„Cererea emisiunii a fost de 1,8 miliarde de dolari, dar emisiunea totală a fost de 1,2 miliarde de dolari, cu un randament de 5,20%”, arată un newsletter al ING Bank România.
La începutul lunii februarie, România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale de capital, prin intermediul a două emisiuni de obligaţiuni. O emisiune de 750 de milioane de euro a fost pe 12 ani, iar a doua, de 1,25 miliarde de euro, a fost pe 20 de ani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În acord cu reprezentantul Ministerului Public, profilul moral şi comportamental al infractorilor ce comit astfel de fapte de tip ‘white collar’ este unul de obicei bun în mediul carceral, însă aceasta nu poate să releve în mod automat şi o reeducare pe măsură, reţinându-se doar acest aspect în mod singular şi fără a-l corobora cu nici măcar o singură altă împrejurare personală. Or, pericolul faţă de ordinea de drept pe care-l reprezintă astfel de infractori care nu au comis simple infracţiuni de drept comun pentru a-şi asigura un produs infracţional ocazional nu poate fi, în mod evident, ignorat de către prezenta instanţă. (…) Pericolul are o natură diferită de cel reprezentat de faptele comise cu violenţă, fiind de asemenea unul extrem de ridicat şi, prin urmare, instanţa nu-şi poate forma convingerea privind o reală reeducare doar prin afişarea unui comportament lipsit de sancţiuni”, se arată în motivarea magistraţilor Judecătoriei Sectorului 4.
Atunci când şi-a susţinut cererea de liberare condiţionată, în luna mai, Cristian Borcea a menţionat şi faptul că cei şapte copii ai săi au nevoie de el, însă judecătorii spun, în motivare, că nu au fost convinşi de această situaţie.
“Privitor la situaţia familială a deţinutului (şapte copii în întreţinere, din care şase minori) instanţa constată că aceasta nu se circumscrie nici unui criteriu de analizat la aprecierea oportunităţii acordării liberării condiţionate unui condamnat. Chiar şi aşa, aceasta ar trebui privită ca o cauză de agravare a situaţiei sale deoarece condamnatul, la data comiterii faptelor, a acţionat cu extrem de mare uşurinţă, nesocotind posibilitatea de a fi sancţionat pentru faptele reprobabile pe care le comite şi acceptând totuşi producerea rezultatului vătămător, fără a-şi lua în considerare câtuşi de puţin copiii. În plus, chiar şi în perioada detenţiei, şi-a asumat imposibilitatea prezenţei în viaţa unora dintre copiii concepuţi şi născuţi în această perioadă. Analizând declaraţiile notariale depuse la dosar în apărarea deţinutului, prin apărătorul ales, declaraţii date de persoanele de sex feminin cu care deţinutul are copii, dar şi declaraţia mamei acestuia, se reţine că ulterior liberării deţinutul va locui cu mama sa şi nu cu vreunul dintre copii”, mai spune instanţa, în documentul menţionat.
“Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituţională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabileşte că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privinţă, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituţională. Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur”, se arată în comunicataul Curţii Constituţionale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cambridge Analytica, firma de cercetare care a lucrat alături de Donald Trump în campania prezidenţială, a depus cererea de intrare în faliment săptămâna aceasta, potrivit CNN.
Firma a depus în mod voluntar o cerere de intrare în faliment.
Cererea de faliment indică doar cifre estimative: între 1 şi 49 creditori, active estimate între 100.000 de dolari şi 500.000 de dolari şi datorii cuprinse între 1 milion de dolari şi 10 milioane de dolari.
Compania a fost pusă sub scrutinul opiniei publice în urma acuzaţiilor că ar fi gestionat necorespunzător datele a milioane de utilizatori Facebook.
Firma de cercetare este lovită şi de anchetele derulate de Channel 4 News în Marea Britanie, care au scos la iveală mai multe discuţii ale executivilor companiei. Aceştia susţin că ar depune eforturi peste măsură pentru proiecte precum campania lui Trump, iar Alexander Nix, fostul CEO al Cambridge Analytica a fost surprins când sugera „să trimită nişte fete pe acolo”, pentru a obţine materiale compromiţătoare legate de un posibil contracandidat.
Cambridge Analytica a transmis în luna martie că îl va suspenda pe Nix şi a respins ideea că ar fi folosit datele utilizatorilor Facebook în cadrul campaniei lui Donald Trump.
„Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petenta Asociaţia 21 Decembrie 1918, prin reprezentant legal preşedinte Teodor Mărieş, având ca obiect luarea măsurilor asiguratorii. În baza art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, obligă petenta Asociaţia 21 Decembrie 1918 la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art.272 din Codul procedură penală, dispune plata a câte 130 lei, reprezentând onorarii avocaţi desemnaţi din oficiu, sume de bani care, potrivit art.275 alin.6 din Codul de procedură penală, rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta instanţei.
Instanţa a decis şi respinderea unei cereri de sesizare a CCR.
Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat, în iunie 2017, cercetările în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990” şi au dispus trimiterea în judecată a cauzei, 14 persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu fiind judecate.
Potrivit studiului, „autorităţile care achiziţionează aplicaţii software create pentru specificul activităţii lor devin, de cele mai multe ori, captive pe termen lung de furnizorul acestora, deoarece orice dezvoltare ulterioară poate fi făcută doar de acesta”.
Pentru a diminua efectul de captivitate, Consiliul Concurenţei susţine ca atunci când redactează caietele de sarcini pentru a achiziţiona aplicaţii, acesta ar trebui să conţină şi prevederi referitoare la livrabilele proiectului şi transfer de cunoştinţe. „Pe lângă soluţia software funcţională, beneficiarul se va asigura că îi vor fi furnizate şi alte livrabile conexe, cum ar fi documentaţie tehnică de proiect, codul sursă, documentaţia tehnică de utilizare, documentaţia de administrare şi operare, planuri de testare etc.”, menţionează instituţia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Integra şi Integra Trading Meat, afaceri puse pe picioare de Amir Krenzia (fondatorul Alka) şi Shachar Shaine (şeful Tuborg în România), au fost preluate de o familie din judeţul Bacău.
Tribunalul Bucureşti a decis, luni, respingerea cererii DNA de introducere a statului român ca garant al plăţii daunelor. Solicitarea a fost făcută anul trecut, în luna septembrie.
Procurorii au susţinut, în cererea înaintată judecătorilor, că statul, prin Ministerul Finanţelor, trebuie să “garanteze realizarea efectivă şi rapidă a drepturilor patrimoniale legitime ale persoanelor afectate, părţi vătămate, părţi civile moştenitori/succesori ai celor decedaţi în tragedia din Clubul Colectiv”
“Participarea Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice la acest proces, în calitate de subiect procesual, este concordantă rolului constitu’ional al statului de conducător al instituţiilor publice, în considerarea faptului că, între activitatea de autorizare, rezultatul dramatic şi prejudiciul adus victimelor care au suferit vătămări, răni, arsuri etc în urma incendiului din club, deficienţele entităţilor publice implicate în intervenţia de urgenţă la incendiul din Clubul Colectiv din Bucureşti, în seara zilei de 30 octombrie 2015, există legătură de cauzalitate mediată”, spunea DNA în cerere.
Procurorii susţin că deficienţele activităţii instituţiilor publice în acest caz au fost constatate de către Guvernul României, prin raportul Corpului de control.
“S-au constatat deficienţele din activitatea instituţiilor publice ce au concurat direct sau indirect la producerea prejudiciilor aduse părţilor civile. Sub acest aspect s-a reţinut că, datorită acţiunii necoordonate a autorităţilor publice şi cu elemente de improvizaţie, datorate lipsei de exerciţii în caz de urgenţe majore şi bazei materiale deficitare a fost împiedicată evitarea pierderilor de vieţi omeneşti”, arată DNA.
Procurorii citează raportul Corupului de Control al Guvernului şi susţin că statul român nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, deşi acesta era aplicabil.