BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: De 1 iunie, 5 minute de reflecţie la ce lăsăm copiilor noştri – O datorie publica de circa 500 miliarde de lei, un spor negativ al populatiei de peste 100 mii de persoane, natalitatea în scadere, sistem de educaţie şi sistem sanitar făcute praf

    Desigur, le uram copiilor nostri La Multi Ani, le lasam toata dragostea si protectia noastra si le dorim succes in aventura in care au pornit in cautarea fericirii.

    Dar le lasam si astea:

    • O datorie publica de circa 500 miliarde de lei la sfarsitul lui 2020, aproape 50% din PIB;
    • Inca peste 70 miliarde de lei datorii din imprumuturi pentru PNRR;
    • Un deficit de balanta comerciala de 100 miliarde de lei;
    • Un spor negativ al populatiei de peste 100 mii de persoane (mor cu 100 mii de romani mai multi decat se nasc) la care se adauga 100 de mii de romani care pleaca in fiecare an din tara;
    • 300 de mii de copii traiesc pe la rude, fara parinti, acestia fiind plecati din tara la munca;
    • 3,5 milioane de decretei care se vor duce in pensie sau vor disparea, bunicii copiilor din ziua de azi;
    • Natalitatea in scadere, cifrele sunt prea deprimante ca sa le reamintim; dar la viteza de disparitie a romanilor proiectiile arata ca pana in 2050 vor mai fi maximum 14-15 milioane de romani in tara;
    • Sistem de educatie si sistem sanitar facute praf de migratia creierelor, de lipsa de competenta si de nepotism, neglijenta si furt – platim taxe si impozite ca cele doua sisteme sa functioneze si apoi dam alti mii de lei din buzunar pentru copiii nostri ca sa fim siguri ca nu le lipseste nimic.

     

    Se spune ca pacatele parintilor nu trebuie sa fie platite de copii.

    La sfarsitul unei zile frumoase, dupa ce ati sarbatorit alaturi de copii vostri si va relaxati la un pahar de vin, daca cititi opinia asta, injurati-ma daca va stric cheful, dar ganditi-va un pic la ce lasam copiilor nostri. Si la ce putem face sa schimbam aceasta mostenire.

  • Lobbyiştii corporate din Europa marchează o victorie importantă în Bruxelles

    Lobbyiştii sectorului corporate european au înregistrat o victorie majoră în Bruxelles după ce Comisia Europeană a fost obligată să amâne o propunere importantă privitoare la responsabilizarea companiilor în legătură cu încălcările drepturilor omului şi privind mediul în cadrul lanţurilor lor de aprovizionare, scrie Politico.

     

  • Corina Creţu, europarlamentar şi fost comisar european, pune sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a livra Planul National de Redresare şi Rezilienţă în forma dorită de Comisia Europeană, cu proiecte mature şi bugete clare

    Corina Creţu, europarlamentar şi fost comisar european, pune sub semnul întrebării, într-o postare pe Facebook, capacitatea Guvernului de a livra într-o lună Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în forma dorită de Comisia Europeană, respectiv să propună proiecte mature, care sa dea startul unor investiţii şi reforme potrivite timpurilor pe care le trăim.

    ”Sunt, sincer, îngrijorată şi sceptica. In primul rând, nu exista proiecte mature care sa accelereze rata de absorbţie a fondurilor reale, care pot fi folosite acum – nu pe hârtie, nu in viitor – pentru 2014-2020. La plecarea mea din funcţia de Comisar European aprobasem toate proiectele considerate mature (in valoare de peste 50 de milioane de euro fiecare) pe care Romania le-a depus pana la 1 Iulie 2019, toate însumând 5,8 miliarde de euro fonduri europene.  Este fezabil sa speram ca in mai puţin de o luna Romania va putea depune proiecte de calitate, care sa schimbe cu adevărat fata ţării, proiecte in valoare de aproape opt ori mai mare decât cele depuse in ultimii şapte ani? Incerc sa fiu realista”, spune Corina Creţu.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit luni cu premierul Florin Cîţu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor şi cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, pentru a discuta situaţia PNNR. La finalul întâlnirii, Ludovic Orban a declarat că Planul este în negociere şi că anumite proiecte trebuie pregătite mai bine.

    România are alocat un buget de 30 miliarde euro de la CE, sume care trebuie angajate în proiecte până în 2023, urmând ca licitaţiile şi partea de implementare sa se realizeze pana la 31 august 2026.

    Pentru proiectele neîncheiate până la acea data, fondurile europene vor fi returnate integral Comisiei Europene.

    Autorităţile europene au retrimis României prima versiune a PNNR, pentru a fi refăcut şi revizuit.

    Comisia Europeana a transmis, pe scurt, faptul ca exista 6 piloni agreaţi de miniştrii ECOFIN in februarie 2021, piloni care au fost şi adoptaţi in Parlamentul European, şi pentru toti aceşti piloni trebuie sa existe proiecte concrete, buget aferent, calendar desfăşurat.


     

  • Masa salarială a bugetarilor a crescut de mai bine de 2 ori în ultimii 6 ani şi a ajuns la 30% din masa salarială totală

    Masa salarială bugetară a ajuns la 26,4 mld. euro în 2020, de la 11,8 mld. de euro în 2014.

    Masa salarială a bugetarilor, adică suma salariilor din sectorul public a ajuns, potrivit metodologiei europene, la 26,4 mld. de euro, adică 30% din totalul masei salariale. Din 2014 masa salarială din sectorul bugetar a crescut de 2,2 ori, de la 11,8 mld. de euro la 26,4 mld. de euro, arată datele Comisiei Europene.

    Creşterea masei salariale din sectorul bugetar a fost mai accelerată decât creşterea salariilor totale. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, spune că majorarea salariilor din sectorul public nu a avut raţiuni economice în spate, în vreme ce salariile din sectorul privat au crescut în concordanţă cu productivitatea. Astfel se explică creşterea masei salariale din sectorul public cu un ritm mai alert decât cel din sectorul privat.

    „În sectorul public decizia de creştere a salariilor nu are prea multe raţiuni economice în spate şi are mai degrabă raţiuni politice. În sectorul privat raţiunea este de cele mai multe ori economică. Dacă există fundamente în productivitate pentru a creşte salariile, lucrul se întâmplă, în timp ce în sectorul public decizia este mai degrabă politică.”

    Masa salarială totală din România a reînceput să crească din 2014, după câţiva ani de scădere sau stagnare din cauza crizei financiare anterioare. Evoluţia a venit pe fondul creşterii salariilor în general ca urmare a lipsei forţei de muncă, care se resimţea aproape la nivelul tuturor sectoarelor economice, până la venirea crizei din 2020. Majorarea salariului minim pe economie a contribuit de asemenea la creşterea masei salariale. Majorarea salariilor din sectorul public însă a cântărit greu la creşterea masei salariale totale. Creşterea mai accelerată a salariilor din sectorul public a făcut ca ponderea acestora în masa salarială totală să crească de la 24% în 2014 la aproape 30% în 2020.

    „Dacă ne uităm la dinamica din sectorul public a masei salariale sau a salariilor în general a fost una foarte alertă, fără îndoială la o asemenea cifră nu există nicio corelaţie cu nimic. Nu a crescut productivitatea, nu a crescut volumul activităţii”, mai spune Ionuţ Dumitru, care adaugă că aceasta este imaginea de ansamblu a salariilor din sectorul privat, însă la nivel sectorial situaţia poate sta diferit: în unele sectoare este penurie de angajaţi, în altele pot fi prea mulţi sau în unele sectoare salariile sunt mult mai mari decât media şi în altele sunt mai mici.

    Salariile din sectorul public au însemnat o cheltuială de aproape 110 mld. lei în 2020 (circa 22,6 mld. de euro), potrivit execuţiei bugetului general consolidat din 2020. Împreună cu pensiile, salariile absorb 93% din veniturile din taxe, impozite şi contribuţii sociale ale statului. Guvernul Cîţu a luat decizia de a plafona salariile din sectorul public în 2021 la nivelul lunii decembrie 2020.

    „A fost o decizie necesară. Factura de salarii a crescut foarte mult în sectorul public. A ajuns la un nivel ca procent din PIB semnificativ peste media europeană, în condiţiile în care veniturile noastre sunt mult mai mici. Este absolut necesar să iei măsuri de control ale cheltuielilor cu salariile în sectorul public”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

  • Certificatul COVID-19, propus la nivelul Uniunii Europene. Adeverinţele electronice verzi vor facilita libera circulaţie în condiţii de siguranţă

    Comisia Europeană propune crearea unei adeverinţe electronice verzi pentru a facilita libera circulaţie, în condiţii de siguranţă, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

    Adeverinţa electronică verde va constitui dovada că deţinătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

    Adeverinţele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, şi vor include un cod QR care să le garanteze securitatea şi autenticitatea.

    Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverinţele pot fi controlate în întreaga UE şi va sprijini statele membre în ceea ce priveşte punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverinţelor. Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricţii în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în acelaşi mod şi călătorilor care deţin o adeverinţă electronică verde.

    Vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Věra Jourová, a declarat: „Adeverinţa electronică verde oferă o soluţie la nivelul UE pentru a garanta faptul că cetăţenii UE beneficiază de un instrument digital armonizat menit să sprijine libera circulaţie în UE. Acesta este un mesaj pozitiv, care vine în sprijinul redresării economice. Principalele noastre obiective sunt acelea de a oferi un instrument uşor de utilizat, nediscriminatoriu şi sigur, care să respecte pe deplin protecţia datelor. Şi depunem în continuare eforturi în direcţia convergenţei internaţionale cu alţi parteneri.”

    „Prin instituirea adeverinţelor electronice verzi, adoptăm o abordare europeană pentru a ne asigura că cetăţenii UE şi membrii de familie ai acestora pot călători în condiţii de siguranţă şi cu un minim de restricţii în această vară. Deţinerea unei adeverinţe electronice verzi nu va constitui o condiţie prealabilă pentru libera circulaţie, iar persoanele care nu deţin o astfel de adeverinţă nu vor face nicidecum obiectul unor discriminări. O abordare comună la nivelul UE ne va ajuta nu numai să restabilim treptat libera circulaţie în interiorul UE şi să evităm fragmentarea, ci va fi şi o şansă de a exercita o influenţă asupra standardelor mondiale şi de a da un exemplu, întemeindu-ne pe valorile noastre europene, cum ar fi protecţia datelor”, spune Didier Reynders, comisarul pentru justiţie.

    Elementele-cheie ale regulamentului propus astăzi de Comisie sunt următoarele:

    Adeverinţe accesibile şi sigure pentru toţi cetăţenii UE:

    Adeverinţa electronică verde va acoperi trei tipuri de adeverinţe – adeverinţele de vaccinare, adeverinţele privind testarea pentru SARS-CoV-2 (prin teste RT-PCR sau teste antigenice rapide) şi adeverinţele pentru persoanele care s-au vindecat de COVID-19.

    Adeverinţele vor fi eliberate în format digital sau pe suport de hârtie. Ambele vor avea un cod QR care va conţine informaţii esenţiale necesare, precum şi o semnătură digitală care să ateste autenticitatea adeverinţei.

    Comisia va institui un portal şi va sprijini statele membre să dezvolte programe informatice pe care autorităţile să le poată utiliza pentru a verifica toate semnăturile de pe adeverinţe în întreaga UE. Datele cu caracter personal ale deţinătorilor de adeverinţe nu sunt transmise către portal şi nu sunt păstrate de statul membru care efectuează verificarea.

    Adeverinţele vor fi disponibile gratuit, în limba sau limbile oficiale ale statului membru emitent, precum şi în limba engleză.

    Nediscriminare:

    Toţi cetăţenii – fie că au fost sau nu vaccinaţi – ar trebui să beneficieze de o adeverinţă electronică verde atunci când călătoresc în UE. Pentru a preveni discriminarea persoanelor care nu sunt vaccinate, Comisia propune crearea nu numai a unei adeverinţe de vaccinare interoperabile, ci şi a unor adeverinţe de testare pentru COVID-19 şi a unor adeverinţe pentru persoanele care s-au vindecat de COVID-19.

    Acelaşi drept pentru călătorii care deţin o adeverinţă electronică verde – în cazul în care acceptă dovada vaccinării pentru a renunţa la anumite restricţii în materie de sănătate publică precum testarea sau carantina, statele membre ar trebui să accepte, în aceleaşi condiţii, şi adeverinţele de vaccinare eliberate în cadrul sistemului de adeverinţe electronice verzi. Această obligaţie s-ar limita la vaccinurile care au primit o autorizaţie de introducere pe piaţa UE, dar statele membre pot decide să accepte şi alte vaccinuri.

    Notificarea altor măsuri – în cazul în care un stat membru continuă să le solicite deţinătorilor unei adeverinţe electronice verzi să stea în carantină sau să efectueze un test, statul respectiv trebuie să notifice Comisia şi toate celelalte state membre şi să îşi argumenteze decizia de a fi luat astfel de măsuri.

    Numai informaţii esenţiale şi date cu caracter personal securizate:

    Adeverinţele vor include un set limitat de informaţii, cum ar fi numele, data naşterii, data eliberării, informaţii relevante cu privire la vaccin/test/vindecare şi un identificator unic al adeverinţei. Aceste date pot fi verificate numai pentru a confirma şi a verifica autenticitatea şi valabilitatea adeverinţelor.

    Adeverinţele electronice verzi vor fi valabile în toate statele membre ale UE, iar Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia vor putea recurge la ele. Adeverinţele electronice verzi ar trebui să fie eliberate pentru cetăţenii UE şi membrii de familie ai acestora, indiferent de naţionalitatea lor. Aceste adeverinţe ar trebui să li se elibereze şi resortisanţilor ţărilor terţe care îşi au reşedinţa în UE şi vizitatorilor care au dreptul de a călători în alte state membre.

    Sistemul de adeverinţe electronice verzi este o măsură temporară. Această măsură va fi suspendată de îndată ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va declara sfârşitul urgenţei la nivel internaţional în domeniul sănătăţii cauzate de COVID-19.

    Etapele următoare

    Pentru a fi gata înainte de începutul verii, această propunere trebuie să fie adoptată rapid de Parlamentul European şi de Consiliu.

    În paralel, statele membre trebuie să pună în aplicare cadrul de încredere şi standardele tehnice, convenite în cadrul reţelei de e-sănătate, pentru a asigura punerea în aplicare la timp a adeverinţelor electronice verzi, interoperabilitatea acestora şi respectarea deplină a protecţiei datelor cu caracter personal. Scopul este ca lucrările tehnice şi propunerea să fie finalizate în lunile următoare.

  • Ciolacu, scrisoare către Ursula von der Layen despre „derapajele antidemocratice ale guvernului”

    „Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a trimis joi, 4 martie, o scrisoare către preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, prin care atrage atenţia asupra derapajelor nedemocratice ale actualului Guvern manifestate prin politizarea fondurilor publice, a finanţării europene şi a funcţiilor publice din România”, anunţă social-democraţii.

    Potrivit sursei citate, necesitatea unei poziţii publice din partea oficialilor europeni este justificată prin faptul că „cetăţenii români trebuie să se simtă protejaţi de Uniunea Europeană atunci când sunt comise abuzuri, iar guvernele încalcă principiile democratice ale statului de drept”.

    „Ţara noastră alunecă spre o cale nedemocratică, iar în calitate de lider al opoziţiei din România am responsabilitatea de a face tot ce pot pentru a-i ajuta pe români şi pentru a ne apăra valorile democratice europene”, se arată în scrisoarea trimisă de preşedintele Marcel Ciolacu, care a mai subliniat că PSD este deschis la discuţii constructive despre viitorul României pe calea europeană şi democratică.

    Ciolacu acuză, în scrisoare faptul că la dezbaterea bugetului niciunul din cele peste 3500 de amendamente nu a fost acceptatşi că Guvernul a adăugat pentru prima dată, în istoria democratică a României, o anexă la buget, care prezintă sume financiare „alocate preferenţial” judeţelor şi localităţilor conduse de reprezentanţi care aparţin partidelor care formează majoritatea, în ciuda faptului că majoritatea aleşilor locali aparţine partidelor de opoziţie.

    „Anexa 7.03 legalizează mita politică din bugetul de stat. Fondurile sunt distribuite pe baza unui algoritm politic corespunzător distribuţiei politice în coaliţie. Şi acest lucru poate fi dovedit prin argumente solide: PNL a primit 52%, USR 35%, în timp ce UDMR 13% şi toate aceste date reflectă distribuţia politică din coaliţia de guvernare. Există localităţi conduse de politicieni aleşi din coaliţia de guvernare care primesc mai multe fonduri decât judeţele conduse de social-democraţii cu o populaţie de câteva ori mai mare. În ciuda faptului că a planificat un buget cu un deficit de peste 7% şi a împrumutat constant bani pe piaţa internaţională, actualul guvern a decis să aloce zeci de milioane de euro fără niciun criteriu transparent, ci doar în baza intereselor politice. Din păcate, au făcut acelaşi lucru la sfârşitul anului trecut din fondul de rezervă al premierului. Fără nicio reacţie publică din partea Comisiei Europene, ei vor continua politizarea fondurilor publice”, se arată în scrisoarea lui Marcel Ciolacu.

    Totodată, liderul PSD critică faptul că, în elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, nu au fost implicaţi Parlamentul, mediul de afacari, organizaţiile sindicale, opoziţia sau partenerii sociali.

    „În ultimele două zile, actualul prim-ministru şi ministrul Justiţiei au criticat în mod public o decizie definitivă luată de o instanţă de judecată. Un amestec extrem de grav în sistemul judiciar românesc. Nu în ultimul rând, au început să atace public sindicatele, precum şi reprezentanţii societăţii civile şi ai sectorului privat care le contestă politicile. Premierul a ameninţat în mod public liderii sindicatelor şi reprezentanţii HoReCa pentru organizarea grevelor paşnice împotriva unora dintre deciziile luate fără consultări. Lista pe care o prezint prin această scrisoare ilustrează, din păcate, doar o mică parte din lucrurile care se întâmplă în prezent în România. Ţara noastră alunecă spre o cale nedemocratică sub o clică de politicieni care au uzurpat puterea din România în ciuda pierderii alegerilor legislative. Ştiu că după greşelile comise în trecut este greu de crezut că lucrurile pot merge chiar mai rău în România, dar, din păcate, acesta este adevărul”, potrivit scrisorii lui Marcel Ciolacu, semnată în calitate de membru al Parlamentului, preşedinte PSD România şi „lider al opoziţiei din România”.

  • Ce părere are Comisia Europeană despre paşapoartele de vaccinare. Liderii UE se întâlesc astăzi pentru a discuta posibilitatea emiterii certificatelor de călătorie

    Comisia Europeană este precaută în ceea ce priveşte mişcările unilaterale de lansare a certificatelor care oferă privilegii de călătorie persoanelor vaccinate împotriva coronavirusului, spune o sursă UE, citată de Euractiv.

    „Nu le putem oferi beneficii turiştilor din Marea Britanie şi Israel, iar cetăţenii Schengen să fie excluşi. Totuşi, măsura nu ar trebui să cauzeze niciun fel de discriminare”, a adăugat sursa.

    Pentru moment, călătoriile în afara Uniunii rămân în mare parte restricţionate.

    Liderii UE se întâlnesc astăzi, 25 februarie pentru a discuta propunerea Greciei de a emite certificate de călătorie persoanelor care au primit vaccinul, adeverinţa urmând să scutească turiştii de perioadele obligatorii de carantină şi de testele de diagnosticare a COVID-19.

    Propunerea autorităţilor de la Atena este susţintă în mare parte de ţările ale căror economii depind masiv de turism, cum ar fi Cipru, Spania, Malta, Portugalia şi Italia.

    Oponenţii includ România, Germania şi Franţa, care spun că Europa nu poate emite paşapoarte de imunizare decât în momentul în care toţi cetăţenii blocului comunitar vor avea acces la vaccinuri.

    Uniunea Europeană numără până acum doar 29 de milioane de doze administrate, 6,5% din totalul populaţiei. Doar 2,2% din cetăţenii UE au primit a doua doză a vaccinului. Prin comparaţie, Marea Britanie şi Statele Unite şi-au vaccinat 28% şi, respectiv, 20% din cetăţeni.

     

  • Cel mai important om din România în următorii ani: Septimiu Szabo, un expert de la Comisia Europeană, se va ocupa de celebrul program de redresare şi rezilienţă, în valoare de 30 de miliarde de euro

    Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, l-a prezentat pe Septimiu Szabo, omul care se va ocupa de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un “job” unde va avea pe mână 30 de miliarde de euro. 

    Vedeţi mai jos postarea integrală a ministrului. 

    ”Ne întărim echipa pe PNRR cu un expert de la Comisie L-am cooptat pe Septimiu Szabo, un economist cu experienţă solidă la Comisia Europeană, în echipa de la minister care se ocupă de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Septimiu are o experienţă de top pe instrumente financiare, mănâncă PNRR pe pâine şi mai vine cu un atu – vorbeşte fluent “comiseza”, adică limba tehnică a oficialilor de la Comisie. Este pentru prima dată când un expert român ca el vine prin transfer de la Bruxelles să lucreze pentru un minister din România. În ultimii 14 ani, experţii români s-au transferat într-o singură direcţie, de la Bucureşti la Bruxelles. Îi mulţumesc Luminiţei Odobescu de la Reprezentanţa permanentă a României la UE pentru eforturile făcute pentru a convinge Comisia să îl lase pe Septimiu la Bucureşti.”

    Septimiu Szabo este economist la Comisia Europeană, poziţie pe care o ocupă din ianuarie 2018.

    El şi-a început cariera la Burger King, în Statele Unite în 2007, pe o poziţie de casier. Ulterior a lucrat succesiv la Clydebank, EFTA şi Guvernul României. El şi-a luat titlul de doctor în economie de la ASE în 2017. 

  • Comisia Europeană aprobă un nou contract cu Moderna, pentru 300 de milioane de doze de vaccin -2-

    Comisia Europeană a aprobat, miercuri, un nou contract cu grupul farmaceutic Moderna, privind 300 de milioane de doze suplimentare de vaccin anticoronavirus pentru statele Uniunii Europene.

    “Contractul prevede cumpărarea a 300 de milioane de doze suplimentare de vaccin (150 de milioane în 2021 şi opţiunea a încă 150 de milioane în 2022), în numele statelor membre UE. Noul contract prevede şi posibilitatea donării de vaccinuri ţărilor cu venituri mici sau medii sau redirecţionarea spre alte state europene”, anunţă Comisia Europeană, într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.

    Acest contract, al doilea semnat cu grupul farmaceutic şi biotehnologic american Moderna, se adaugă celor cu firmele BioNTech/Pfizer, AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV şi Curevac. “Acest portofoliu diversificat de vaccinuri va asigura Europei acces la 2,6 miliarde de doze de vaccin, după ce produsele de vaccinare se vor dovedi a fi sigure şi eficiente”, precizează Comisia Europeană.

    Uniunea Europeană a acordat până acum autorizaţii condiţionate de acces pe piaţă vaccinurilor dezvoltate de companiile BioNTech/Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

  • Noi restricţii în Europa. Circa 5.000 de oameni, întorşi la graniţă în Germania din cauza noilor variante ale coronavirusului

    Mii de oameni au fost întorşi la graniţele Germaniei cu Republica Cehă şi regiunea austriacă Tirol, scrie Euronews.

    Controalele au fost lansate din cauza fricilor generate de două dintre noile tulpini ale virusului SARS-CoV-2: cea din Marea Britanie, care circulă în Republica Cehă, şi cea din Africa de Sud, care circulă în Tirol.

    Persoanele în cauză au fost nevoite să prezinte un test pentru coronavirus cu rezultat negativ.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, Steve Alter, a declarat că poliţia federală a blocat accesul pentru circa 5.000 de persoane până luni dimineaţa.

    Guvernatorul bavarez Markus Soeder, al cărui stat împarte graniţa cu Austria şi Republica Cehă, a declarat că autorităţile din Tirol nu par să ia în serios măsurile.

    Controalele au fost criticate vehement de liderii austrieci şi Uniunea Europeană, care crede într-un efort comun de limitare a virusului, spre deosebire de perioada de la începutul pandemiei, când ţările şi-au închis pe rând graniţele.

    „Virusul nu se va lăsa oprit de închiderea graniţelor. Singurele lucruri care ajută sunt programele de vaccinare şi măsurile de precauţie, iar – după părerea mea – este greşit să ne întoarcem la o Europă a frontierelor închise”, spune Stella Kyriakides, comisarul UE pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară.

    Comisia a „făcut deja suficient de multe greşeli” şi ar trebui „să ne susţină, nu să ne împiedice”, spune ministrul german de interne Horst Seehofer, subliniind lipsa de rapiditate a programului de imunizare din UE.

    Germania numără 2,3 milioane de infecţii cu coronavirus şi circa 65.000 de decese. Până acum au fost administrate numai 3,9 milioane de doze ale vaccinului, fiind imunizată doar 4,77% din populaţia ţării.