BusinessMagazin

Tag: clasament

  • Peste jumătate dintre români stau acasă în mini-vacanţa de 1 mai. Micii, puiul şi ceafa sunt primele opţiuni pentru grătar

    Jumătate dintre români alocă 150 de lei petrecerilor de 1 mai, un sfert vor cheltui până la 300 de lei, 12% se vor apropia de 500 de lei, 5% până la 700 de lei şi 6% vor depăşi şi acest prag. De altfel, peste jumătate dintre români afirmă că au acelaşi buget pentru 1 mai ca şi anul trecut, iar un sfert chiar vor reduce din cheltuieli.

    Dintre cei care optează să petreacă mini-vacanţa departe de casă, o treime vor urca la volanul maşinii personale, unul din zece români va fi pasager în maşinile prietenilor, 5% optează pentru tren şi doar 2% călătoresc cu avionul.

    Dacă ordinea preferinţelor pentru staţiunile de pe litoral este Mamaia, Vama Veche şi Năvodari, peste jumătate dintre respondenţi consideră că Vama Veche nu este pe gustul lor, un sfert afirmă că staţiunea „nu mai este ce a fost” şi doar 15% se declară în continuare încântaţi de locaţie.

    Cum grătarul nu lipseşte din lista obiceiurilor de 1 mai, nici micii nu lipsesc din meniu, astfel că peste jumătate dintre români vor pune mititei pe grătar şi în acest an. 45% vor completa cu carne de pui iar 39% vor pune pe grătar şi ceafă de porc. O treime dintre respondenţi spun că din meniu nu va lipsi nici garnitura, legume pe grătar. O treime din români aleg, cu toate acestea, să nu facă grătar, şi doar 4% au în meniu carne de berbec.

    8 din 10 români îşi vor cumpăra cele necesare din supermarket, în timp ce puţin peste un sfert din respondenţi vor alege pieţele din cartier. Producătorii independenţi urcă pe a treia poziţie în topul preferinţelor pentru aprovizionare, cu 13%, la distanţă considerabilă faţă de chioşcurile de la parterul blocurilor sau livrările la domiciliu.

    Sondajul a fost de Provident şi a fost desfăşurat online, în luna aprilie 2018, pe un eşantion de 1.575 de respondenţi din toată ţara, 29% cu venituri între 1.001 şi 2.000 lei, 25% cu venituri între 2.001 şi 3.000 lei, 16% peste 4.001 lei şi 15% atât cu venituri mai mici de 1.000 lei, cât şi de la 3.001 la 4.000 lei.

  • Cine este omul care deţine cea mai scumpă casă din lume: valorează un miliard de dolari şi are nevoie de 600 de servitori – GALERIE FOTO

    Mukesh Ambani deţine 40% din acţiunile Reliance Industries, una dintre cele mai mari companii din lume specializate în rafinare. El mai controlează şi alte afaceri, printre care un operator 4G din India sau echipa de cricket Mumbai Indians.

    O casă cu 27 de etaje din Mumbai, pe care Mukesh Ambani o deţine, ocupă prima poziţie în clasamentul celor mai scumpe case din lume, întocmit de Forbes, scrie Business Insider.

    Casa are o suprafaţă de 37.000 de metri mătraţi şi este cunoscută sub numele Antilia, după o insulă din Oceanul Atlantic.

    Ambani, preşedintele Reliance Industries, un conglomerat din India a declarat că pentru construirea casei au fost cheltuiţi între unu şi două miliarde de dolari, echivalentul a 7 clădiri World Trade Center sau a unui birou de clădiri din Manhattan, cu o suprafaţă de aproape 160.000 de metri pătraţi.

    Antilia este formată din şase niveluri pentru parcare subterană şi trei eliporturi. În total este nevoie de aproape 600 de îngrijitori pentru a întreţine locuinţa.

    Construcţia a început în 2008 şi a fost finalizată la sfârşitul lui 2010.

    Locul doi în topul Forbes este ocupat de o locuinţă din Franţa – Villa Leopolda, a miliardarei Lily Safra. Cu o suprafaţă de aproape 81.000 de metri pătraţi, proprietatea este printre singurele case de pe malul mării, pe care regele Belgiei – Leopold II le-a construit pentru iubitele sale.

    Evaluată la jumătate de miliard de euro, rusul Mikhail Prokhorov a încercat să o achiziţioneze în 2008, însă în cele din urmă a renunţat, ceea ce a dus la pierderea depozitului de 50 de milioane de euro.

    Pe locul trei în topul Forbes s-a clasat proprietatea Irei Rennert din New York, estimată la valoarea de 248,5 milioane de dolari, potrivit ultimelor evaluări. Locuinţa include 29 de camere, trei piscine şi o centrală electrică proprie.

    Apartamentul din One Hyde Park vândut recent în Londra pentru 237 de milioane de dolari, ocupă poziţia a patra în clasamentul Forbes, urmat de Kensington Palace Gardens din London deţinute de miliardarul Lakshmi Mittal.

    Forbes a anunţat că preţul imobiliarelor de lux este în creştere. Dintre cele 20 de case ale miliardarilor din lume, care fac parte din topul Forbes, doar şase dintre ele au fost evaluate la sub 100 de milioane de dolari.

  • Cum se poziţionează retailerii moderni în topul importatorilor: Lidl şi Kaufland la vârf, Selgros spre coada clasamentului, iar Cora lipseşte

    Cel mai bine poziţionat retailer în topul im­por­tatorilor este dis­counterul german Lidl, care ocupă locul şase într-un clasam­ent condus de companii din industrii grele precum auto sau energie. Mai exact clasamentul este condus de Autom­obile Dacia, Rompetrol Rafi­nare, Petrotel – Lukoil, Ford România şi ArcelorMittal Galaţi. Lidl este cel mai sus poziţionat retailer, ceilalţi jucători din comerţul alimentar au poziţii variate de la 22 (Kaufland) la 362 (Selgros Cash & Carry).

    Nemţii de la Lidl au însă şi un model de business diferit, mai exact circa 80% din produsele de la raft sunt marcă privată. Pentru a obţine preţul cel mai mic, aceste produse sunt realizate într-o unitate de producţie pentru mai multe ţări, iar apoi trimise în toată Europa. Nemţii realizează şi local produse pe care le exportă apoi pe alte pieţe din Europa.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Clasamentul care face minuni pentru Dacia şi pentru încrederea noastră în marcă

    Trăim într-un deceniu al suvurilor. Toţi producătorii îşi modifică gamele. Toţi au suvuri în gamă şi toţi transofrmă toate modelele în suvuri. Dacă mergeţi la SIAB o să vedeţi la toate mărcile mari nişte suvuleţe care arată ca nişte adidaşi. Înalte şi înguste. Sunt din clasa B, adică la nivel de Fiesta şi Corsa. Au mai mult spaţiu în portbagaj şi cam asta e tot. Utilitate pentru familii nu prea vedem, însă lauda că ai un suvuleţ bate tot. Sigur că un Clio break este de două ori mai încăpător decât orice Crossland, Ecosport sau Mazda 3, însă nu toată lumea vrea spaţiu, cât prestanţă. Şi asta se întâmplă în toate gamele, şi în cea compact (care oricum e cu totul altceva), şi în cele mari (unde vorbim de maşini cât X5-urile, GLE-urile şi alte minuni).

    Jato Dynamics ne arată că în 2017 cota de piaţă a suvurilor a crescut la 34% – o treime din totalul maşinilor noi vândute. Cu trei ani în urmă era o cincime. S-au vândut 28 de milioane de suvuri în 2017, peste tot în lume.

    Cerere mare a fost în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – 5.5 mil. de suvuri vândute, o creştere cu 20% comparative cu 2016. O piaţă şi mai mare de suvuri este America de Nord – 8.2 mil. suvuri (+6.2% creştere Vs. 2016). În fine, China conduce la înmatriculări de suvuri noi, cu 10.7 mil. unităţi (46% cotă de piaţă locală).

    Cel mai bine-vândut SUV din lume în 2017 este Nissan Qashqai, cu tot cu variant pentru SUA (Rogue). Din 815 mii de suvuri Qashqai / Rogue vândute de Nissan tot anul, americanii au cumpărat jumătate, chinezii un sfert şi europenii 12%.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Medicul român care a transformat criza într-un succes. Cum a reuşit să ajungă la afaceri de peste 40 de milione de euro în perioada în care toată lumea pierdea bani

    Dragoş Anastasiu ocupă locul 12 în clasamentul celor 100 mai admiraţi CEO de pe piaţa locală. De formaţie medic, Dragoş Anastasiu a pus bazele grupului Eurolines în 1995. În prezent, acesta include în total 21 de firme de turism şi transport din România, Germania şi Republica Moldova, printre care Touring Europabus România, compania care deţine reţelele de agenţii de turism Eurolines şi TUI TravelCenter, Nova-Travel, tour-operatorul grupului, precum şi Green Village Resort din Sfântu Gheorghe.

    „Reputaţia este clădită nu doar pe educaţie şi experienţă, pe muncă, printr-un proces continuu de învăţare şi adaptare la condiţiile de piaţă existente, e şi rezultatul unor decizii care au dus la succes sau eşec. Reputaţia este aşadar rezultatul unui cumul de factori şi contează în măsura în care percepţia publică este clădită pe adevăr, care va ieşi, mai devreme sau mai târziu, la suprafaţă”, evaluează Dragoş Anastasiu.

    Din rândul calităţilor esenţiale pentru un lider menţionează respectarea cuvântului dat, credinţa cu tărie într-o cauză, precum şi capacitatea de a proiecta peste timp rezultatul unor procese, văzând şanse de progres acolo unde nimeni nu crede că ele există. În schimb, comportamentele care pot influenţa negativ o carieră sunt, din punctul lui de vedere, ideile fixe, pe care le caracterizează drept păguboase, incapacitatea de recunoaştere a unei decizii greşite şi replierea, adaptarea la noile condiţii de piaţă.

  • Eurostat: În România, terenul arabil costă mai puţin de 1 leu metrul pătrat, minimul pieţei din UE

    La exproprierile pentru construcţia de autostrăzi, statul le oferă proprietarilor, ca despăgubire, sume între 1,5 şi 3,5 lei pe metrul pătrat, arată ultimele proiecte normative lansate în acest sens de Ministerul Transporturilor.

    La nivel de state membre ale Uniunii Europene, preţul de aproape 2.000 de euro pe hectarul arabil este cel mai mic din Europa, iar la nivel de regiune, în Bulgaria – zona Yugozapaden – costurile pentru un hectar arabil sunt şi mai mici, 1.165 de euro/hectar.

    Cel mai mare preţ de achiziţie pentru un hectar arabil din UE a fost în Olanda: 63.000 de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simona Halep a început a 20-a săptămână ca lider mondial

    Simona Halep este lider detaşat în clasamentul dat publicităţii luni de către Asociaţia Tenisului Feminin (WTA), având un avans de 860 de puncte faţă de Caroline Wozniacki (2 WTA)! Halep a egalat-o pe Kim Clijsters la numărul total de săptămâni petrecute pe locul 1 mondial, fiind sigură că o va devansa pe belgiancă, dar şi pe Maria Şarapova (Rusia) sau Tracy Austin (SUA), ambele cu câte 21 de săptămâni de domnie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Bucureştiul devansează Roma, Berlin sau Madrid, într-un clasament al nivelului de trai calculat ca PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare.
     
    + Valoarea totală anuală a pieţei de mâncare gătită în cinci dintre cele mai mari oraşe din România este de 7,24 miliarde de lei, din care 4,89 miliarde de lei (67%) este ocupată de Bucureşti. Din totalul pieţei, aproximativ 46% este reprezentată de segmentul restaurantelor standard, cu mese.
     
    + Tarifele de interconectare între reţele de telefonie mobilă vor fi mai mici. Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii a decis ca, de la 1 mai, acestea să scadă cu 12,5%.
     
    + Grădiniţa şi liceul, până la clasa a XII-a, ar putea deveni obligatorii. Este o iniţiativă a deputaţilor PSD şi UDMR. Concret, aceştia vor ca până în 2020, ultimii doi ani de grădiniţă şi ultimii doi ani liceu să devină obligatorii. Proiectul va fi supus votului în Camera Deputaţilor.
     
    + Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede ca vinerea dinaintea Paştelui (Vinerea Mare) să fie zi liberă legală.
     
    + Uber a lansat în România serviciul Uber Eats, o aplicaţie de livrare de mâncare separată de platforma de comenzi auto. Uber foloseşte tehnologia şi reţeaua de curieri şi restaurante pentru a livra mâncare către utilizatori, care îşi pot urmări comanda în aplicaţie, pot modifica cu punctul de livrare şi pot folosi acelaşi cont de pe care solicită curse Uber.
     
    DOWNS
     
    – Fizicianul Stephen Hawking, care a murit pe 14 martie, la vârsta de 76 de ani, a fost cel mai celebru om de ştiinţă britanic al vremurilor actuale, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului.
     
    – Companii din UE şi Marea Britanie vor suporta costuri de 58 mld. de lire sterline pe an, dacă nu se va ajunge la un acord de liber-schimb după Brexit.
     
    – Peste jumătate de milion de oameni au decedat în şapte ani de război în Siria. O treime dintre ei erau civili.
     
    – Aproape 85% dintre cetăţenii UE nu îşi cunosc drepturile ca pasageri ai liniilor aeriene şi pierd anual peste 5 miliarde de euro pentru că nu cer despăgubiri pentru zborurile întârziate sau anulate.
     
    – România ocupă ante-penultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indexul global al statutului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) şi D&D Research. Indexul este generat în baza locului ocupat de învăţători şi profesori în topul ocupaţiilor, a nivelului salariului, a încrederii profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori şi a evaluării respectului acordat profesorilor de către elevi.
     
    – Designerul francez Hubert de Givenchy, faimos pentru colaborarea cu Audrey Hepburn şi Jackie Kennedy, a murit la vârsta de 91 de ani.
     
    – Bandele criminale din Mexic, alimentate cu bani din traficul de droguri încearcă să controleze politica, în special la nivel local, şi îi iau ca ţinte pe politicienii care ar putea acţiona împotriva lor. Aproximativ 30 de candidaţi la alegerile care vor avea loc în iulie în Mexic au fost ucişi, potrivit ministrului de interne Alfonso Navarrete.
     

     

     

  • Locul pe care îl ocupă Dacia, evaluată la 1,5 miliarde dolari, în topul celor mai valoroase mărci auto din lume. Cine a depăşit Toyota şi BMW şi a ajuns NR.1

    Dacia a ocupat anul trecut primul loc în clasamentul mărcilor locale Brand Finance Romania 50, iar valoarea mărcii a crescut de la 858 de milioane de dolari în 2012 la 1,5 miliarde dolari în 2018. „Dacia este binecunoscută nu numai în România, ci a devenit incredibil de populară în Franţa, Marea Britanie şi Polonia”, spune Mihai Bogdan, managing director, Brand Finance Romania.

    Mercedes-Benz a depăşit Toyota şi BMW şi a devenit cea mai valoroasă marcă auto din lume, în creştere cu 24%, la 43,9 miliarde de dolari. Toyota a coborât cu 6% la 43,7 miliarde de dolari, pe locul secund, iar BMW ocupă a treia poziţie, cu o valoare a mărcii de 41,8 miliarde dolari, mai mare cu 6%.

    Tesla a urcat de pe locul 30 pe 19, pe fondul creşterii interesului general pentru maşinile electrice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai rău şi ce cartier din Bucureşti este considerat cel mai prost

    Oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila, potrivitunui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    La polul opus, Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, urmat de oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii.

    În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului.