BusinessMagazin

Tag: ciolacu

  • Ciolacu, lui Roman: Era suficient cuvântul meu că taxele anul viitor nu se vor mări

    „Să ştiţi, dle Roman, că nu era nevoie de niciun amendament. Era suficient cuvântul meu şi al preşedintelui dvs, Nicolae Ciucă, că taxele anul viitor nu se vor mări”, spune premierul Marcel Ciolacu, după ce bugetul de stat pentru anul 2024 a fost aprobat în Parlament.

    Ciolacu spune că „este un buget pentru români, nu este un buget pentru politicieni, e un buget pe dezvoltare, un buget care acoperă investiţiile, anul acesta fiind mai mari decât consumul”.

    Parlamentul României a adoptat articolul din legea bugetului, în care am depus amendamentul PNL, prin care se blochează creşterea impozitelor şi taxelor în România, în 2024, cerută de USR în PNRR, anunţă deputatul PNL Florin Roman.

    „Parlamentul României a adoptat articolul din legea bugetului, în care am depus amendamentul PNL, prin care blocăm creşterea impozitelor şi taxelor în România, în 2024, cerută de USR în PNRR”, a scris pe Facebook Florin Roman.

    Deputatul PNL afirma că nu se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, nu se majorează cele existente şi nu se lărgesc bazele de impunere, nu se elimină şi nu se reduc facilităţile existente.

  • Legea premierului Marcel Ciolacu, care se interzice făina de insecte în produsele tradiţionale, a fost promulgată

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care se interzice făina de insecte în produsele tradiţionale, proiect iniţiat de Marcel Ciolacu, Alfred Simonis şi Diana Tuşa.

    Legea a fost votată pe 29 noiembrie, de Camera Deputaţilor, for decizional, cu 171 de voturi „pentru”, două „contra” şi 41 de abţineri.

    „Proiectul de lege are ca obiect reglementarea utilizării făinii de insecte în ceea ce priveşte prepararea şi comercializarea produselor alimentare pe teritoriul României, ca urmare a autorizării introducerii pe piaţă ca alimente noi, provenite din spaţiul Uniunii Europene, prin introducerea obligaţiei pentru operatorii economici de a asigura consumatorilor informaţii clare şi complete cu privire la produsele alimentare ce sunt sau conţin făină / anumite specii de insecte”, potrivit raportului din comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor.

    Marcel Ciolacu anunţa, pe 13 aprilie, pe Facebook, depunerea unui proiect de lege prin care se interzice utilizarea făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale.

    „Protejăm produsele tradiţionale româneşti! Am depus astăzi proiectul de lege prin care se interzice utilizarea făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale.Aşa cum au făcut şi alte ţări europene, la fel trebuie să facem şi noi! În plus, toate produsele alimentare care vin din import şi conţin ingrediente obţinute din insecte trebuie să fie expuse separat pe rafturile magazinelor. Oamenii trebuie să ştie ce cumpără, iar eticheta să fie clară şi să conţină informaţii complete cu privire la aceste produse. Patriotismul economic înseamnă protejarea producătorilor locali şi a produselor şi mâncării tradiţionale româneşti”, arăta actualul premier, Marcel Ciolacu.

  • Guvernul aprobă bugetul pe 2024. Ciolacu: E axat pe investiţii

    „Adoptăm astăzi (joi – n.r) Bugetul de Stat pe 2024, unul axat pe investiţii de circa 7% din PIB. Anul viitor, investiţiile vor contribui cu jumătate la creşterea economică, iar creşterea investiţiilor va fi dublă faţă de cea a consumului! Aici este, de fapt, cheia dezvoltării României! Ţintim o creştere economică de 3.4%, a doua cea mai mare din UE. Asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României faţă de acest an. Bugetul asigurărilor sociale, pe care îl aprobăm tot azi, probează că există bani atât pentru creşterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflaţiei, de 13,8%, cât şi pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie! Sunt prevăzute şi fonduri pentru a creşte alocaţiile şi ajutoarele sociale. Majorăm, aşa cum am promis, salariile profesorilor şi există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar – nu şi la demnitari”, spune Marcel Ciolacu.

    El precizează că investiţiile sunt de 120 miliarde de lei – „un record absolut după 1989”.

    „Avem cel mai mare buget din istorie la Educaţie, cu peste 21 miliarde lei mai mult faţă de 2023. La Transporturi, alocăm cu 27% mai mulţi bani pentru a susţine investiţiile din infrastructură. Asta înseamnă 6,5 miliarde lei în plus pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi şi lucrări de modernizare a porturilor! Există de asemenea suplimentări majore, între 30 şi 50% în plus pentru Sănătate (inclusiv CNAS), Mediu şi Dezvoltare. Aici vorbim despre Programul Anghel Saligny, unde alocăm cu 3,7 miliarde lei mai mult, dublu şi ceva faţă de 2023! Există un plus de 10% şi la investiţiile din PNDL. Finanţăm masiv toate priorităţile guvernării: capitalul uman din educaţie, noi unităţi moderne în sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului şi modernizarea condiţiilor de trai în comunităţile rurale! Toate sunt nevoi reale ale ţării şi răspund aşteptării românilor”, adaugă premierul.

    De asemenea, el precizează că nu vor fi creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investiţiilor şi, evident, al luptei contra evaziunii.

    „Am pretenţii sporite de la Fisc şi Vamă în 2024, să-şi facă mai bine treaba cu instrumentele digitale adecvate pe care le au acum, e-factura, e-transport, e-sigiliu. În plus, avem pe agendă azi decizii precum modificarea Codului Vamal, adoptarea Strategiei Anti-fraudă şi un nou proiect de digitalizare la Ministerul de Finanţe. Efectul cumulat trebuie să fie reducerea evaziunii şi colectarea mult mai bună la buget. Avem un buget sustenabil: investiţii de peste 7% din PIB, mai mari decât deficitul bugetar, programat la 5%! Iar inflaţia va continua să scadă, aţi văzut că la noiembrie este deja la 6,7%, ţinta noastră pentru 2024 este să scadă undeva spre 5-6%. Adică la jumătate faţă de momentul când am preluat mandatul de premier. În paralel, continuăm reducerea cheltuielilor statului. Săptămâna asta am discutat reorganizarea a 6 ministere, săptămâna viitoare continuăm cu restul. În final, vor rămâne mai puţine instituţii, cu puncte unice de avizare a documentelor, reducând astfel birocraţia”, menţionează Marcel Ciolacu.

    De asemenea, el vorbeşte despre atingerea obiectivelor şi pe 2023 şi spune că vineri va fi depusă cererea de plată numărul 3 din PNRR.

    „Trimitem şi ultimele deconturi pentru banii europeni din exerciţiul care se încheie la final de an. Iar în ţară, respectăm ce am promis administraţiilor locale: azi alocăm bani pentru cheltuielile descentralizate la nivel de comune, oraşe şi municipii. Am lăsat la final salariul minim pe 2024, care va creşte cu siguranţă. Propunerea noastră este 3700 de lei de la 1 iulie, ca să asigurăm cele 6 luni de predictibilitate mediului de afaceri. Până atunci, păstrăm facilitatea de 200 de lei scutiţi de taxe din salariul minim brut. Acest buget, votat de Parlament înainte de Crăciun, ne va permite în 2024 să investim sume fără precedent pentru a construi viitorul României”, încheie Ciolacu.

    Şedinţa Guvernului a început la ora 21.10, deşi era programată la ora 11.00.

  • Iohannis, despre disputa dintre Ciolacu şi Muraru: Nu ne face deloc bine

    „Discuţiile care au fost în SUA… Probabil ar fi fost bine ca această vizită să fie mai bine pregătită de ambele părţi. Faptul că acolo au apărut public anumite divergenţe nu ne face bine absolut deloc. Astfel de chestiuni trebuie discutate în interior, nu în afară. Deci, aici mai avem de lucru”, spune Klaus Iohannis.

    Reacţia lui vine după disputa din timpul vizitei lui Marcel Ciolacu în SUA, când ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a afirmat că a fost exclus de la întâlnirile politice pe care premierul le va avea în Statele Unite ale Americii.

    Ulterior, premierul a declarat, la Antena 3 CNN, că “lipsa de anvergură şi reacţia emoţională” a lui Andrei Muraru nu l-au calificat pentru a fi ambasador şi a precizat că presupune că ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, va avea o discuţie cu preşedintele României pe acest subiect.

  • Ciolacu: Continuăm măsurile de creştere a puterii de cumpărare şi susţinere a investiţiilor

    Proiectul bugetului pentru anul 2024 şi perspectivele de creştere ale salariului de bază minim brut pe economie garantat în plată au fost principalele teme ale reuniunii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, prezidată de premierul Marcel Ciolacu, transmite Executivul.

    „Prin bugetul pentru anul viitor continuăm măsurile noastre guvernamentale de creştere a puterii de cumpărare, susţinere a investiţiilor şi întărire a disciplinei cheltuielilor publice. Asigurăm resursele necesare pentru punerea în aplicare a noii legi a pensiilor, majorarea salariilor din educaţie, aşa cum ne-am angajat, şi susţinerea tuturor drepturilor sociale. Fondurile alocate pentru investiţii vor fi mai mari decât cele din 2023, ajungând la 7,2% din PIB. Bugetul pentru anul viitor va fi orientat spre dezvoltare, dar cu o importantă componentă economică”, afirmat premierul Marcel Ciolacu.

    În cadrul consultărilor, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş a prezentat proiectul de buget pentru 2024, fundamentat pe o creştere economică de 3,4% din PIB şi având în vedere o rată a inflaţiei la sfârşitul anului de 4,6%. Creşterea estimată a veniturilor se bazează pe aplicarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale, a aplicării soluţiilor de digitalizare şi îmbunătăţirea colectării. ”Aşa cum am asigurat în repetate rânduri, nu vom creşte taxe sau impozite”, a subliniat premierul Marcel Ciolacu.

    Reprezentanţii Guvernului, sindicatelor şi patronatelor au avut consultări şi cu privire la creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

    ”Avem în vedere majorarea salariului minim pe economie cu un procent care să se reflecte în creşterea puterii de cumpărare a oamenilor, mai ales în contextul reducerii inflaţiei”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

    Guvernul a propus partenerilor sociali creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 3.700 de lei începând cu 1 iulie 2024, inclusiv pentru salariaţii din agricultură şi industria alimentară, şi menţinerea nivelului de 4.582 de lei pentru angajaţii din sectorul construcţiilor.

    O decizie cu privire la nivelul salariului lunar minim brut pe ţară garantat în plată va fi luată la nivelul Guvernului după ce vor fi analizate propunerile patronatelor şi sindicatelor.

  • Ciolacu: O Românie cu adevărat educată nu se poate realiza nici într-un an şi nici în patru

    „Mă bucur sincer că, dincolo de lipsurile şi problemele sistemului de învăţământ românesc, iată, avem astăzi ocazia de a celebra realizările extraordinare ale tinerilor români talentaţi. Fiecare dintre voi reprezintă vârful excelenţei în educaţie, dovada faptului că dacă există seriozitate şi determinare atunci se poate face performanţă! Pe vremea mea, învăţământul era cu totul altfel. Erau multe lipsuri, aveam mult mai puţine posibilităţi. Nu aveam într-adevăr nici teste PISA, dar nici sistemul nu era <reformat> în fiecare an”, spune Marcel Ciolacu la Gala anuală de premiere a olimpicilor internaţionali.

    El afirmă că, în prezent, situaţia este diferită.

    „Şi, cu plusurile şi minusurile de astăzi, nu pot să nu vă admir şi să vă felicit pentru şansa pe care singuri v-aţi creat-o, aceea de a porni viaţa de adult cu un important capital de încredere. Totodată, vă rog să-mi permiteţi să le mulţumesc şi părinţilor voştri şi, în special, profesorilor voştri, care au fost capabili să vă insufle dorinţa şi plăcerea de a învăţa şi de a performa. Sper ca aceşti dascăli minunaţi să fie un exemplu pentru toţii profesorii care activează în sistemul nostru de educaţie şi, prin dedicaţia lor, să poată schimba situaţia nu tocmai performantă în care se găseşte astăzi învăţământul românesc. Este extraordinar ceea ce aţi făcut voi astăzi, când încă ne batem contra analfabetismului funcţional, contra abandonului şcolar şi pentru o mai mare incluziune socială. Nu este un drum simplu şi nici uşor, însă cred că performanţa sistemului de învăţământ este elementul obligatoriu pentru ca România să continue să crească şi să se dezvolte”, adaugă premierul.

    El spune „că o Românie cu adevărat educată nu se poate realiza nici într-un an şi nici în patru”.

    „Mai ales, după ce, timp de 30 de ani, fiecare ministru a vrut să-şi impună propria viziune şi să schimbe sistemul din temelii. Modificările făcute, de multe ori chiar în fiecare an, fără o analiză serioasă şi fără a avea răbdarea de a vedea care sunt efectele ultimei schimbări făcute, au avut doar efectul contrar, de diminuare a calităţii învăţământului naţional. Acum, ne trebuie timp, ambiţie şi multă perseverenţă pentru a putea schimba lucrurile în bine. Ne trebuie însă şi mai multe resurse. Mă refer la resursele financiare – pe care ne străduim să le asigurăm, în mod sustenabil, corelându-le cu creşterea productivităţii muncii, cu mărirea capacităţilor proprii de producţie şi a valorii adăugate pe care putem să o producem. Pe scurt, corelându-le cu dezvoltarea României”, menţionează Marcel Ciolacu.

    El menţionează că în 2024 va exista cea mai mare alocare bugetară din istorie pentru Educaţie.

    „Aproximativ 4,1 din PIB! În primul rând, pentru asigurarea resurselor adecvate unităţilor de învăţământ, incluzând nu doar materiale didactice moderne, laboratoare bine echipate sau tehnologie de ultimă generaţie, ci şi reabilitări şi construcţii de noi şcoli. Şi aici fondurile din PNRR au un rol esenţial. Însă, pe lângă resursele financiare, este necesar să avem o cu totul altă abordare în ceea ce priveşte resursele umane. Aşadar, pe lângă baza materială, este nevoie de mai multă atenţie în ceea ce priveşte evaluarea şi stimularea performanţei cadrelor didactice. Realitatea ne arată clar că este nevoie de criterii de performanţă în sistemul de învăţământ! Un profesor implicat, responsabil, trebuie să fie plătit mai mult pentru munca depusă. De aceea, am şi rugat-o şi pe doamna ministru Deca să discute cu profesioniştii din minister şi să găsească soluţii în acest sens”, adaugă şeful Executivului.

    Ciolacu afirmă că, prin programul de guvernare asumat în Parlament în calitate de prim-ministru, şi-a propus dezvoltarea învăţământului tehnologic dual, inclusiv prin atragerea şi implicarea mediului privat, a angajatorilor, în formarea viitorilor salariaţi, precum şi prin implicarea autorităţilor publice locale.

    „Trebuie să creăm un mediu în care fiecare tânăr să aibă oportunitatea să exceleze şi să contribuie la dezvoltarea societăţii noastre. Cu fiecare elev care atinge excelenţa în domeniul ales, ne construim un viitor mai bun, mai prosper. Închei, felicitând încă o dată fiecare olimpic şi mentor implicat! Succesele voastre reprezintă victorii ale acestei ţări! Prin munca voastră, aţi demonstrat lumii întregi că tinerii români pot concura cu brio la cel mai înalt nivel internaţional”, încheie premierul Ciolacu.

  • Ciolacu: Guvernul României va continua să susţină puternic parcursul european al Republicii Moldova

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut, marţi, o convorbire telefonică cu premierul Republicii Moldova, Dorin Recean. Guvernul României va continua să susţină puternic parcursul european al Republicii Moldova şi să fie partener de încredere în întregul proces de aderare”, a afirmat Ciolacu.

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut, marţi, o convorbire telefonică cu premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.

    Premierul Ciolacu a subliniat sprijinul activ pe care România îl acordă Republicii Moldova pentru începerea procesului de negociere a aderării la Uniunea Europeană, în contextul Consiliului European desfăşurat în 14-15 decembrie 2023.

    „Guvernul României va continua să susţină puternic parcursul european al Republicii Moldova şi să fie partener de încredere în întregul proces de aderare”, a afirmat prim-ministrul României.

    De asemenea, în cadrul dialogului telefonic, au fost discutate proiectele de cooperare bilaterală, în special în domeniile interconexiunilor energetice transfrontaliere şi al asistenţei financiare pe care România o acordă pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

  • Ciolacu, anunţ despre aderarea României la Spaţiul Schengen pe „terestru”

    „Normal că mă bucur. Am declanşat în acest moment negocierile, pentru că România era blocată. Primul pas, cel mai imporatant, s-a făcut – Austria este mai flexibilă. Normal că nu puteau să anunţe triumfalist că din acest moment fără nici o condiţie o să intre România pentru primul pas – aerian. Cred că sub preşedinţia Ungariei vom continua cu pasul doi – terestru. Ministru de interne este în momentul acesta la Viena la negocieri. Urmează pe urmă să meargă în Slovacia la negocieri. Să nu credeţi că din cerinţele pe care le are Austria, care nu mi se pare unele exagerate, fiindcă cu toţii ne întărire a frontierei şi cu Bulgaria, şi cu Ungaria. Nu ne păcălim unii pe alţii şi nu ne minţim, dar domnul Cherecheş a reuşit să treacă frontiera cu un buletin a unui văr mai tânăr cu 10 ani. Ăsta este adevărul! Dacă vrem să ne asumăm aceste lucruri. Dacă vrem să minţim şi să băgăm tot timpul sub preş totul şi să credem că noi păcălim pe toată lumea, că am eu o teorie că şmecheria asta a distrus România, nu vom reuşi, că nu ne crede nimeni. O să ne arate pe imaginile (…). Deci sunt nişte discuţii normale şi sunt ferm convins că vor fi benefice pentru români şi pentru statul român”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că nu a văzut nicio solicitare de sirieni şi afgani care să vrea să locuiască în România.

    Întrebat ce înseamnă întărirea controalelor, premierul a spus: „Să nu se mai întâmple incidente cum a fost cu domnul Cherecheş”.

    „În primul rând trebuie digitalizare. Nu trebuie să trăim în altă etapă… Trebuie să înţelegem că nu putem continua ca formularul electronic să-l depunem în continuare la ghişeul 3. Ne trebuie o deci digitalizare… Categoric, avem un program după cum bine ştiţi de 1,2 miliarde de euro de la Comisie pentru frontiera cu Ucraina, avem deja un punct de frontieră pilot cu Serbia care funcţionează foarte bine. În momentul acesta într-un de trecere în frontieră sunt patru sisteme de digitalizare – unul are poliţia, unul are vama, unul are nu ştiu cine… Nici toate cele patru sisteme nu sunt integrate. Este cazul ca România să intre într-o etapă de digitalizare. Dacă nu se poate cu vorba bună, forţat. Deja s-au declanşat lucrurile… În martie vom intra. Cu adevărat ţinem totuşi de negocierile care se vor termina cu Olanda. Ştiţi foarte bine că în Olanda pe 22 noiembrie au fost alegeri şi urmează să se prezinte această nouă propunere noului parlament din Olanda. În ceea ce priveşte Bulgaria, nu în ceea ce priveşte România. Aşteptăm acea decizie ca să vedem abordarea pe care o are România pe urmă, mai departe. Cred că este corect faţă de o ţară vecină, cum este Bulgaria, să nu intrăm în aceste discuţii în acest moment. Să aşteptăm… Imposibil să mă arunc eu după clădire şi să supravieţuiesc, în rest n-am văzut nimic imposibil în lumea asta”, arată premierul.

    Ciolacu afirmă că pentru flexibilizarea Austriei au negociat „cel puţin patru persoane.

    „Sunt primul ministru al României, credeţi-mă că nu vreau să-mi dau cu părerea despre Bulgaria sau despre alt stat. Eu vă spun, tehnic, în acest moment aşteptăm decizia parlamentului din Olanda şi vom avea împreună cu reprezentanţa de la Bruxelles voi face un plan, o să stau de vorbă şi cu preşedintele României pentru că preşedintele României reprezintă România la Consiliul European, ne-am coordonat până acum, ne vom coordona institutional şi de acum încolo. Să nu credeţi cumva că toate aceste lucruri şi această flexibilizare a apărut din senin sau a visat cineva. Au fost foarte multe negocieri duse şi de către ministrul de interne, duse şi de mine personal ,şi de doamna ministru de externe, şi de preşedintele României. Deci am fost patru, cel puţin patru persoane care ne-am implicat şi coordonat în aceste aceste negocieri”, încheie Ciolacu.

  • Ciolacu: Va fi majorare la tot sistemul bugetar de 5%, mai puţin pentru demnitari

    „Am prezentat bugetul colegilor mei, calendarul pe care îl avem, cu săptămâna viitoare un nou Consiliu Politic Naţional, calendarul cu CNP-ul pentru începerea sesiunii din februarie, vom discuta target-urile pentru europarlamentare, la primul Consiliu, priorităţile parlamentare, calendarul bugetului l-am stabilit, am dori ca astăzi să fie în transparenţă şi joi să treacă prin şedinţa de Guvern, urmând ca următoarea săptămână, până în serbători, să trecem prin Parlament, dacă va fi vreo sesizare la CCR, să fie termenul între Crăciun şi Anul Nou. Va fi majorare la tot sistemul bugetar de 5 %, mai puţin pentru demnitari, este o decizie foarte clară”, spune Marcel Ciolacu.

    Referitor la investiţii, el afirmă că va fi cel mai mare procent din istoria României.

    „Avem un buget iarăşi istoric la educaţie de 4,1 % deci o mărire de 60 % a bugetului pe educaţie/ Trebuie să ţinem cont şi de faptul că avem fonduri europene prinse în PNRR şi în exerciţiul financiar actual de aproape 12 miliarde, în acest moment. sunt cele mai mari investiţii în sistemul de educaţie, în şcoli, în toată infrastructura. Salariile profesorilor, o să decid cu liderii de sindicat în aceste zile, era normal să aşteptăm să închidem întregul buget, să bugetez aceşti bani la Ministerul Educaţiei, sunt ferm convins că vom avea împreună o situaţie corectă”, adaugă Marcel Ciolacu.

    El precizează că niciun minister „nu pierde niciun ban”.

    „Sunt ministere care au mai puţini bani, cele care au finalizat investiţiile şi au avut banii pentru cofinanţare anul acesta. Scriptic ca şi procente este Ministerul Economiei, dar e normal pentru că s-a desfiinţat Ministerul IMM-urilor şi Turismuluii. La ministerul Transporturilor este o majorare consistentă, avem o majorare şi la şi la Ministerul Sănătăţi, aproape 26%, la ministerul transporturilor 30% este o majorare şi la Casa Naţională de sănătate şi-am ajuns la cifra de 12 miliarde de euro la Casa de Sănătate da trebuie să găsim corect cum se cheltuiesc aceşti bani pentru că eu unul m-am săturat să văd la televisor breaking news că nu există bani de medicamente, că nu s-au plătit spitalele, că nu s-au plătit programele cu noi alocăm 12 miliarde de euro CAS. Vom vedea, trebuei în primul şi în primul rând digitalizare, să ştim foarte bine în timp real unde se cheltuie banii şi cum se gestionează banii. Cifra de deficit va fi în primul rând cu minim mai puţin 0,5% faţă de deficitul cu care o să închidem anul acesta şi va fi sub 5%”, încheie Ciolacu.

  • Premierul Marcel Ciolacu: Vom suplimenta fondurile pentru Ministerul Dezvoltării pentru a permite finalizarea tuturor investiţiilor prevăzute în acest an

    Premierul Marcel Ciolacu a spus vineri la începutul şedinţei de guvern că va suplimenta fondurile pentru Ministerul Dezvoltarii astfel încât să permită finalizarea tuturor investiţiilor prevăzute în acest an.

    Premierul a spus că investiţiile publice au susţinut creşterea economică din trimestrul al treilea care a fost de 2,2% şi cu care suntem pe locul al treilea în Europa.

    La 9 luni creşterea economică este de 1,4%, sub estimările de la începutul anului, şi cu mult sub creşterea economică de peste 4% de anul trecut.

    În condiţiile în care industria a scăzut, iar consumul şi-a redus foarte mult creşterea la numai 2%, investiţiile publice au adus plusul de creştere economică din acest an.