Tag: companii

  • Cum pot companiile locale să-şi ducă businessul pe pieţe externe? Pasul peste graniţă începe cu întrebările corecte: ce vrei, cui te adresezi, pe cine cunoşti? Extinderea începe cu relaţii

    Extinderea internaţională nu începe cu un birou nou în altă ţară sau cu o rundă de finanţare, ci cu o schimbare de perspectivă: să înţelegi cui te adresezi, ce problemă rezolvi, ce aduci nou într-o piaţă deja matură – şi, mai ales, cine te poate ajuta să ajungi acolo, este una dintre concluziile la care au ajuns Sorin Suciu, director mid-corporate, Raiffeisen Bank, Ana Bobircă, manager de program MoonShotX, CIO al InnovX, şi Tudor Nedelea, partner, head of tax, DLA Piper.

    Declaraţiile lor au fost făcute în cadrul MoonShotX – Vienna Orbit, un eveniment dedicat susţinerii companiilor româneşti aflate în faza de extindere internaţională.

    Evenimentul, organizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu InnovX, a adus în prim-plan 13 companii mid-corporate selectate pentru potenţialul lor de scalare pe pieţele externe. Companiile participante la eveniment s-au prezentat în faţa unui public format din investitori, reprezentanţi ai ecosistemului financiar din Austria, consultanţi internaţionali şi lideri din zona de corporate banking şi inovaţie.


    Întrebat care sunt trei idei esenţiale de la evenimentul MoonShotX din Viena care vor ajuta companiile să îşi scaleze afacerile, Sorin Suciu a vorbit în primul rând despre povestea de succes prezentată antreprenorilor prezenţi acolo.

    „Din punctul meu de vedere, a fost un exemplu foarte util al unei companii româneşti care chiar a reuşit să se extindă pe pieţele externe. Şi mi-aş dori ca şi unele dintre startup-urile din cohorta prezentă aici să regăsească nişte învăţăminte în exemplul acestei companii. Al doilea lucru ar fi faptul că ne aflăm aici, la sediul central al Raiffeisen Bank din Viena – ceea ce le oferă încrederea că programul MoonshotX este unul real, solid, care chiar îşi doreşte să îi ajute să îşi atingă obiectivele de extindere pe alte pieţe, dincolo de România”, a spus el.

    De asemenea, el a punctat că, în business, uneori e nevoie de contextul potrivit pentru a ieşi din bula locală şi a înţelege cum arată cu adevărat o piaţă străină.

    „Al treilea aspect, cred că este important şi faptul că este pentru prima dată când, în afara României, se confruntă cu cât de important este să întâlnească companii austriece şi să intre în contact direct cu ele. Aşadar, toate aceste trei lucruri sunt esenţiale: povestea de succes din panel, faptul că am reuşit să aducem toată cohorta aici, la sediul central Raiffeisen, şi faptul că este pentru prima dată când ieşim în afara ţării cu toate companiile înregistrate în acest program”, a concluzionat Sorin Suciu.

    Ana Bobircă, CIO al InnovX şi manager de program MoonShotX, subliniază că claritatea este cheia extinderii – claritatea mesajului, a valorii adăugate şi a obiectivului urmărit.

    „Trei idei-cheie: conectarea cu companiile mari, clarificarea pitch-ului şi exprimarea mai clară a nevoilor şi speranţelor legate de piaţa austriacă. Cred că pentru majoritatea dintre companiile prezente aici – nu pentru toate, dar pentru cele mai multe – scalarea va veni nu neapărat din investiţii, ci din parteneriate, din atragerea de clienţi, adică prin extinderea pieţei lor”, a punctat ea.

    Tudor Nedelea, partner, head of tax la DLA Piper, este de părere că timpul petrecut la astfel de evenimente trebuie tratat ca o investiţie strategică în sine, având în vedere cp printre cele mai importante lucruri atunci când vine vorba despre externalizare este networkingul.

    „În primul rând, cred că este extrem de important să-şi creeze o reţea. A fi aici şi a investi timp în acest eveniment a fost, din punctul meu de vedere, cel mai important lucru. Toţi au fost implicaţi, pe deplin implicaţi, iar timpul petrecut aici a fost o resursă valoroasă pentru ei. În al doilea rând, aş spune că este esenţial ca fiecare companie să îşi prezinte şi să îşi cunoască foarte bine propunerea de valoare şi ce vrea să obţină din acest proiect. Doar simpla prezenţă aici nu este suficientă – este nevoie să-şi articuleze clar nevoile şi să îşi prezinte cazul de afaceri în faţa investitorilor şi a băncii. Şi, în al treilea rând, cred că trebuie să fie autentici, să fie ei înşişi, pentru a putea să îşi scaleze afacerea şi să ştie exact ce vor să obţină şi în ce direcţie vor să meargă”, a spus el.

  • Un fost executiv Google trage semnalul de alarmă: Ideea că AI-ul va crea de fapt noi locuri de muncă este o prostie totală. Adevărul e că inteligenţa artificială va veni de fapt după toate joburile şi nici măcar şefii de la vârful companiilor nu sunt în siguranţă

    Mo Gawdat, fost Chief Business Officer al Google X – divizia de inovaţie a uneia dintre cele mai influente companii din lume – trage un semnal de alarmă care răsună dincolo de Silicon Valley: nicio funcţie, de la stagiar la CEO, nu este imună la valul tehnologic care vine, scrie CNBC.

    Gawdat a demontat cu brutalitate o idee larg răspândită în discursul public: aceea că inteligenţa artificială va genera noi locuri de muncă.

    „Este 100% o minciună”, spune el.

    Iar argumentele vin chiar din experienţa sa: startup-ul său, Emma.love, a fost construit cu ajutorul AI, de o echipă formată din trei oameni.

    „Un astfel de proiect ar fi necesitat, în trecut, 350 de dezvoltatori.”

    Cu peste trei decenii în industria tech, Gawdat nu este un pesimist de ocazie. A lucrat ani de zile în epicentrul inovaţiei mondiale, la Google X, unde a coordonat iniţiative legate de accesul global la internet, energie regenerabilă şi schimbări climatice. Tocmai din acest motiv, declaraţiile sale sunt cu atât mai greu de ignorat.

    Nu doar sarcinile repetitive sau de execuţie vor fi înlocuite. Potrivit lui Gawdat, AI va elimina inclusiv meserii despre care credeam că necesită „atingerea umană”: editori video, creatori de conţinut audio, lideri de organizaţii. Nici medicii şi profesorii nu sunt în afara pericolului – o predicţie susţinută şi de Bill Gates.

    În viziunea sa, doar profesioniştii de elită, cei mai buni în ceea ce fac, vor putea amâna inevitabilul. Însă nici aceştia nu sunt intangibili:

    „Vor veni vremuri în care cei mai incompetenţi CEO vor fi înlocuiţi de AI. Iar după aceea, şi cei competenţi.”

    În contrast, voci precum Mark Cuban sau Jensen Huang (fondatorul Nvidia) văd AI-ul ca pe o forţă complementară, nu ca pe o ameninţare. Pentru aceştia, cheia este adaptarea: învăţarea competenţelor digitale, perfecţionarea abilităţilor soft şi repoziţionarea în raport cu noile realităţi ale pieţei muncii.

    Cuban susţine un bootcamp gratuit de AI pentru copii, iar Huang foloseşte inteligenţa artificială în viaţa de zi cu zi – de la redactarea emailurilor până la consultanţă medicală rapidă.

    Realitatea din piaţă este însă mai complexă. Potrivit World Economic Forum, 41% dintre angajatori la nivel global (şi 48% în SUA) plănuiesc să reducă forţa de muncă din cauza AI. În acelaşi timp, 77% investesc în upskilling, iar aproape jumătate caută modalităţi de a transforma rolurile afectate în funcţii noi, compatibile cu automatizarea.

    Mai mult decât o tranziţie tehnologică, Mo Gawdat vede în revoluţia AI o criză de sens.

    „Nu am fost creaţi să ne trezim în fiecare dimineaţă şi să ne petrecem 20 de ore muncind. Ne-am definit identitatea prin muncă. A fost o minciună – una capitalistă.”

    Pentru ca această transformare să nu devină o traumă socială, Gawdat propune implementarea unui venit universal de bază (UBI) – o plată necondiţionată din partea statului, care să asigure existenţa într-o lume în care munca nu va mai fi sursa principală de venit.

    Totuşi, în ciuda optimismului despre eliberarea de „tirania orelor de lucru”, avertismentul său rămâne clar: în mâinile greşite, AI-ul poate deveni o armă.

    „Avem o problemă serioasă: aceste tehnologii vor începe să raporteze unor lideri orbiţi de putere, lăcomie şi ego. Iar asta e periculos.” a mai pus el.

    Mo Gawdat nu este singurul care avertizează asupra unei lumi în transformare accelerată. Dar puţini o fac cu atât de multă claritate:

     „Aceasta nu mai este o idee de science fiction. Este realitate. Şi e aici.”

     

  • Avertisment global de la OECD: Investiţiile slabe ale companiilor ameninţă creşterea economică mondială. Crizele, haosul politic şi tarifele lui Trump pun economia pe pauză

    Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) avertizează că slăbiciunea investiţiilor din partea mediului de afaceri ameninţă serios creşterea economică globală, după ani întregi de şocuri succesive – criza financiară, pandemia şi, mai recent, politicile comerciale impredictibile ale administraţiei Trump.

    Potrivit datelor OECD, investiţiile nete ale companiilor în economiile dezvoltate s-au prăbuşit de la o medie de 2,5% din PIB înainte de criza din 2008 la doar 1,6% din PIB în prezent, pentru ţara medie. Pandemia a adâncit şi mai mult această tendinţă descendentă.

    „Fără o revenire solidă a investiţiilor corporative în proiecte şi facilităţi, creşterea economică nu va putea fi susţinută”, a declarat Álvaro Pereira, economist-şef în final de mandat la OECD, într-un interviu acordat Financial Times.

    Doar două ţări dezvoltate din 34 au reuşit să depăşească nivelul de investiţii anterioare crizei financiare: Israel şi Portugalia. În ceea ce priveşte recuperarea de după pandemie, doar şase economii, printre care Canada, Italia şi Australia, au reuşit să depăşească nivelurile de investiţii din perioada pre-Covid.

    Conform unui studiu OECD, investiţiile actuale sunt cu 20% sub nivelul care ar fi fost atins dacă tendinţele pre-criză s-ar fi menţinut şi cu 6,7% sub nivelul pre-pandemie.

    Această stagnare a investiţiilor are loc în ciuda unei uşoare revizuiri pozitive a prognozelor economice globale de către FMI, care estimează o creştere globală de 3% în 2025 – mai mică însă decât 3,3% în 2024 şi semnificativ sub media de 3,7% dinaintea pandemiei.

    OECD identifică „incertitudinea politică omniprezentă” ca principal vinovat pentru blocajul investiţional. Companiile sunt afectate de şocuri repetate, iar lipsa unui cadru stabil şi predictibil le face reticente să lanseze proiecte majore.

    Printre factorii de risc majori se numără şi „haosul tarifar” generat de administraţia Trump, care a dus la o scădere a investiţiilor în toate marile industrii, adâncind neîncrederea în climatul economic internaţional.

     
  • Avertismentul unui broker: Schimbările fiscale pot tăia din apetitul investitorilor exact când statul pregăteşte vânzarea de pachete minoritare la companii-cheie

    Modificarea impozitării câştigurilor pe piaţa de capital riscă să reducă interesul investitorilor şi să taie din potenţialele încasări ale statului din vânzarea de pachete minoritare la companii precum producătorul de energie electrică verde Hidroelectrica (H2O) şi Romgaz (SNG), principalul producător şi furnizor de gaze naturale din ţară. Un cadru fiscal predictibil ar susţine viitoarele listări şi ar permite valorificarea acestor pachete la evaluări mai bune, consideră Lucian Isac, director general al casei de brokeraj Estinvest.

    „Nu ştim exact cum vor arăta următoarele pachete de măsuri fiscale şi dacă piaţa de capital va fi afectată. Primul pachet făcea referire la impozitul pe dividend de 16%, o creştere consistentă dacă ne uităm în urmă cu câţiva ani când era 5%, 8% şi 10%. O strategie coerentă a guvernanţilor ar fi aceea în care s-ar păstra actualul mod de impozitare a câştigurilor pe piaţa de capital”, spune el.

    Deşi programul de guvernare menţiona o posibilă creştere la 10% a impozitului pe câştigurile din tranzacţii bursiere, Ministerul Finanţelor a precizat luna trecută că această măsură nu face parte din primul pachet de ajustări fiscale al Executivului. Anterior deciziei, actorii din piaţă semnalau că o astfel de modificare ar putea provoca marcări rapide de profit şi retrageri de capital, mai ales dacă pierderile nu ar fi deductibile.

    „Am să fac o paranteză aici: având în vedere că statul are nevoie de foarte mari resurse, iar aceste resurse se află fie în Pilonii 2 şi 3, fie în buzunarele investitorilor persoane fizice, banii respectivi ar putea fi atraşi, cum de altfel se şi discută, prin vânzarea de 5%-maxim 10% din Hidroelectrica, Romgaz”, continuă Lucian Isac.

    Dacă statul ar vinde 10% din Hidroelectrica, companie evaluată la 56 de miliarde de lei la Bursa de Valori Bucureşti, ar aduce circa 5,4 miliarde de lei la buget, păstrând totuşi controlul cu cele 70% din acţiuni pe care le-ar deţine, conform calculelor realizate de ZF. În plus, o astfel de operaţiune ar extinde baza de investitori şi ar creşte lichiditatea acţiunilor societăţii.

    „Fondul Proprietatea vrea să îşi listeze pachetele la Aeroporturi Bucureşti, Salrom. Dacă listările ar veni pe fondul actualei grile de impozitare ar fi un beneficiu pentru stat, care ar putea să vândă la nişte multiplii mai buni. Ar fi o mare eroare dacă ar umbla la procentul de impozitare, nefăcând decât să strice ecosistemul care deja s-a creat şi care de abia aşteaptă pachetele respective.”

    Compania naţională Aeroporturi Bucureşti reprezintă 58% din valoarea activului net nelistat al Fondului, în timp ce producătorul de sare Salrom contribuie cu aproximativ 17%. FP deţine 20% din capitalul social al primei societăţi şi 49% din acţiunile celei de-a doua.

    În iulie 2021, adunarea generală a acţionarilor Salrom a aprobat în principiu listarea companiei la BVB, printr-o ofertă publică a acţiunilor deţinute de FP. Apoi, în iulie 2022, Guvernul a emis un memorandum care sprijină această listare, o etapă importantă pentru vânzarea parţială sau totală a participaţiei Fondului. În februarie 2024, acţionarii au numit un nou consiliu de administraţie, iar din iulie 2024 a fost numit directorul general. Fondul continuă să colaboreze cu compania pentru pregătirea ofertei publice, reiese din raportul FP la T1/2025.

    Emitentul şi-a vândut participaţia de 20% din acţiunile Hidroelectrica la un preţ de 104 lei pe acţiune în vara lui 2023, preţul fiind situat la mijlocul intervalului propus, între 94 şi 112 lei, şi sub valoarea contabilă de 124,6 lei raportată de FP la sfârşitul anului 2022. Valoarea finală, stabilită la nivelul median al ofertei, a fost decisă chiar dacă tranşa pentru investitorii individuali a fost suprasubscrisă de 4,3 ori, iar cererea din partea investitorilor instituţionali a fost acoperită integral încă din prima zi.

    „Ai o masă de investitori care sunt pregătiţi să investească pe o impozitare predictibilă şi tu nu trebuie să faci altceva decât să vinzi. Dacă te zgârceşti la tărâţe şi modifici impozitarea, de exemplu pe câştigurile din piaţa de capital, s-ar putea ca beneficiile să fie mai mici chiar şi decât actualul sistem de impozitare”, adaugă CEO-ul Estinvest.

    Discuţiile privind viitoarele pachete de măsuri fiscale — unele cu impact direct asupra pieţei de capital — au loc într-un moment în care indicele BET al Bursei de Valori atinge niveluri istorice, în creştere cu peste 20% de la începutul anului. În ultimele două luni, indicele a avansat cu 8%, susţinut în principal de reacţiile pozitive ale investitorilor faţă de primul set de ajustări fiscale, care vizează reducerea deficitului bugetar al României.

    „Nu mai vorbesc de felul în care va acţiona piaţa. Atunci, statul va veni să vândă pe o piaţă în scădere (…) Dacă se modifică ceva, s-ar putea ca finalul de an să aducă piaţa la nişte multiplii mai mici decât vedem acum. Dar cred că indicele BET va închide peste 20.000 de puncte”, mai spune Lucian Isac.

     

  • Districtul financiar din Londra deschide şampania: După un exod care nu părea să se sfârşească, în sfârşit Canary Wharf reuşeşte să convingă Visa să ia în considerare să îşi mute sediul

    Grupul global de plăţi Visa este aproape de a încheia un acord strategic pentru relocarea sediului său european în Canary Wharf, oferind un colac de salvare uneia dintre cele mai emblematice zone financiare ale Londrei, în timp ce alte companii de top se retrag, scrie Financial Times.

    Potrivit unor surse apropiate negocierilor, Visa ar urma să ocupe aproximativ 15.800 mp în clădirea One Canada Square, spaţiu eliberat de curând de Moody’s, care a anunţat anul trecut că va muta sediul în apropiere de Catedrala St. Paul, la expirarea contractului actual în 2025.

    Decizia Visa vine într-un moment tensionat pentru Canary Wharf, care pierde jucători importanţi din sectorul financiar: HSBC, State Street şi firma de avocatură Clifford Chance au confirmat mutări spre City of London, iar Deutsche Bank îşi reevaluează şi ea prezenţa în zonă.

    În acest context, mutarea Visa ar reprezenta o gură de aer proaspăt pentru Docklands, consolidând prezenţa unei companii de top într-un cartier aflat sub presiune.

    Datele recente arată că rata de neocupare în centrul financiar de la Docklands a atins aproape 18% în trimestrul al doilea, în timp ce media pentru Londra este de aproximativ 11%, conform analizei CoStar Group.

    Cu sediul său actual din Paddington programat să ajungă la final de contract în 2028, Visa a început deja căutările pentru un nou spaţiu, iar One Canada Square – unul dintre cele mai iconice zgârie-nori ale Londrei – pare să fie alegerea finală.

    În efortul de a atrage şi păstra chiriaşi de elită, Canary Wharf şi City of London au intrat într-o cursă acerbă a facilităţilor: de la servicii gratuite pentru biciclişti, la saune, cinematografe şi restaurante semnate de chefi celebri.

    Mutarea Visa, dacă se va concretiza, ar putea înclina din nou balanţa în favoarea Docklands, readucând în centrul atenţiei această zonă afectată de exodul corporaţiilor.

  • TradeVille, cel mai mare broker de retail de la Bursa de Valori Bucureşti: Am lucrat mult timp la o listare de acţiuni pe care vrem să o demarăm în luna septembrie

    De la listarea istorică realizată în urmă cu doi ani de către Hidroelectrica (H2O), ringul bursier de la Bucureşti a fost dominat de debuturi de titluri de stat Fidelis şi nu de noi companii, având în vedere că anul trecut au venit cinci noi emitenţi la cota Bursei, iar anul acesta unul singur. Cum se prezintă acum piaţa listărilor? Alexandru Dobre, CEO adjunct al TradeVille, spune că societatea de intermediere pregăteşte o ofertă pentru începutul toamnei, moment care ar putea impulsiona şi lichiditatea pieţei locale de capital.

    „Am lucrat foarte mult pentru o listare. Din păcate, nu am reuşit să o finalizăm în timp util şi nu am vrut să venim cu oferta la sfârşit de iulie, aşa că am amânat-o. Din păcate pentru companiile mai mari, care trebuie să îşi consolideze rezultatele şi să fie şi auditate, termenul este destul de scurt”, a declarat el pentru ZF.

    TradeVille este cel mai mare broker de retail prezent la Bursa locală, cu o cotă de piaţă de 14,6% şi tranzacţii intermediate de 6,8 mld. lei în primele şapte luni din an, ceea ce îi asigură locul trei în topul celor mai mari companii de intermediere de la BVB, luând în calcul aici acţiuni, unităţi de fond, obligaţiuni şi drepturi.

    „Ele termină cu auditarea undeva la sfârşitul lunii mai. Apoi trebuie mergem către autorităţi, să întocmim prospectul ş.a.m.d.”, continuă Alexandru Dobre. „Fereastra pentru o ofertă ar fi fost în iunie sau cel târziu mijloc de iulie. Cum nu ne-am încadrat în această perioadă, va trebui să ne reorientăm spre începutul lunii septembrie, când ne aşteptăm şi la volume mai mari în piaţă.”

    Şapte societăţi şi-au listat acţiunile la Bursa de la Bucureşti în 2023-2024, de cinci ori mai puţin decât în 2021-2022, ani ce au adus 34 de astfel de operaţiuni. Anul trecut, tranzacţiile cu obligaţiuni le-au depăşit în premieră pe cele realizate cu acţiuni: 18,5 mld. lei vs. 16,5 mld. lei. Inclusiv volumul mediu zilnic de tranzacţionare a fost mai ridicat pe instrumentele cu venit fix, cu 74 mil. lei, faţă de 65,8 mil. lei pe acţiuni.

     

  • Ascensiunea inteligenţei artificiale, decăderea angajatului. Ne lasă revoluţia AI fără viitor?

    Microsoft „înfloreşte” – după cum afirmă chiar CEO-ul Satya Nadella. Profiturile companiei au crescut cu aproape 25% în ultimul trimestru, iar capitalizarea bursieră a atins săptămâna trecută un uimitor prag de 4.000 de miliarde de dolari. În mod normal, o asemenea performanţă financiară ar exclude ideea de concedieri în masă. Şi totuşi, gigantul tehnologic începe să renunţe la mii de angajaţi care odinioară ocupau posturi cheie.

    Strategia de „subţiere” a forţei de muncă nu este, desigur, o noutate. În perioade de incertitudine economică, companiile taie din costuri şi reduc personalul. Însă ceea ce se întâmplă acum nu este doar o simplă eficientizare. Marile corporaţii par să se pregătească pentru o realitate în care, pur şi simplu, va fi nevoie de mai puţină muncă umană.

    Chiar dacă liderii din industrie încearcă să convingă publicul că inteligenţa artificială „redefineşte” locurile de muncă, titlurile din presa internaţională spun altceva. Potrivit Financial Times, Microsoft, Intel, BT şi alte companii de top anunţă concedieri masive, justificând decizia prin avansul accelerat al tehnologiei AI. Dacă în trecut asemenea măsuri erau prezentate drept sacrificii regretabile, acum ele sunt tratate ca semne ale progresului inevitabil. Marile companii – mai ales cele din tehnologie – îşi fac un titlu de glorie din a obţine profituri tot mai mari cu tot mai puţini angajaţi.

    În sectorul tech, „venitul pe angajat” a devenit noul etalon de performanţă. Start-up-urile Y Combinator se laudă cu echipe extrem de mici care generează profituri impresionante. A apărut chiar şi un site – Tiny Teams Hall of Fame – care celebrează companii ce încasează zeci sau sute de milioane de dolari cu doar câţiva oameni în echipă.

    Sam Altman, CEO-ul OpenAI, merge şi mai departe, prezicând apariţia unei companii evaluate la un miliard de dolari, dar cu un singur angajat. Poate părea o utopie, însă modelele lingvistice avansate deja transformă radical munca de birou. Deşi unele locuri de muncă noi apar, iar altele sunt realocate, multe posturi vor dispărea definitiv. Tot mai multe companii susţin că „munca” acelor oameni pur şi simplu nu mai există.

    Efectele sunt deja vizibile, în special în sectorul IT: angajările de programatori au scăzut vertiginos. În fiecare zi apar exemple care arată cum AI-ul depăşeşte performanţele umane în tot mai multe domenii. Un exemplu concret: una dintre cele patru mari firme de consultanţă a reuşit să reducă timpul necesar cercetării cu 75%, economisind 3.600 de ore de analiză, datorită rapoartelor generate de inteligenţă artificială.

    Tinerii aflaţi la început de drum profesional ar trebui să fie deosebit de atenţi. Tot mai multe „trepte” de pe scara carierei încep să dispară, afectând grav traseele profesionale clasice. Nu doar AI-ul este responsabil. Delocalizarea, austeritatea bugetară post-pandemie şi ani întregi de creştere economică modestă au făcut din posturile entry-level o ţintă uşoară. Dar AI-ul accelerează vizibil acest declin.

    Impactul este profund nu doar economic, ci şi cultural. Dacă locurile de muncă devin o raritate, mai are sens o diplomă universitară? Oricum, carierele au devenit tot mai „sinuoase”, fără o direcţie clară. Freelancing-ul şi contractele temporare au fragmentat deja modelul tradiţional de muncă, iar AI-ul nu va face decât să adâncească această transformare.

  • Cum a ajuns ţara noastră benchmark, care sunt atuurile şi ce avem de câştigat? România ca unitate de măsură. Ţara noastră nu mai este „ruda săracă”, ci a ajuns, pe hărţile unor multinaţionale, un veritabil reper, ocupând poziţii fruntaşe la diverse capitole?

    „Ce părere aveţi voi?”, „Cum faceţi voi?”, „Care sunt soluţiile pe care le vedeţi?” sunt întrebări standard care intervin în discuţii în care angajaţi ai companiilor din diverse pieţe dezbat subiecte de pe agenda de lucru.

    Ţara noastră nu mai este de mult „ruda săracă”, ci a ajuns, pe hărţile unor multinaţionale, un veritabil reper, ocupând poziţii fruntaşe la diverse capitole. Profitul, vânzările, inovaţiile, modelele de lucru sau centrele de excelenţă, nivelul de pregătire şi ambiţia angajaţilor din România sunt puncte forte pentru unele dintre filialele locale ale multinaţionalelor. Cum a ajuns ţara noastră benchmark, care sunt atuurile şi ce avem de câştigat?

     

    Sunt frigiderele sau rafturile încărcate „ochi”? Promoţiile de derulează conform planului? Este vreun eveniment care ar putea aglomera traficul pe traseul de vizită? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care şi le pun cei care se ocupă de organizarea traseelor de vizită pentru delegaţii internaţionale. Şi nu vorbim de demnitari, ci de multinaţionale. Pentru că deşi România nu a inventat roata, are un cuvânt tot mai greu de spus în… „stilizarea spiţelor”. Iar unele dintre filialele locale ale multinaţionalelor sunt exemple pentru surorile din alte pieţe.

    Deşi pentru dezvoltarea capitalismului în ţara noastră am tras cu ochiul la ce fac alţii, uneori conceptele şi practicile au fost rafinate, iar acum românii sunt cei care oferă exemple altora. Privită ca un El Dorado în urmă cu câteva decenii, multinaţionalele au descoperit că pot face business şi profit pe plan local. Cu cât şi-au făcut curaj mai devreme, cu atât mai mult au avut de câştigat – profit, cotă de piaţă, angajaţi „flămânzi”, superambiţioţi, care au crescut afacerile.

    Pe de altă parte, şi România a avut de câştigat la multe capitole. Banii investiţi pe plan local au pus în mişcare economia; sistemele de lucru, modelele, regulile şi mentalităţile pe care le-au adus şi pus în practică pe plan local au adus multe plusuri. În 2023, soldul investiţiilor străine directe din PIB era de 36,4%, conform datelor BNR, iar 48,5% din profiturile multinaţionalelor au fost reinvestite pe plan local. Mai mult, şi angajaţii acestora sunt mai productivi. Cristian Popa, CFA, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, puncta într-o opinie publicată în ZF că „un angajat dintr-o companie susţinută de investiţii străine a produs aproximativ cât doi angajaţi dintr-o firmă fără capital străin. O parte din explicaţie constă în faptul că firmele ISD valorifică economiile de scară, beneficiază de acces superior la capital, tehnologii avansate, practici de management mai eficiente şi pieţe externe, toate acestea traducându-se într-un final într-o productivitate mai mare. Nu întâmplător, companiile ISD plătesc salarii notabil mai mari, în medie, cu 80% (costuri salariale medii brute lunare de 9.500 lei faţă de 5.200 lei la non-ISD)”.


     

    Pe de altă parte, angajaţii din românia sunt competitivi în comparaţie cu cei din alte ţări. Marius Opriş, partener în cadrul Ascendis, a evidenţiat în cadrul conferinţei Cum schimbă companiile din România viitorul prin inovaţie, organizată de BUSINESS Magazin, faptul că în ţara noastră nivelul de implicare al angajaţilor este ridicat prin comparaţie cu alte pieţe. „Eu cred că România nu stă rău. Chiar avem nişte puncte forte şi cel mai important se leagă de engagementul oamenilor. Oamenii României oferă un avantaj competitiv extraordinar şi asta o ştim de la toţi clienţii noştri. Poate au venit prima oară pentru costuri. Da, pentru că era o destinaţie unde puteai să ai costuri mai mici, dar apoi şi-au dat seama că, aşa cum zicea un CEO, în România face în trei luni ce ar putea să realizeze în Franţa în 5 ani sau în Germania poate niciodată. Asta trebuie noi să jucăm, oricare ar fi vremurile. Avem această carte extraordinară şi, în rest, avem şi resurse. Trebuie să punem la muncă aceste cărţi.”

    Fără emoţii prea mari la sedii centrale

    Care sunt atuurile care pot face România o ţară-reper pentru multinaţionale? Ce puncte forte avem noi, datorită cărora unele sucursale locale ale unor multinaţionale ajung să fie privite ca reper în cadrul grupului? Alexandru Reff, country managing partner la Deloitte România şi Moldova, punctează că, realist vorbind, principalul mod în care o filială poate fi un reper în cadrul unui grup multinaţional este prin performanţă financiară superioară, mai ales în ceea ce priveşte volumul de business şi profitabilitatea. România este o piaţă de dimensiuni peste media europeană şi cu o putere de cumpărare la 79% din medie, deci filialele locale pot accesa o piaţă semnificativă, în care pot realiza o cifră de afaceri care să conteze pentru grup, în unele cazuri chiar devenind un reper în această privinţă. „Sunt însă unele domenii în care rata de profitabilitate a filialelor din România este un reper la nivel european sau chiar global, ceea ce indică faptul că putem opera în mod eficient şi cu costuri ţinute bine sub control. În opinia mea, este bine să fii un reper de profitabilitate, căci asta atrage investiţii suplimentare”, afirmă Alexandru Reff. Unele politici fiscale recente care au afectat semnificativ rata de profitabilitate, mai ales a companiilor mari şi mai ales în anumite domenii, sunt de natură să deprioritizeze România ca destinaţie de investiţii, chiar şi pentru companiile care deja operează aici şi care ar dori să se extindă. În plus, adaugă reprezentantul Deloitte, piaţa se reglează singură dacă este lăsată să funcţioneze: profiturile mari atrag şi alţi jucători, se fac investiţii suplimentare, creşte concurenţa atât pentru forţă de muncă (şi deci cresc salariile), cât şi pentru consumatori (şi deci scad preţurile). „Aşadar, cred că unele filiale sunt un reper pentru grupurile lor din perspectiva volumului de business, dar mai ales a profitabilităţii, ceea ce ar trebui salutat.”

    Companiile multinaţionale şi investitorii în general evaluează profitabilitatea şi în funcţie de riscurile asumate, iar România trebuie şi poate să ofere un climat de risc redus, care să o facă atractivă chiar în condiţiile în care rentabilitatea investiţiei nu ar fi un reper în sine, mai ales că gestionarea riscurilor este un subiect aflat tot mai sus pe agenda multinaţionalelor. „Deşi România a fost percepută în mod tradiţional ca o ţară cu un grad mai degrabă ridicat de risc, cred că, în cele mai multe multinaţionale, realitatea este că filialele din România nu dau emoţii prea mari sediilor centrale. Ne-am bucurat (ce-i drept, până recent) de o stabilitate politică, socială şi economică, de o creştere susţinută şi predictibilă, de un curs valutar stabil. Deşi reglementările nu sunt întotdeauna clare, iar aplicarea reglementărilor poate fi neuniformă, nici cadrul legal, nici cel de supraveghere şi sancţionare şi nici percepţiile publice generatoare de riscuri reputaţionale nu situează România într-o zonă de risc ridicat, în opinia mea”, punctează Alexandru Reff.

    Tot el mai spune că, în opinia sa, un capitol la care România excelează este capitalul uman. Leadershipul autohton al unora dintre filialele companiilor multinaţionale este considerat un reper pentru grup, dovadă fiind promovarea liderilor respectivi la nivel internaţional. „Sunt tot mai multe astfel de exemple în ultima vreme şi ar trebui să fim mândri de asta. De asemenea, calitatea resurselor umane din filialele româneşti este de multe ori superioară, românii putând fi consideraţi un reper în ceea ce priveşte creativitatea, flexibilitatea, adaptabilitatea, spiritul antreprenorial, asumarea, comunicarea şi altele. Chiar dacă aceste calităţi nu se regăsesc întotdeauna la nivelul întregii societăţi, cred că în filialele multinaţionalelor se operează cu o etică a muncii, un nivel de angajament şi o productivitate care pot deveni repere pentru grupurile respective.” 

     

    Reper la mai multe capitole

    În România, Renault Group integrează toate activităţile specifice construcţiei automobilului, ceea ce a condus la o performanţă economică susţinută şi la o varietate de meserii în domenii precum studii client, design, inginerie, testare, fabricaţie, logistică, comercializare, servicii de business, postvânzare, finanţare. Sunt puţine ţările în care Renault Group are toată această paletă de meserii, conform reprezentanţilor companiei. După Franţa, în România se află cel de-al doilea mare centru de testare a vehiculelor – Centrul Tehnic de la Titu. „Avem al doilea cel mai mare centru de logistică al grupului la nivel global, la Oarja. În România se află unul din cele nouă centre de design ale grupului la nivel mondial. În termeni de digitalizare, România are, de asemenea, câţiva indicatori care o poziţionează în topul ţărilor în care este prezent grupul, un exemplu fiind vânzările generate prin e-Commerce”, punctează reprezentanţii companiei.

    Un alt capitol la care filiala locală este un reper este cel legat de calitate – satisfacţia clienţilor este indicatorul care nu de puţine ori a pus România în vârful clasamentului intern din cadrul Grupului. „Faptul că suntem lideri de piaţă cu cele două mărci este, de asemenea, un motiv de mândrie şi de evidenţiat în relaţia cu alte pieţe – Grupul Renault este lider pe piaţa locală cu mărcile Dacia şi Renault, cumulat, şi are o pondere de până la 2,1% în PIB-ul României (la nivelul anului 2023), fiind, de asemenea, şi cel mai mare exportator al ţării, cu o contribuţie la export de 10%”, afirmă oficialii grupului.

    Activităţile din România sunt multiple şi complementare celor din alte ţări; este un hub de tehnologie prin prezenţa locală a Renault Technologie Roumanie, dar şi a altor activităţi (de exemplu – un important punct de deservire cu piese şi accesorii pentru zeci de pieţe la nivel global). Peste 12.800 de persoane lucrează pentru toate companiile din grup prezente în România, fiind unul dintre cei mai mari angajatori locali. Mai mult decât atât, influenţa grupului pe piaţa locală a muncii este una extinsă. Cei peste 1.000 de furnizori ai săi oferă, cumulat, locuri de muncă pentru aproximativ 100.000 de persoane.

    Activităţile pe care Renault Group le desfăşoară în România au un efect structurant şi multiplicator la nivelul economiei naţionale, prin intermediul reţelei vaste de furnizori, prezenţi în aproape toate judeţele ţării. Vorbind de cifre, cei peste 1.500 de furnizori de care dispune grupul în prezent în România oferă locuri de muncă unui număr de peste 150.000 de salariaţi. Practic, fiecărui loc de muncă de la Renault Group îi corespund 10 locuri de muncă în industria orizontală.

    Conform reprezentanţilor companiei, „atributele care definesc organizaţia pe plan local sunt: agilitate, adaptabilitate, spiritul de inovare este mereu prezent (include şi găsirea de soluţii ingenioase, design to cost), ambiţie şi profesionalism, expertiză de top.”

     

    Un model regional

    „Allianz-Ţiriac este un reper regional în cadrul grupului Allianz prin performanţele remarcabile şi prin inovaţiile dezvoltate pe plan local, având o contribuţie semnificativă la businessul în ansamblu la nivel de grup”, declară Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac. Allianz Central Europe reuneşte Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia & Slovenia, Ungaria, Polonia & Lituania, România, Slovacia şi Ucraina.

    Preocuparea pentru digitalizare şi inovaţie s-a tradus în noi soluţii şi procese digitale reper la nivel regional în grupul Allianz, explică Virgil Şoncutean. Compania a dezvoltat, în 2023, prima asigurare de viaţă 100% online şi cu preţ fix din România, My Protect, prin care a adus asigurările de viaţă mai aproape de consumatori acolo unde îşi petrec o mare parte din timp, în mediul digital. Asigurarea My Protect este prima de acest fel la nivel regional în cadrul grupului Allianz. Conform executivului, procesul de achiziţie durează câteva minute şi este foarte simplu, cu doar şase clickuri, asigurarea având un cost anual echivalent cu 7 lei pe lună, pentru acoperire de peste 450 de ori mai mare decât investiţia.

    „La nivel de performanţe, Allianz-Ţiriac se diferenţiază în cadrul grupului prin portofoliul local de asigurări generale, al doilea cel mai mare la nivel regional, cu prime brute subscrise totale de 674 de milioane de euro, după Allianz Austria, în contextul unei pieţe austriece mai mari, mai mature şi cu o penetrare mai mare a asigurărilor generale comparativ cu România. Această performanţă evidenţiază rolul strategic al Allianz-Ţiriac în regiune şi contribuţia semnificativă la rezultatele grupului Allianz”, afirmă Virgil Şoncutean.

    În acelaşi timp, cu o creştere de aproximativ 24% în segmentul asigurărilor de viaţă în 2024, businessul din România a înregistrat al doilea cel mai rapid ritm de creştere din regiune pe acelaşi segment de piaţă, evoluţia Allianz-Ţiriac fiind totodată de trei ori mai mare decât media regională. În ultimii 9 ani, cota Allianz-Ţiriac din piaţa asigurărilor de viaţă s-a dublat, de la 6,5% în 2016 la 12,4% în 2024, una dintre cele mai puternice creşteri în rândul diviziilor Allianz la nivel regional. „Acestea sunt doar câteva exemple prin care Allianz-Ţiriac demonstrează cum o subsidiară locală poate deveni un model de succes şi inovaţie în cadrul unui grup internaţional, consolidând poziţia României ca un centru important în strategia regională a Allianz”, subliniază CEO-ul Allianz-Ţiriac.

     

    Ansamblu de factori competitivi

    Parte din Porsche Engineering Group, filiala din România are birouri de cercetare şi dezvoltare în Cluj şi Timişoara, reunind aproximativ 400 de specialişti software şi automotive. Marius Mihailovici, managing director al Porsche Engineering Romania, spune că în ultimii ani, România a devenit o locaţie strategică în cadrul reţelei Porsche Engineering, datorită unui ansamblu de factori extrem de competitivi. „Cel mai important dintre aceştia este expertiza tehnică solidă în domeniul ingineriei software, formată în jurul centrelor academice de top din Cluj-Napoca şi Timişoara. Aceste oraşe găzduiesc ecosisteme universitare, instituţiile de învăţământ colaborând strâns cu parteneri din industrie, precum Porsche Engineering, pentru a forma următoarele generaţiie de ingineri.” Filiala din România organizează vizite în cadrul centrelor din România şi are programe de recrutare a studenţilor de pe băncile facultăţilor. Pe plan intern, Porsche Engineering Romania are programe de dezvoltare pentru angajaţi astfel încât aceştia să-şi păstreze competitivitatea şi relevanţa în faţa provocărilor tehnologice şi a necesităţii de a integra rapid noile tehnologii în industria auto.

    „România joacă, de asemenea, un rol important în adoptarea şi aplicarea inteligenţei artificiale (AI), atât în portofoliul de proiecte, cât şi în procesele interne. Expertiza locală în inteligenţa artificială (machine learning, predicţii şi algoritmi inteligenţi) consolidează statutul ţării noastre de hub strategic în reţeaua globală de inovaţie a grupului”, declară Marius Mihailovici, care mai adaugă pe lista factorilor competitivi preocuparea pentru calitate şi procesele mature în dezvoltarea software-ului.

    În cadrul grupului, filiala din România este centru de competenţă, ceea ce reprezintă recunoaşterea şi utilizarea strategică a expertizei avansate într-un domeniu tehnologic specific. Acesta reflectă excelenţa tehnică, capacitatea de a coordona componente critice în proiecte globale şi un angajament constant faţă de inovaţie, inclusiv prin dezvoltarea de soluţii brevetabile. „În România, domeniul nostru central de expertiză îl reprezintă dezvoltarea software în sectorul Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor (IT&C). România oferă un mix de pregătire tehnică, creativitate şi exigenţă în ceea ce priveşte calitatea de care compania are nevoie. Faptul că echipele noastre contribuie deja la dezvoltarea unor tehnologii brevetate în cadrul grupului arată nu doar potenţialul local, ci şi încrederea pe care partenerii internaţionali o au în noi”, afirmă Marius Mihailovici.

    Conform lui, una dintre cele mai valoroase contribuţii ale echipelor din România constă în capacitatea de a genera soluţii tehnice prin perspective inovatoare. Fie că este vorba despre metode optimizate de dezvoltare de software, proceduri de testare sau cadre de lucru utilizate în proiectele de inteligenţă artificială, multe dintre iniţiativele dezvoltate local au fost preluate de alte subsidiare Porsche Engineering şi adoptate ca bune practici. Executivul dă şi un exemplu din domeniul AI: echipele din România au dezvoltat un proiect de AI-based trace analysis care înlocuieşte scripting-ul algoritmic clasic. „Această soluţie inovatoare antrenează modele AI pentru a «înţelege» limbajul unităţilor ECU (unitatea de control a motorului – n.red.) ale vehiculelor şi pentru a detecta automat anomalii în fluxuri mari de date, în timp real. Sistemul susţine multiple funcţionalităţi prin analiză complet automatizată.”

    În plus, filiala locală a Porsche Engineering a dezvoltat şi procese de lucru care au fost extinse apoi către alte echipe; iar iniţiativele de acest tip nu se limitează la sfera inteligenţei artificiale, ci acoperă domenii precum ADAS, infotainment şi connectivity, vehicle functions, digitalizare şi automatizare, e-mobility şi inginerie.

    Exemplu şi sursă de inspiraţie

    „România este o ţară fantastică cu o aşezare strategică, o infrastructură în creştere şi, cel mai important, cu oameni al căror talent, dăruire şi profesionalism sunt de neegalat, iar cei 3.400 de angajaţi ai noştri în România reprezintă din plin acest spirit”, declară Jorge Araya, director al ariei Europa de Sud Est, BAT. Compania este prezentă de peste 27 de ani în România, cu trei entităţi economice: BAT Trading (entitatea comercială), BAT Investment (fabrica de la Ploieşti) şi Global Business Solutions (centrul de servicii integrate, unul dintre cele mai mari ale grupului). BAT este cel mai mare jucător din industria de tutun şi nicotină în România şi unul dintre contribuabilii de top la bugetul de stat, cu 10,8 miliarde de lei plătiţi în 2023 ca taxe şi accize. „BAT a fost prima companie din piaţă care a oferit consumatorilor adulţi întregul portofoliu disponibil de produse cu nicotină cu risc redus: produse de încălzire a consumabilelor din tutun şi plante, produse pentru vapat şi produse cu nicotină pentru uz oral, BAT România fiind un exemplu şi o sursă de inspiraţie în grup în ceea ce priveşte execuţia şi performanţa acestui portofoliu”, conform lui Jorge Araya. Tot el povesteşte că de-a lungul anilor, fabrica din Ploieşti s-a dezvoltat, iar investiţiile totale se plasează la 500 de milioane de euro. Astfel, unitatea de producţie este astăzi unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole din România, cu peste 70% din produse exportate în peste 45 de ţări, fiind a doua cea mai mare unitate de producţie a grupului din Europa, cu peste 1.100 de angajaţi.

    „Suntem mândri să facem parte din călătoria României, o ţară care înseamnă foarte mult pentru noi, iar echipa de aici şi-a câştigat o reputaţie de excelenţă nu doar acasă, ci şi în întreaga regiune şi în cadrul grupului. De la sediul din Bucureşti, echipa noastră de conducere coordonează operaţiunile întregii arii în alte 12 pieţe din Europa de Sud-Est”, punctează Jorge Araya.

     

    Agilitate şi execuţie

    „România este un exemplu de agilitate şi execuţie eficientă în cadrul grupului. Am reuşit să punem în funcţiune două linii de producţie – una pentru pâine artizanală şi alta pentru chifle – în mai puţin de 12 luni, sub acelaşi acoperiş. Acest ritm accelerat, rar întâlnit la nivel de grup, reflectă dinamismul pieţei locale şi capacitatea echipei de a duce la bun sfârşit proiecte ambiţioase într-un timp record. Este un benchmark pentru alte entităţi din reţea atunci când vine vorba de implementare rapidă şi coordonare operaţională”, afirmă Viorel Ognean, country manager, Lantmännen Unibake România, companie specializată în producţia de produse proaspete de panificaţie şi patiserie.

    România este centrul operaţional pentru regiunea de Sud-Est a Europei, o zonă strategică pentru dezvoltarea grupului în următoarea decadă. Este un pilon de creştere, cu potenţial de a depăşi 100 de milioane de euro în vânzări anuale, având o poziţie-cheie atât în producţie, cât şi în distribuţie regională. „În viitor, ne dorim să întărim această poziţie prin investiţii în capacitate, inovaţie de portofoliu şi extindere către noi pieţe din regiune”, declară Viorel Ognean.

    Lantmännen Unibake este unul dintre cele mai mari grupuri de panificaţie din Europa, cu sediul central în Danemarca; intrarea pe piaţa din România a avut loc în septembrie 2016, prin cu achiziţia unei unităţi de producţie din Pantelimon. „A fost un pas strategic prin care ne-am propus să dezvoltăm o bază solidă de producţie în regiune, care să ne permită o acoperire eficientă a Europei de Sud-Est. De atunci, am parcurs un traseu susţinut de investiţii constante şi modernizare, cu accent pe inovaţie şi adaptare la cerinţele consumatorilor”, adaugă Viorel Ognean. Compania a demarat în primăvara anului trecut producţia comercială pe linia nouă de pâine artizanal-industrială. Această linie reproduce, la scară industrială, metodele artizanale de coacere, folosind maia naturală şi ingrediente curate. În martie 2025, a fost adăugă o nouă linie de chifle, complet automatizată, care răspunde cererii tot mai mari din retail şi HoReCa. Compania a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de 34 milioane de euro, iar previziunile pentru 2025 vizează o creştere până la 45 milioane de euro, pe fondul extinderii portofoliului şi a noii capacităţi de producţie. Această creştere este susţinută atât de dezvoltarea pieţei locale, cât şi de exporturile tot mai mari către ţările vecine.

     

    Românii ca modele

    Într-un moment în care România caută să-şi reafirme poziţia în Europa ca partener strategic şi furnizor de inovaţie, unele companii devin exemple concrete ale potenţialului tehnologic pe care ţara îl are de oferit. Deopotrivă cele mari – ca UiPath sau BitDefender, sau mai mici, ca Life in Codes, o firmă de tehnologie fondată de antreprenorul român Alexandru Luchian Constantinescu. Firma este specializată în consultanţă şi implementare de soluţii care optimizează colaborarea şi managementul proiectelor în organizaţii. Cu mai mult de 12 ani de experienţă în industrie şi numeroase certificări internaţionale, antreprenorul conduce o echipă remote de 15 specialişti care activează în şapte ţări europene, majoritatea fiind români. Sub coordonarea sa, Life in Codes s-a extins din România în pieţe strategice precum Bruxelles, Londra, Tallinn şi Dubai, consolidându-şi poziţia la nivel internaţional. „Coordonez o echipă distribuită pe trei continente, construiesc strategia de extindere a Life in Codes şi sunt direct implicat în proiectele cu impact major”, spune Alexandru Luchian Constantinescu. Cât priveşte viitorul, plănuieşte ca Life in Codes să devină partener strategic de referinţă la nivel european pentru companiile care doresc să navigheze şi să exceleze în era colaborării hibride şi a inteligenţei artificiale. „Ne vizualizăm ca arhitecţi ai unor ecosisteme de muncă inteligente şi profund umane, unde tehnologia avansată – în special agenţii AI şi automatizările inteligente integrate în platforme precum Atlassian (cu Rovo AI), ClickUp, Monday şi JetBrains – serveşte la amplificarea creativităţii, autonomiei şi angajamentului fiecărui angajat. Doresc să fim recunoscuţi pentru că transformăm «munca de dragul muncii» într-o experienţă fluidă şi plină de sens. De asemenea, ne dorim să devenim un pol regional de expertiză Atlassian şi să creştem alături de clienţii noştri, nu doar prin cifre, ci şi prin valoarea adăugată reală pe care o livrăm”, punctează antreprenorul român care şi-a gândit din start firma ca o multinaţională.

    În 2024, Life in Codes a obţinut statutul de Platinum Atlassian Solution Partner, cel mai înalt nivel de parteneriat acordat de gigantul australian pentru performanţă tehnică, inovaţie şi satisfacţia clienţilor. Este o distincţie pe care puţine companii din Europa Centrală şi de Est o deţin, iar pentru România reprezintă o validare internaţională a calităţii serviciilor locale în sectorul IT. Această ascensiune s-a reflectat şi în cifre: compania a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 7 milioane de euro, dintre care 1,2 milioane generate pe piaţa românească. Creşterea a fost impulsionată de migrarea accelerată a companiilor către soluţii cloud şi nevoia tot mai acută a companiilor de a lucra eficient, colaborativ şi de a beneficia de funcţionalităţi de inteligenţă artificială adaptate fluxului lor de business.

    Life in Codes a deschis recent un birou în Bruxelles, nu doar ca o prezenţă fizică într-un nod al deciziilor europene, ci ca o ancoră strategică pentru proiectele desfăşurate în colaborare cu Comisia Europeană şi alte instituţii din spaţiul public. Aici, compania a contribuit la implementarea soluţiilor IT Service Management (ITSM) conforme cu noile reglementări europene DORA şi NIS2 – norme esenţiale pentru digitalizarea administraţiei şi securizarea infrastructurii critice.

    În paralel, echipa a lansat un agent AI inovator care uşurează planificarea şi automatizează fluxurile de lucru în Jira, transformând rapid ideile în planuri de acţiune clare. Această soluţie, aplicabilă atât în mediul privat, cât şi în sectorul public, este un exemplu concret de cum expertiza românească poate genera impact tehnologic real în Europa.

     

    Cum devin proiectele locale standarde internaţionale

    Pentru multe companii multinaţionale, termenul „benchmark” nu este doar un titlu onorific, ci rezultatul unor procese şi planuri bine definite şi validate în practică. În cazul Signify România, poziţia de benchmark a fost câştigată în mod organic, prin implementarea consecventă a unor soluţii tehnice şi a unor proiecte care au depăşit graniţele pieţei locale, devenind referinţe de bune practici pentru alte filiale din reţea. „România joacă un rol cheie în cadrul Signify, atât la nivel regional, cât şi european. Ţara noastră este deja un centru comercial şi logistic pentru zece ţări din Europa de Sud-Est, acoperind şi pieţele din Croaţia, Serbia, Slovenia, Bulgaria, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina şi Moldova”, afirmă Bogdan Balaci, head of global strategic partnerships în cadrul Signify (fosta Philips Lighting), specializată în furnizarea de echipamente şi soluţii de iluminat.

    Ce face din România un reper în reţeaua globală Signify? „Succesul României în cadrul Signify se explică prin capacitatea sa de a transforma proiectele locale în modele replicabile şi validate tehnic în întreaga regiune. Această abilitate s-a concretizat în implementarea unor proiecte de iluminat arhitectural şi funcţional, care sunt astăzi standarde de referinţă pentru alte pieţe”, explică Bogdan Balaci.

    Între exemple se numără iluminatul arhitectural al Palatului Culturii din Iaşi, primul proiect major LED din România, care a devenit reper atât pentru tehnologia utilizată, cât şi pentru impactul estetic şi cultural asupra spaţiului public, povesteşte executivul. Similar, proiectul iluminatului permanent al Palatului CEC din Bucureşti reflectă standardele înalte privind respectul faţă de patrimoniul istoric, integrate perfect cu cerinţele moderne de eficienţă energetică. În zona sportivă, sistemele de iluminat implementate pe stadionul Steaua şi Arena Berceni au fost dezvoltate local şi ulterior replicate în proiecte regionale, cum ar fi cele din Serbia şi Muntenegru, demonstrând capacitatea echipei româneşti de a exporta expertiză şi bune practici. Nu în ultimul rând, contribuţia echipei din România a fost esenţială şi în proiecte regionale complexe, cum ar fi iluminatul podului Hendrix din Zagreb şi instalaţia Giganţii Luminoşi din Istria, Croaţia. „În aceste proiecte, echipele româneşti au contribuit în faza de proiectare şi implementare, nu doar în cea de livrare”, punctează Bogdan Balaci.

    Ce reprezintă România pentru Signify global? România este astăzi o piaţă esenţială pentru Signify, atât din perspectiva proiectelor dezvoltate aici, cât şi datorită contribuţiei pe care o echipă matură, multidisciplinară şi competentă o aduce constant în reţeaua internaţională, Pe termen mediu şi lung, Signify România va continua să îşi consolideze poziţia, extinzând portofoliul de proiecte către zone noi şi complexe, precum iluminatul circadian pentru spitale, iluminatul inteligent în infrastructura educaţională şi corpurile imprimate 3D din materiale reciclate. „Aceste proiecte noi reflectă strategia companiei de a transforma România într-un centru relevant de competenţă tehnică, creativă şi sustenabilă”, conchide Bogdan Balaci.

    În concluzie, există un echilibru de tip win-win în ce priveşte prezenţa multinaţionalelor pe piaţa românească. „Deşi firmele ISD sunt puţine ca număr (aproximativ 5% din totalul companiilor cu cifră de afaceri nenulă), ele contribuie cu peste 40% la cifra de afaceri totală a economiei şi setează un etalon ridicat de eficienţă. Realitatea este că economia românească este impulsionată în special de «motorul» companiilor mari şi/sau cu capital de provenienţă străină. Fac România mai prosperă”, subliniază Cristian Popa.

    Multinaţionalele aduc bunăstare, dar au şi de câştigat. Inclusiv prin inovaţiile, procedurile de lucru sau sistemele dezvoltate în cadrul filialelor locale.

  • Trump le cere executivilor din farma să reducă preţurile medicamentelor în 60 de zile

    Preşedintele american Donald Trump creşte presiunea pe marii producători de medicamente să-şi alinieze preţurile din SUA cu cele mult mai scăzute din alte ţări, însă experţii din industrie nu se aşteaptă ca firmele farma să se conformeze, scrie CNN. Trump a trimis scrisori către directorii executivi de la 17 mari companii farma cu o listă de cerinţe, acordându-le acestora 60 de zile să le îndeplinească. 

  • Bursă. Vlad Micu fost numit director general al INNO Investments, administrator de fonduri de investiţii alternative, parte a Băncii Transilvania

    Vlad Micu a fost numit director general şi preşedinte al directoratului INNO Investments, cea mai nouă companie a grupului financiar Banca Transilvania (simbol bursier TLV), specializată în administrarea de fonduri de investiţii alternative.

    Potrivit unui comunicat de presă, în cei aproape 30 de ani de experienţă, Vlad Micu a ocupat diverse poziţii de management, în corporate banking, investment banking, trade finance şi business development la mai multe bănci din România.

    De asemenea, a fost membru în consiliile de administraţie ale unor companii de leasing şi societăţi de servicii de investiţii financiare (SSIF). S-a alăturat echipei Băncii Transilvania acum şase ani, cu responsabilităţi de coordonare în aria împrumuturi pentru companii. Este absolvent de Executive MBA Vienna University of Economics and Business Administration.

    „Vizăm creşterea business-ului de administrare a fondurilor de investiţii alternative, piaţă cu potenţial în România, dar aflată într-o etapă incipientă de dezvoltare, dacă o comparăm cu cea a fondurilor deschise de investiţii sau cu pieţele specializate pe acest segment de activitate de la nivelul UE. Vedem perspective semnificative de creştere pe termen mediu şi lung în aria de capital privat (private equity) şi capital de risc (venture capital), care pot fi susţinute prin crearea, de exemplu, de fonduri tematice sau de fonduri cu abordare sectorială”, spune Vlad Micu.

    El a primit recent aprobarea pentru funcţia de preşedinte directorat al INNO Investments S.A.I. S.A. din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară. De asemenea, INNO Investments S.A.I. S.A. a primit autorizarea din partea ASF ca Administrator de Fonduri de Investiţii Alternative (AFIA).

    „Abordarea aceasta ne va permite să susţinem în continuare iniţiativele antreprenoriale locale pe întreg parcursul dezvoltării lor, începând cu capitalul de start (seed money), continuând cu runde suplimentare de finanţare până la listări la bursă, în completarea ofertei de servicii şi produse financiare ale Grupului Banca Transilvania”, adaugă noul CEO.

    INNO Investments a trecut prin rebranding în iunie 2025, fiind fosta companie OTP Asset Management România achiziţionată de Banca Transilvania în octombrie 2024 în contextul cumpărării tuturor entităţilor OTP Group din România.