BusinessMagazin

Tag: coalitie

  • Să nu uităm de UDMR

    Marko a întărit spusele lui Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, care a condiţionat participarea în continuare a formaţiunii sale la guvernare de abţinerea de la “schimbări radicale” ca reorganizarea teritorială sau o nouă lege a sănătăţii.

    UDMR a propus PDL un protocol de funcţionare a coaliţiei, în care să figureze şi chestiuni specifice cerute de maghiari, de la continuarea investiţiilor la Austostrada Transilvania şi până la înfiinţarea unei facultăţi de medicină la Târgu-Mureş cu predare în limba maghiară.

  • UDMR pune condiţii pentru susţinerea noului Guvern şi vrea protocol al coaliţiei pe 2012

    Kelemen Hunor a apreciat că până la învestirea noului Guvern mai sunt o zi şi jumătate şi că până atunci este timp pentru semnarea protocolului. Liderul UDMR a precizat că este vorba despre un protocol de funcţionare a coaliţiei guvernamentale pe anul 2012, convenit cu premierului desemnat. Kelemen a explicat că acest protocol ar trebui să vizeze de la probleme de la infrastructură până la probleme legate de învăţământ, liderul UDMR referindu-se la Facultatea de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş şi la Autostrada Transilvania.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Emil Boc respinge “presiunile populiste” ale coaliţiei pentru majorarea salariilor

    “Dacă economia ne va permite, că va fi primul trimestru, că va fi al doilea, atunci s-ar putea majora salariile şi pensiile”, a subliniat premierul la TVR, fără să ofere vreun posibil procent pentru majorări. “La Guvern nu va exista un robinet al populismului pe care îl folosim în an electoral”, a adăugat el, insistând că nu poate promite acum că salariile şi pensiile vor fi majorate de la 1 aprilie, aşa cum îi cer partidele din coaliţie.

    Coaliţia de guvernământ l-a mandatat luni pe premierul Emil Boc să negocieze cu FMI majorarea cu maximum 5% a salariilor şi a pensiilor începând de la 1 aprilie, a declarat ministrul muncii, Sulfina Barbu.

    Potrivit lui Boc, primele analize relevante despre condiţiile de majorare a salariilor şi a pensiilor se vor putea face abia după primul trimestru, când se va vedea şi cum au evoluat exporturile, şi ce se va întâmpla în zona euro, pentru care există prognoze referitoare la intrarea în recesiune în 2012.

    Boc a invocat scrisoarea de intenţie către FMI din decembrie, care prevede că salariile şi pensiile vor fi îngheţate în 2012, pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB (ESA) şi că numai în măsura în care condiţiile economice o vor permite vor fi operate majorări prudente pe parcursul anului.

    De asemenea, conform raportului la Legea bugetului de stat pentru anul 2012, “cheltuielile de personal continuă sensul descendent şi în anul 2012, ajungând la 6,9% din PIB, cu perspectiva creşterii acestora în cursul anului 2012 până la 7,2%, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, faţă de 7,4% din PIB în anul 2011”.

    “Eu înţeleg, şi ca om, şi ca prim-ministru, greutăţile prin care trec oamenii”, a spus Boc, adăugând însă că indiferent ce presiuni populiste s-au făcut, se fac şi se vor mai face asupra lui, rolul unui guvern este să facă ceea ce este corect pentru economie şi nu ceea ce i-ar plăcea.

    El a promis însă că, dacă economia îşi va păstra cursul ascendent, prima măsură pe care o va lua Guvernul va fi reducerea CAS, pentru sprijinirea mediului de afaceri.

  • Repetaţi după mine: PSD va guverna împreună cu PDL

    Pentru adepţii unui PDL (sau măcar ai unui preşedinte Băsescu) care a avut la un moment dat ca punct tare anticorupţia (şi deci pentru care PSD e anatema), ar fi a doua pilulă amară de înghiţit, după cea similară din 2008. Argumentele de acum sunt însă infinit mai nobile decât cele de atunci, dat fiind că, nu-i aşa, fără o majoritate parlamentară largă nu pot fi făcute reformele dorite de preşedinte (modificarea Constituţiei în spiritul austerităţii bugetare, schimbarea sistemului electoral, reforma administrativă, reforma justiţiei). În plus, argumentul că ţara are nevoie de stabilitate într-o perioadă economică dificilă stă oricând la îndemână.

    Teoria lui Lăzăroiu, îmbogăţită cu ipoteza desemnării de către preşedintele Traian Băsescu a lui Adrian Năstase ca premier, e o armă bună de împuşcat mai mulţi iepuri deodată: obişnuieşte publicul cu ideea că USL se va rupe oricum înainte de alegeri sau în cel mai rău caz după ele, strecoară teama de trădare în inima susţinătorilor USL şi stimulează tendinţele centrifuge în interiorul USL.

    Cât despre suporterii puri şi duri ai unui PDL justiţiar, lor le rămâne speranţa că strategii prezidenţiali dau doar impresia că ar curta PSD, când de fapt planul adevărat ar fi să rupă USL spre a realiza eternul vis al unificării dreptei cu un PNL dezmeticit din deviaţionismul său de stânga.

  • După 535 de zile, belgienii ies din criza de guvern

    Evenimentul pune capăt perioadei de 535 de zile în care ţara a funcţionat fără un guvern central – un record mondial, după cum notează The Wall Street Journal. În zilele următoare va fi anunţată componenţa guvernului federal, primul de după criza politică din aprilie 2010. După ce vor fi selectaţi miniştrii, componenţa guvernului va fi prezentată spre aprobare regelui Albert al II-lea, după care se va trece la votarea ei în parlament.

    Elio di Rupo, 60 de ani, este francofon, descendent al unor imigranţi italieni, homosexual şi lider al Partidului Socialist din 1999, iar ulterior prim-ministru regional al Valoniei. El s-a impus ca viitor prim-ministru în urma eforturilor depuse cu succes şi a diplomaţiei de care a dat dovadă pentru negocierea unei formule de guvern.

    Acordul asupra bugetului, la care s-a ajuns la câteva ore după ce agenţia Standard&Poor’s a redus ratingul Belgiei de la AA+ la AA, prevede reducerea deficitului de la 3,6% din PIB în acest an la 2,8% anul viitor, pentru ca în 2015 să se ajungă la un deficit zero. Comisia Europeană estimează pentru 2012 o creştere economică de 0,9%, cu 0,1% peste estimarea pe care a fost construit bugetul.

  • Scenariul lunii: cum v-ar suna un nou guvern PDL-PSD, ca în 2008?

    Explicaţia ar fi că, din cauza incapacităţii principalelor partide de a aduna singure majoritatea parlamentară calificată, marile proiecte de reformă ale preşedintelui Băsescu – reorganizarea teritorială şi reforma Constituţiei – nu se pot realiza decât cu susţinerea PSD, partidul care (cu numele actual sau cu cele precedente) a câştigat la votul popular toate alegerile de după 1990, cu excepţia celor din 1996.

    Prin urmare, PSD ar urma să fie atras de PDL cu câteva concesii, de la numirea unui premier semitehnocrat (ca Mihai Tănăsescu, de pildă) până la oferirea câtorva portofolii ministeriale. Cât despre PDL, în imposibilitatea de a câştiga alegerile de unul singur, ar fi susţinut în Parlament de Mişcarea Populară, adică de sacul de partide dispuse să intre în coaliţie cu el – PP, UDMR şi UNPR, plus eventualii dezertori din PSD şi PNL – “soluţii imorale” bune pentru a guverna, dar insuficiente pentru a-i oferi PDL majoritatea necesară spre a trece prin Parlament modificarea Constituţiei şi reorganizarea administrativă.

    Dar poate cel mai interesant element al scenariului-şopârlă e previziunea că USL se va destrăma până la alegeri, iar PSD, rămas singur, va produce fix acelaşi scor electoral ca şi PDL: 28-30%.

  • Grecia evită pe ultima sută de metri alegerile anticipate. Ce a obţinut Papandreou arătând pisica referendumului

    “Ultimul lucru de care îmi pasă e postul meu. Nu mă interesează dacă nu sunt reales. A venit vremea pentru un nou efort… Nu am văzut niciodată politica drept o profesie”, a declarat Giorgios Papandreou, citat de Reuters, sugerând că e gata să renunţe la funcţia de prim-ministru dacă aceasta va garanta un guvern de coaliţie mai solid. 153 de parlamentari şi-au acordat votul de încredere, iar 145 au votat împotrivă.

    Noul guvern de coaliţie – din care probabil nu va face parte Noua Democraţie, partidul conservator de opoziţie condus de Antonis Samaras, care a cerut până în ultima clipă demisia lui Papandreou şi convocarea de alegeri anticipate – va trebui să asigure aprobarea noului pachet de susţinere pentru Grecia din partea UE şi a FMI şi toate măsurile de austeritate aferente.

    Premierul Papandreou a stârnit un scandal uriaş în ultima săptămână, în zona euro şi în afara ei, cu anunţul că va cere un vot de încredere parlamentului şi va convoca un referendum asupra viitoarei linii de credit UE-FMI pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde de euro. Pentru Papandreou, să ameninţe partidele cu referendumul era ultima carte pe care putea s-o joace în favoarea programului cu UE, după ce a pierdut treptat sprijinul parlamentarilor, atât al celor din opoziţia mobilizată de adversarul său Antonis Samaras, extrem de dornic să provoace alegeri anticipate şi să preia el guvernarea, cât şi al unora dintre socialişti, iar din stradă era ameninţat zilnic cu revolte şi greve.

    Noua linie de credit UE-FMI este condiţionată de un plan de reducere a datoriei Greciei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, plan bazat pe un pilon intern (măsuri drastice de austeritate şi privatizări consistente) şi unul extern (creditorii privaţi acceptă o pierdere de 50% din valoarea nominală a obligaţiunilor elene deţinute). Planul de reducere a datoriei se va derula sub supravegherea “Grupului operativ de asistenţă tehnică”, condus de neamţul Horst Reichenbach şi format din experţi străini care vor asista guvernul la privatizări şi colectarea veniturilor.

    Aceste condiţii dure, percepute de mulţi politicieni drept o încălcare a suveranităţii Greciei, explică de ce Papandreou n-a mai găsit aceeaşi susţinere politică de la rundele precedente de măsuri de austeritate trecute prin parlament din mai 2010 încoace, adică de când a fost aprobat actualul pachet de susţinere de la UE-FMI, în valoare de 110 miliarde de euro.

    Dar nu e prima dată când premierul a vrut un referendum fiindcă s-a împiedicat de partide: la începutul lui iunie a afirmat că e nevoie de un referendum pentru revizuirea constituţiei, cu scopul de a limita numărul de mandate parlamentare şi a face mai uşoară urmarirea penală a oficialilor guvernamentali pentru erori de management şi corupţie. Ideea n-a mers însă mai departe: parlamentul a aprobat atunci o nouă rundă de măsuri de austeritate, eveniment eclipsat de violenţele de stradă care au culminat la 29 iunie.

  • Boc: Mulţumesc coaliţiei pentru votul la noul minister. Opoziţia nu s-a putut detaşa de populism

    El a susţinut că România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a beneficiat de suportul opoziţiei pentru nicio măsură de ieşire din criză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerile locale vor avea loc odată cu cele parlamentare. Coaliţia a căzut de acord asupra comasării

    Asupra propunerii de comasare a alegerilor a existat “consens total”, au precizat sursele citate.

    Varianta comasării este amânarea până în toamna anului 2012 a alegerilor locale, însă nu s-a stabilit o dată pentru organizarea acestora, au precizat aceleaşi surse.

    Sursele citate au mai arătat că la nivelul coaliţiei urmează să fie elaborate textul unei noi legi privind alegerile parlamentare şi locale şi de modificare a legii privind statutul aleşilor locali.

    Partidele din arcul guvernamental nu au discutat, luni dimineaţă, şi varianta de sistem de vot care ar putea fi aplicată în eventualitatea comasării alegerilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen: Momentan nu se pune problema ieşirii UDMR din coaliţie

    Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, presei, la Festivalul Peninsula de la Târgu Mureş, că în prezent coaliţia de guvernare funcţionează la parametri normali şi că nu vrea să comenteze “invitaţia” făcută de preşedintele PNL, Crin Antonescu, transmite corespondentul MEDIAFAX. “Nu comentez acest lucru, suntem în coaliţie, momentan nu se pune problema ieşirii noastre din coaliţie. Coaliţia funcţionează în acest moment în parametri normali. Nu vreau să comentez această invitaţie a domnului Crin Antonescu”, a spus Kelemen Hunor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro