşi”, spune Mirela Bucovicean.

    Mirela Bucovicean a început să lucreze efectiv de la 14 ani în domeniul antreprenoriatului în modă, în cadrul afacerii de familie, experienţă care a ajutat-o în construirea proiectului său – Molecule F – ale cărui baze le-a pus în 2010. Anterior, ea a lucrat în radio, presă şi TV, ca editor de fashion sau beauty, apoi în marketing şi vânzări, precum şi în alte câteva industrii către care a
    împins-o curiozitatea. Înainte de a-şi urma pasiunea pentru publicitate, unde a  activat din 2002 până în 2006, în agenţiile Saatchi & Saatchi şi ulterior Headvertising, Mirela Bucovicean a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (2001), în cadrul Universitatii Româno-Americane.

    Mirela Bucovicean a înfiinţat în 2006 propria companie de real estate – Roseberg Advisors -, axată pe consultanţă şi brokeraj pentru mari investitori şi dezvoltatori. După un an sabatic, în 2010 Mirela Bucovicean a fondat Molecule-F.com – prima platformă de promovare şi vânzare a creaţiilor designerilor români. Este o afacere de nişă, care înregistrează creşteri constante an de an, într-o industrie care scade la nivel mondial, şi îşi menţine poziţia de lider pe segment.

    Anul trecut, Mirela Bucovicean şi-a extins afacerea în afara online-ului, prin deschiderea concept store-ului Molecule F în cadrul centrului comercial Promenada din Bucureşti.

  • Răspunderea mea, a lui, a noastră

    Am vrut să văd cum a reacţionat lumea la o astfel de ştire, practic o întoarcere la starea de dinainte de incendiu, dar, ghinion, aceasta nu s-a viralizat; drept urmare, a rămas prin ungherele siturilor de ştiri şi ale jurnalelor televiziunilor. Şi doar un singur caz, cel al Arenei Naţionale, mai aduce în atenţia publicului autorizaţiile necesare funcţionării spaţiilor publice şi pericolele care pot apărea.

    Probabil că nici acest caz nu va mai exista prea mult, pentru că recent am auzit, cu jumătate de ureche, recunosc, asta pentru că nu sunt prea pasionat de ştirile cu tentă sportivă, că reprezentanţii uneia sau mai multor echipe de fotbal bucureştene vor merge nu ştiu unde pentru a cere redeschiderea stadionului. Şi, desigur, o să rezolvăm totul cu o declaraţie pe propria răspundere a cuiva. Fapt este că măsura propusă de ministrul de interne nu are altă menire decât de a transfera toată răspunderea, în cazul unui alte nenorociri, către administratorii respectivelor spaţii, iar autorităţile care nu şi-au făcut treaba să fie absolvite de vină. Un punct de vedere interesant, care poate fi extins.

    Să dea cineva, de exemplu, o declaraţie pe propria răspundere că în Vrancea nu va mai fi niciodată un seism major, ca să dormim liniştiţi, fie şi în clădiri cu faţada tapetată de buline roşii.

    Sau să dea altcineva o declaraţie pe propria răspundere că folosirea celor mai ieftine materiale, pentru construcţii sau pentru amenajări, este o acţiune pur economică, care nu are de-a face cu potenţialele pericole ce derivă din folosirea respectivelor materiale.
    Oricum, instituţia propriei răspunderi funcţionează din plin, şi acum, în alte domenii. S-au dat mii de declaraţii pe propria răspundere, de către tot soiul de aleşi şi de oficiali ai statului, cum că nu au făcut poliţie politică înainte de 1989; pe urmă tot ei s-au bătut în dosare de colaboratori ai Securităţii, în mod public. Parlamentarii dau o declaraţie pe propria răspundere că sunt corecţi în folosirea celor peste 10.000 de lei pe care îi primesc pentru cabinetele din teritoriu, deşi legătura aleşilor români cu teritoriul are loc cel mult o dată la patru ani, în perioada alegerilor, în rest netrecând cu lunile pe la birouri.

    Înţeleg că formularul 088, „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA“  este un soi de instrument de schingiuire în masă, care mănâncă luni de zile de stat la cozi la administraţiile fiscale, plus bani pierduţi şi nervi împrăştiaţi. Rezultatul este imposibilitatea practică a deducerii TVA, pentru că Fiscul tratează pe toată lumea ca pe un potenţial infractor. Aşa, fără nicio declaraţie pe propria răspundere.

    Declaraţia pe propria răspundere este un act firesc, ce ţine de normalitatea unei societăţi, de corectitudine, de responsabilitate şi de simţ al măsurii. Dar undeva unde încălcarea, sau manifestarea nepăsării faţă de lege, este norma, şi dacă este menită doar să spele mâna sau obrazul, poate ascunde capcane periculoase.

    „Întâlnirea“, un tablou al pictorului australian Charles Blackman, pictat prin anii ’60 ai secolului trecut; este despre experienţa singuratică şi emoţionantă a celor ce aleg să rămână oameni întregi.