BusinessMagazin

Tag: Cehia

  • După 20 de ani fondatorul Otter Distribution e pregătit să lanseze primul brand de încălţăminte peste graniţe

    Filip Schwartz, fondatorul grupului Otter Distribution, ajuns la o reţea de 64 de magazine şi afaceri de 30 de milioane de euro, este pregătit să facă pasul peste graniţe, după 20 de ani de la lansarea afacerii în România. Cehia este prima ţintă.

    „Suntem extrem de aproape de a deschide primul magazin din Cehia şi demersurile sunt avansate şi în privinţa unei inaugurări. Plănuim ca în 2017 să deschidem până la trei spaţii în Cehia şi Slovacia. Probabil primul magazin se va deschide în Cehia în primăvara anului viitor”, afirmă Schwartz. El adaugă că deşi populaţia din Cehia este mai puţin numeroasă decât în România, puterea lor de cumpărare este mai ridicată; concurenţa şi costurile de operare sunt la fel de mari. „Este o piaţă foarte competitivă, dominată de firmele din Austria, Germania şi Polonia din domeniul retailului de încălţăminte. Au jumătate din populaţia României, dar un lucru foarte important este că au un turism foarte puternic, mai cu seamă în Praga şi Brno”.

    În România grupul are 64 de magazine sub mai multe formate şi branduri (Otter, Salamander, Tezyo, Aldo şi Clarks), iar fondatorul se aşteaptă ca anul acesta afacerile să ajungă la 30 milioane de euro, în creştere faţă de 2015, când vânzările s-au plasat la circa 26,5 milioane de euro. Grupul Otter încheie podiumul jucătorilor de pe piaţa de încălţăminte, după Deichmann şi CCC, în funcţie de cifra de afaceri; în segmentul de preţuri peste medie, are cele mai mari vânzări. Pe piaţa locală compania are trei concepte de magazine multibrand – Otter, Salamander şi Tezyo, intrat în portofoliu în urmă cu zece luni, dar care a ajuns deja numărul trei ca pondere la cifra de afacere – şi două de monobrand – Aldo şi Clarks.

    Grupul are o reţea de şapte magazine Tezyo în ţară, la care antreprenorul vrea să adauge încă alte cinci în prima parte a anului viitor, dintre care unul va fi deschis în Cluj, altul la Braşov şi restul în alte trei oraşe. „Am decis să lansăm Tezyo deoarece credem că piaţa cere un concept fresh multibrand autohton, ce se adresează clientelei Otter cât şi clientelei mai tinere, cu un design nou şi cu un mix de brand (deopotrivă mărci existente în portofoliu dar şi altele noi)”, a motivat Filip Schwartz decizia de a deschide Tezyo. Potrivit lui, investiţia în noile magazine s-a ridicat la o medie de 600 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa medie a spaţiilor este de 160 mp, cu tot cu depozit; astfel, suma medie de investiţie se plasează la aproape 100.000 de euro. Magazinele Tezyo au pe rafturi mărci precum Camper, UGG, Liu Jo şi din primăvară vor avea şi încălţări din gama Hugo Boss.

    Antreprenorul afirmă că rezultatele înregistrate de magazinele Tezyo sunt în linie cu aşteptările, într-o piaţă de încălţăminte a cărei valoare nu o poate estima dar care „este într-o uşoară creştere; piaţa shop-to-shop se află în stagnare sau chiar uşoară scădere, deoarece s-au deschis foarte multe centre comerciale în ultimii doi ani de zile”. Românii preferă să-şi cumpere încălţăminte mai cu seamă din malluri şi din online şi mai puţin din magazinele stradale, deşi Schwartz spune că „există unele oraşe – ca Sibiu, Braşov, Oradea – unde, datorită dezvoltării turismului, mizăm pe magazine stradale”. La capitolul consum, Bucureştiul a dominat ferm ani în şir, din prisma puterii de cumpărare, mai ridicată decât în provinvie, dar fenomenul are acum o sumedenie de nuanţe. „Prin 2005-2006, din 20 de magazine, cele mai mari vânzări se realizau în ceşe zece din Bucureşti. Acum există un mix între Bucureşti şi oraşe din provincie, ceea este bine pentru o economie sănătoasă”, adaugă omul de afaceri, care are 46 de ani şi este născut în capitala României.

    În acest moment, Otter Distribution are magazine în toate oraşele de peste 100.000 de locuitori „în afară de Buzău, dar la care ne uităm”. Compania are în total 64 de magazine, dintre care 26 sub brandul Otter (pentru luna decembrie este planificată o nouă deschidere, la Oradea), şapte unităţi sunt Tezyo, trei Clarks, 17 Salamander, opt Aldo şi trei sunt outleturi.

    Şeful Otter Distribution nu crede că vânzarea de încălţăminte se poate realiza doar în mediul virtual şi mizează pe o strategie care vizează un sistem omnichannel, „o îmbinare dintre online şi offline”. Vede însă magazinul virtual ca pe o forţă importantă în vânzarea de produse, care a ajus să însemne acum 7,5% din cifra de afacere a companiei şi prognozele vizează atingerea pragului de 10% anul viitor, „deorece ne bazăm şi pe magazinul online pe care tocmai l-am lansat pentru Tezyo”.

    În 2008, antreprenorul a încercat să-şi diversifice afacerile, extinzându-se spre vânzarea de haine, însă debutul crizei l-a determinat să renunţe la această idee. Despre acel moment, Filip Schwartz povesteşte că a fost nevoit să ia o serie de măsuri drastice şi să găsească soluţii din punct de vedere al cashflow-ului. „Am închis în 2009 toate afacerile care nu erau direct legate de zona noastră principală de business şi am optimizat afacerea închizând anumite magazine”, afirmă antreprenorul, căruia nu i s-a părut potrivită nici soluţia de a închide toate magazinele şi nici aceea de a aştepta să treacă vremurile grele. „Am închis anul 2008 cu vânzări sub 20 de milioane de euro. În anii următori am avut scăderi de vânzări, dar am fost profitabili, cu excepţia rezultatelor din 2009″, afirmă Schwartz. Cum economia s-a întors iar la creşteri, iar consumul este principalul motor Filip Schwartz mizează pe creşterea afacerii. „Ne concentrăm pe extinderea businessului principal, pe zona de încălţăminte, pe zona de online – iar ţinta noastră este ca acest canal să ajungă în cinci ani la 15% din cifra de afaceri. Extinderea businessului la nivel regional şi la optimizarea afacerii în ţară”, enumeră antreprenorul planurile sale de viitor.

    Mai mult, spune că nu are de gând să aducă alte branduri în franciză, considerând că acoperă toată clientela vizată de produsele încadrate pe segmente de preţ medium şi medium-high; zona mass-market nu este de interes pentru Filip Schwartz. Grupul Otter a terminat anul trecut cu afaceri de 120 de milioane de lei şi şi-a bugetat pentru 2016 un plus de 16‑17%, pânp la nivelul de 30 milioane de euro; plusurile aşteptate se bazează pe de o parte pe creşterea consumului şi dar şi pe expansiunea reţelei. Structura afacerii a rămas aceeaşi: distribuţia are o pondere de 23%, iar retailul contribuie cu 77%. Compania se ocupă şi de distribuţia unor branduri precum Ara sau Otter către mici comercianţi independenţi.

  • Situaţia economică europeană în primele trei trimestre ale anului 2016

    Economiile celor 19 ţări din inima Uniunii Europene a crescut într-un ritm susţinut în primele trei trimestre ale 2016. În primele trei luni din 2015, creşterea trimestrială a ajuns la 0,8%, apoi a scăzut la 0,5% în primul trimestru din 2016 şi a rămas la 0,4% tot restul anului.

    Această încetinire sugerează faptul că Europa încă se chinuieşte să iasă din criză, scrie The Economist. Incertitudinea politică, performanţă scăzută a economiei în afara UE şi comerţul global scăzut atârnă greu asupra creşterii economice. Deşi rata şomajului pe continet este scădere, încă mai sunt ţări unde şomajul rămâne foarte ridicat. Grecia conduce la acest capitol cu un şomaj de 23%, urmată de Spania (18%), apoi Croaţia cu 12,5%. Din toate ţările europene cea mai mică rată a şomajului este în Cehia şi Germania (în jur de 4%). În România şomajul se află în jur de 6%, potrivit datelor Eurostat. Ce este interesant este faptul că şomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) ajunge la 46% în Grecia, Spania (42,5%) şi Italia (37%). În România, puţin peste 20% dintre tineri sunt şomeri. În Germania doar 6-7% dintre tineri nu lucrează, iar Malta şi Cehia sunt la egalitate cu puţin sub 10%.

    În ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, lider detaşat este Luxemburg cu 89,000 de euro pe cap de locuitor, urmat de Irelanda (55.000 de euro) şi Danemarca (46.000 de euro). Cum era de aşteptat, România se află la coada clasamentului cu aproximativ 7000 de euro pe cap de locuitor, însă nu suntem ultimii, ultimul loc revenind-ui Bulgariei cu aproximativ 6000 de euro.

    Dacă la capitolul PIB pe cap de locuitor nu stăm extraordinar, când vine vorba de datoria publică stăm bine. Estonienii datorează cel mai puţin (0-19% din PIB), urmaţi de alţi nordici precum suedezii, letonienii sau danezii, toţi cu o datorie de 20-30% din PIB. România, Polonia, Slovacia şi Lituatinia au o datorie publică de 40-59% din PIB, pe când datoria Portugaliei, Italiei, Greciei sau Ciprului depăşeşte 100% din PIB.

    Per total, economia României se află într-o stare bună, în ultimul trimestru înregistrând o creştere de 4,6%, cea mai mare din Europa, urmată de Luxemburg (4,4%) apoi de Irlanda (4,3%).Cea mai lentă creştere are loc în Danemarca (0,25%), apoi în Letonia (0,7%) şi Italia (0,8%).

    The Economist notează că per total, situaţia economică a continentului în 2017 este incertă. Părăsirea iminentă a Marii Britanii a Uniunii Europene sigur va deveni o sursă de instabilitate economică, dar şi politicile comerciale protecţioniste ale noului preşedinte al Statelor Unite ar putea avea un efect de îngheţare al creşterii economice europene. 

  • Cât costă un plin în România şi în ţările din jur

    Românii cu maşini diesel care merg zilele acestea în Bulgaria şi fac acolo plinul la maşină economisesc echivalentul a 30 de lei. Şi în Polonia, Cehia, Slovacia, motorina este mai ieftină decât la noi. România are însă printre cele mai mici tarife la benzină. Dar şi aici Bulgaria ne întrece.

    În ultimele luni, preţul combustibililor a crescut simţitor. În vară, aproape toate benzinăriile vindeau litrul de benzină Euro 95 cu 5 lei sau chiar mai puţin. Acum, un litru din cea mai ieftină benzină costă circa 5,15 lei şi ajunge la 5,25 – 5,35 lei. Şi cotaţiile motorinei au crescut destul de mult.
    Motorina românească, aproape cea mai scumpă din zonă

    În zona Europei Centrale şi de Est, România are aproape cel mai mare preţ la motorină, cu excepţia Ungariei. Astfel, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 24 octombrie, preţul mediu al unui litru de motorină, incluzând taxele, era în România de circa 5,12 lei, iar în Ungaria de circa 5,22 lei.

    Bulgaria avea la aceeaşi dată un preţ ( în echivalent) de circa 4,36 lei per litru, fiind, de departe, cea mai ieftină ţară din zonă. De asemenea, la aceeaşi dată, bezinăriile din Austria, Cehia, Polonia, afişau cotaţii are motorinei sub nivelul din România. Astfel, în Austria un litru de benzină costa, echivalat în lei, în medie, 4,86 de lei, iar în Cehia circa 4,72 de lei.

    Astfel, pentru un plin de motorină românii plătesc, în ţară, circa 205 lei, în timp ce în Bulgaria şi Austria 174 de lei şi, respectiv, 194 de lei. Aşadar, cei care au motoare diesel şi alimentează în afara ţării pot economisi la un plin între 10 şi 30  de lei, echivalentul a câţiva litri de motorină.

    Benzina, în media preţurilor din UE

    Când vine vorba de benzină, preţurile din România sunt printre cele mai avantajoase din zonă. Însă, şi aici ţara noastră este depăşită de Bulgaria. Astfel, dacă pe 24 octombrie un litru de benzină costa în România, în medie, 5,13 lei, în Bulgaria preţul era de 4,54 de lei. Asta înseamnă că un plin de 40 de litri costă în România 205 lei, iar în Bulgaria 181 de lei, deci cu 24 de lei mai puţin.

    Cititi mai multe pe www.radioresita.ro

  • Cât costă un plin în România şi în ţările din jur

    Românii cu maşini diesel care merg zilele acestea în Bulgaria şi fac acolo plinul la maşină economisesc echivalentul a 30 de lei. Şi în Polonia, Cehia, Slovacia, motorina este mai ieftină decât la noi. România are însă printre cele mai mici tarife la benzină. Dar şi aici Bulgaria ne întrece.

    În ultimele luni, preţul combustibililor a crescut simţitor. În vară, aproape toate benzinăriile vindeau litrul de benzină Euro 95 cu 5 lei sau chiar mai puţin. Acum, un litru din cea mai ieftină benzină costă circa 5,15 lei şi ajunge la 5,25 – 5,35 lei. Şi cotaţiile motorinei au crescut destul de mult.
    Motorina românească, aproape cea mai scumpă din zonă

    În zona Europei Centrale şi de Est, România are aproape cel mai mare preţ la motorină, cu excepţia Ungariei. Astfel, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 24 octombrie, preţul mediu al unui litru de motorină, incluzând taxele, era în România de circa 5,12 lei, iar în Ungaria de circa 5,22 lei.

    Bulgaria avea la aceeaşi dată un preţ ( în echivalent) de circa 4,36 lei per litru, fiind, de departe, cea mai ieftină ţară din zonă. De asemenea, la aceeaşi dată, bezinăriile din Austria, Cehia, Polonia, afişau cotaţii are motorinei sub nivelul din România. Astfel, în Austria un litru de benzină costa, echivalat în lei, în medie, 4,86 de lei, iar în Cehia circa 4,72 de lei.

    Astfel, pentru un plin de motorină românii plătesc, în ţară, circa 205 lei, în timp ce în Bulgaria şi Austria 174 de lei şi, respectiv, 194 de lei. Aşadar, cei care au motoare diesel şi alimentează în afara ţării pot economisi la un plin între 10 şi 30  de lei, echivalentul a câţiva litri de motorină.

    Benzina, în media preţurilor din UE

    Când vine vorba de benzină, preţurile din România sunt printre cele mai avantajoase din zonă. Însă, şi aici ţara noastră este depăşită de Bulgaria. Astfel, dacă pe 24 octombrie un litru de benzină costa în România, în medie, 5,13 lei, în Bulgaria preţul era de 4,54 de lei. Asta înseamnă că un plin de 40 de litri costă în România 205 lei, iar în Bulgaria 181 de lei, deci cu 24 de lei mai puţin.

    Cititi mai multe pe www.radioresita.ro

  • Grupul Hornbach a încheiat primele 6 luni cu afaceri de peste 2 miliarde de euro

    Concernul Hornbach Holding AG & Co. KGaA (grupul Hornbach) a menţinut tendinţa pozitivă înregistrată în primul trimestru din anul financiar curent şi în al doilea trimestru. Astfel, în perioada 1 iunie – 31 august 2016 business-ul companiei s-a majorat cu 6,8%, atingând 1,07 miliarde euro. Raportat la primul semestru, afacerile concernului au crescut cu 6,4%, la 2,186 miliarde de euro. De asemenea, rezultatul operaţional (EBIT) s-a majorat pe parcursul celui de-al doilea trimestru cu 2,2%, la 76 milioane de euro şi, cumulat în prima jumătate de an, cu 0,9%, la 152,5 milioane de euro. În acest context, Grupul Hornbach confirmă prognoza cu privire la cifra de afaceri şi veniturile întregului an 2016/2017.

    Dinamicia ridicată a cifrei de afaceri a întregului Grup a fost puternic influenţată de cele 154 de magazine de materiale de construcţii şi grădinărit, gestionate de către cel mai mare sub-concern operativ, Hornbach Baumarkt AG. În acest context, vânzările după primele şase luni ale magazinelor au depăşit, pentru prima dată, pragul de 2 miliarde de euro. Astfel, cifra de afaceri a sub-concernului a înregistrat, în primul semestru al anului 2016/2017, o creştere de 6,7%, la 2.062,5 milioane de euro (în anul precedent, 1.933,4 milioane de euro), după o creştere în cel de-al doilea trimestru de 7,0%, atingând 1.003,6 milioane de euro (în anul precedent, 938,2 milioane de euro). Cu raportare la o suprafaţă şi un curs de schimb similare, sub-concernul şi-a majorat cifra de afaceri în cel de-al doilea trimestru cu 4,5%.

    „În Germania, magazinele noastre de materiale de construcţii şi grădinărit, cu o creştere de 2,5% raportată la o suprafaţă similară, au înregistrat o evoluţie mult mai bună în comparaţie cu media din sectorul DIY“, a declarat Albrecht Hornbach, preşedintele consiliului de administraţie al Hornbach Management AG.

    Cele mai importante creşteri în cadrul sub-concernului Hornbach Baumarkt AG au provenit, în primul semestru, din regiunea altor state europene. Ponderea acestora la cifra de afaceri a sub-concernului s-a majorat cumulat de la 42,3% la 44,6%. Cu raportare la o suprafaţă şi un curs de schimb similare, cifra de afaceri a magazinelor din statele europene, fără a fi luată în calcul Germania, s-a majorat în cel de-al doilea trimestru cu 7,7%, iar la nivel de semestru cu 7,1%.

    Hornbach s-a impus cu succes în ţările europene în calitate de partener pentru proiecte. În plus, această situaţie este valabilă şi în ceea ce priveşte comerţul electronic. Astfel, clienţii profesionişti şi meşterii din Austria, Elveţia, Olanda, Cehia şi Luxemburg apelează tot mai mult la magazinul online Hornbach pentru a-şi face cumpărăturile.

  • Care sunt ţările de unde vin cei mai deştepţi studenţi din lume?

    Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică (OECD) a publicat recent studiul anual “Educaţia dintr-o privire”, care prezintă un peisaj educaţional dominat de universităţi din Marea Britanie şi Statele Unite, precum Harvard, MIT, Stanford, Oxford sau Cambridge.

    Cu toate acestea, testele aplicate studenţilor au arătat un set de naţionalităţi cu totul diferite. Astfel, cei mai inteligenţi studenţi sunt (în ordine) cei din Japonia, din Finlanda şi din Olanda. Urmează în top 10 Australia, Norvegia, Belgia, Noua Zeelandă, Anglia, Statele Unite şi Cehia.

    Dintre acestea, doar Marea Britanie şi Statele Unite deţin poziţii dominante şi în clasamentul global al universităţilor. Situaţia este oarecum surprinzătoare şi demonstrează faptul că şi sisteme educaţionale cu costuri mai mici pot fi performante. Olanda, spre exemplu, are taxe de şcolarizare mult reduse dar reuşeşte să depăşească Statele Unite, unde taxele se ridică la zeci de mii de dolari anual.

    Chiar dacă acurateţea raportului este de multe ori pusă la îndoială, el trebuie luat în seamă în condiţiile în care universităţile din lumea întreagă ajung să se lupte pentru elevi, folosind de multe ori tehnici de marketing similare brand-urilor.

    Sursa: BBC

  • Care sunt ţările de unde vin cei mai deştepţi studenţi din lume?

    Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică (OECD) a publicat recent studiul anual “Educaţia dintr-o privire”, care prezintă un peisaj educaţional dominat de universităţi din Marea Britanie şi Statele Unite, precum Harvard, MIT, Stanford, Oxford sau Cambridge.

    Cu toate acestea, testele aplicate studenţilor au arătat un set de naţionalităţi cu totul diferite. Astfel, cei mai inteligenţi studenţi sunt (în ordine) cei din Japonia, din Finlanda şi din Olanda. Urmează în top 10 Australia, Norvegia, Belgia, Noua Zeelandă, Anglia, Statele Unite şi Cehia.

    Dintre acestea, doar Marea Britanie şi Statele Unite deţin poziţii dominante şi în clasamentul global al universităţilor. Situaţia este oarecum surprinzătoare şi demonstrează faptul că şi sisteme educaţionale cu costuri mai mici pot fi performante. Olanda, spre exemplu, are taxe de şcolarizare mult reduse dar reuşeşte să depăşească Statele Unite, unde taxele se ridică la zeci de mii de dolari anual.

    Chiar dacă acurateţea raportului este de multe ori pusă la îndoială, el trebuie luat în seamă în condiţiile în care universităţile din lumea întreagă ajung să se lupte pentru elevi, folosind de multe ori tehnici de marketing similare brand-urilor.

    Sursa: BBC

  • Încă un magazin online dedicat amenajărilor interioare intră pe piaţa din România. Estimează afaceri de 3 milioane de euro în 2017

    Bonami, magazin online dedicat amenajărilor interioare, intră pe piaţa din România şi aşteaptă afaceri de 500.000 de euro anul acesta şi 3 milioane de euro în 2017

    Bonami, un startup cu sediul la Praga, a fost lansat în 2013 de către Vaclav Strupl, finanţat de Miton Czech investment group, iar acum este prezent pe patru pieţe (Cehia, Slovacia, Polonia şi România). Iniţial, compania se baza pe un model de business bazat pe campanii de reducere, dar acum are şi un stoc cu produse într-un depozit de 6000 de mp.

    La conferinţa de lansarea a afacerii au fost prezenţi David Siska, CEO-ul companiei, şi Manuela Ionescu, Country Manager România. Afacerea a înregistrat anul trecut venituri de 9,6 milioane de euro şi pentru anul în curs se bazează pe venituri de 18,5 milioane. Pe piaţa locală se aşteaptă la afaceri de 500.000 de euro în 2016 şi la 3 milioane de euro în 2017. Cehii sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul şi mizează pe afaceri de 30 de milioane de euro pe toate pieţele.

    “Am ales să ne extindem în România datorită climatului economic favorabil, datorită faptului că aici avem o piaţă foarte mare (11 milioane de români sunt online), dar şi datorită faptului că e-commerce-ul creşte foarte repede aici”, a spus David Siska. Potrivit acestuia investiţia în România s-a ridicat la câteva zeci de mii de euro şi se va mări la câteva sute de mii în următorii ani, pe măsură ce câştigă clienţi.

    Bonami targetează familiile din România cu venituri medii spre mari şi femeile cu vârsta cuprinsă între 25-45 de ani. Produsele achiziţionate vor fi livrate de la depozitul din Cehia şi ar trebui să ajungă la clientul din România în trei zile.
    Magazinul online are înregistraţi pe site până acum 2 milioane de persoane dintre care peste 100.000 în România, site-ul fiind lansat pe plan local încă din septembrie 2016. Reprezentanţii companiei au spus că este prea devreme pentru a dat o valoare a coşului de cumpărături mediu al unui client din România, menţionând totuşi că românii cumpără lucruri mici, decoraţiuni, obiecte multifuncţionale.

    Printre mărcile prezente în magazinul online se află House Doctor, Brandani, Desigual, Busy B sau Karup. Deocamdată pe Bonami nu se găsesc produse realizate de designer români, dar David Saska a spus că sunt interesaţi să colaboreze cu artişti români şi că poate vom vedea în viitor produsele acestora în magazin.

  • Rockwell Automation a deschis biroul din Bucureşti. Piaţa pentru soluţii de automatizare industrială din România este estimată la 300 de milioane de euro

    Grupul american Rockwell Automation, un business de 6,3 miliarde de dolari cu 22.000 de angajaţi la nivel global, specializat în soluţii de automatizare industrială, îşi deschide un birou în România. Americanii lucrau de mai mulţi ani în România, însă abia în 2016 conducerea a decis deschiderea unui birou la noi în ţară “Afacerea a crescut, iar clienţii simţeau nevoia să fim mai aproape de ei”, a declarat Peter Rozek, Country Sales Manager Czech Cluster & SEE.

    Această extindere în regiune face parte din planul companiei de dezvoltare, regiunea noastră fiind una care ar putea să le aducă mult business americanilor. Rockwell Automation a împărţit zona în 8 pieţe: Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Slovenia, Croaţia, Serbia, Bulgaria, primele patru fiind cele mai importante. În regiunea EMEA, Rockwell a vândut anul trecut echipamente şi soluţii de automatizare industrială în valoare de 1,4 miliarde de dolari. Deşi Reto Berner, regional sales director Eastern Europe & Russia, nu a vrut să divulge cât la sută din acest venit vine de pe plan local, Peter Rozek, Country Sales Manager Czech Cluster & SEE, a spus că România este a doua piaţă din regiune ca importanţă pentru companie, după Cehia.

    “E greu de estimat mărimea pieţei din România, însă aş putea să-ţi spun că piaţa pentru produse de automatizare industrială din România ajunge undeva la 300 de milioane de euro”, a declarat Peter Rozek.

    În România în prezent la Rockwell Automation sunt angajaţi 6 oameni (3 pentru vânzări şi 3 pentru suport tehnic).

  • Ce companii din România au fost încluse în topul primelor 500 din Europa Centrală şi Ucraina

    Companiile din România incluse în topul primelor 500 din Europa centrală şi Ucraina au înregistrat anul trecut venituri totale de aproximativ 46 de miliarde de euro, la fel ca în 2014. Cele 46 de companii prezente pe piaţa locală sunt responsabile astfel de mai puţin de 7% din veniturile înregistrate de primele 500 din regiune. Dacă pentru ţări ca Polonia sau Republica Cehia motorul creşterii este industria, piaţa locală se bazează mai ales pe consum.

    „În anumite zone am crescut mai mult decât am aşteptat, în altele am involuat. România va avea mereu o direcţie indecisă. Asta e România, nu avem spiritul german, nu avem determinarea altor naţii, ne apropiem mai degrabă de greci, de spiritul balcanic“, sintetizează Radu Gheţea, executivul care conduce din 2007 banca de stat CEC Bank, într-un dialog prilejuit de lansarea clasamentului Deloitte Top 500 companii din Europa Centrală şi de Est. Aflat la cea de-a zecea ediţie, clasamentul realizat de Deloitte oferă o sinteză asupra evoluţiei celor mai mari companii prezente în Europa Centrală şi Ucraina (500 de companii, 50 de băncii, 50 de companii de asigurare). 

    Clasamentul este condus de Polonia, urmată de Republica Cehia, Ungaria şi România. În acest context, de zece ani, valoarea afacerilor din România este mai degrabă modestă: anul trecut, veniturile însumate raportate de primele 500 de companii din top au ajuns la 685 de miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 1,2% faţă de anul 2014. Potrivit clasamentului, cele 46 de companii din România prezente în CE Top 500 au fost avut venituri însumate de 46,4 miliarde de euro.

    Spre comparaţie, Polonia a fost prezentă în clasament cu 182 de companii, cu venituri care reprezintă 38% din totalul regiunii. Reprezentanţii Deloitte subliniază perspectivele optimiste legate de faptul că România este aproape de ocuparea celui de al treilea loc din clasament – cifrele însă ne arată cum ne aflăm în continuare la mare distanţă de prima clasată. Spre exemplu, veniturile cumulate ale primelor 10 companii incluse în top de pe pe piaţa locală (condus de Automobile Dacia, Petrom şi Rompetrol Rafinare), de circa 20 de miliarde de euro, reprezintă valoarea veniturilor primei companii poloneze incluse în top, gigantul din industria petrolului PKN Orlen.

    Creşterea numărului de companii deţinute de antreprenori din Europa Centrală şi de Est s-a văzut mai ales în Polonia, unde 11 astfel de companii au fost adăugate. Dacă România este prezentă în clasament cu două companii locale (Dedeman şi Tinmar), 37 de multinaţionle şi cinci companii deţinute de stat, Polonia este reprezentată de 32 de companii locale, 92 de multinaţionale şi 34 deţinute de stat.

    Cel mai bine reprezentate în domeniul financiar sunt băncile poloneze (15 la număr), urmate de cele din Republica Cehia (8), apoi Ungaria şi România (câte 6). Clasamentul este condus de două bănci poloneze – PKO Bank Polski şi Bank Pekao. În topul primelor 50 de bănci din regiune, pe primele locuri sunt tot polonezii, cu PKO Bank Polski, cu active de circa 62,6 miliarde de euro, şi Pekao, cu active de 39,6 miliarde de euro, aproape cât întregul sistemul bancar românesc (cu active totale de circA 80 de miliarde de euro).

    „În România ne confruntăm cu un paradox al sistemului bancar: depozitele sunt scăzute, iar pe de altă parte există cerere pentru credite şi, chiar şi mai surprinzător, avem exces de lichiditate în bănci; totodată există o prăpaste între dobânzile la depozite, foarte scăzute, şi dobânzile la credite, care sunt foarte mari“, sesizează şi George Toma Mucibabici, preşedintele Deloitte Romania. „România are un moment bun datorită condiţiilor create după criză, sănătatea sistemului bancar poate susţine cererile companiilor care vor să crească, să se dezvolte, toată lumea ştie că statul român nu a pus bani pentru salvarea sistemului românesc ca în alte ţări – băncile au acţionat cu grijă pentru a-şi face mai puternică prezenţa din România. Aprope 50% din populaţie este în mediul rural, acolo nu avem foarte dezvoltări industriale şi retail, bancarizarea este scăzută, dar în ultimii 25 de ani am reinventat banca în România“, explică şi Gheţea, în dialogul prilejuit de lansarea clasamentului.

    Activele celor mai mari 50 de bănci au crescut, în medie, cu 5,9% faţă de 2014; în timp ce ROE au scăzut uşor la 8,9% în 2015. Cei 50 de asigurători din regiune au înregistrat o creştere a primelor brute subscrise, în medie cu 4,5%. Industriile cheie, reprezentate de cele mai mari companii din regiune sunt energia şi resursele, consumul şi transporturile, producţia – care generează 90% din veniturile însumate ale celor 500 de companii incluse în top. Iar industria a înregistrat cea mai mare creştere a veniturilor, de 7,4%, alimentată mai ales de performanţa companiilor din automotive. Motorul creşterii în România a fost consumul – al doilea mare domeniu în funcţie de companiile prezente în clasament, care a crescut cu 4,1% anul trecut. “Anul 2015 a fost caracterizat de creşterea consumului şi a investiţiilor. Este de aşteptat ca România să surclaseze alte ţări din regiune în 2016, iar în anii următori se anticipează o creştere solidă”, descrie pozitiv rezultatele clasamentului de anul acesta Lars Wiechen, partener al Deloitte.

    Atât în Republica Cehia, unde sectorul automotive reprezintă 18% din numărul companiilor incluse în clasament, cât şi în Ungaria, care a beneficiat de asemenea de avansul industriei automotive (care a crescut cu 13,3%), dar şi în Polonia, motorul creşterii a fost sectorul automotive. În acelaşi timp, factorul crucial de creştere în România a fost adus de retail (în creştere cu 17,8% faţă de anul anterior). România a fost una dintre pieţele cheie de creştere pentru sectorul bunurilor de larg consum, cu venituri mai mari cu 13,8% faţă de 2014.

    Mai mult de o treime din companiile din top 500 aparţin industriei bunurilor de larg consum, iar analiza Deloitte subliniază şi cum în România această industrie a avut parte de cea mai mare creştere: din cele 46 de companii incluse în clasament, 10 sunt din domeniul retailului. „România are un rol important în regiune, piaţa creşte cu adevărat, este un mediu de afaceri bun, susţinut de date macroeconomice – şi va continua să fie aşa pentru următorii 3-4 ani, însă trebuie susţinut prin stabilitate. Retailul este un segment important, cu 500 de milioane de consumatori zilnici la nivel european; domeniul are aproape acelaşi număr de angajaţi ca şi populaţia României, plăteşte cele mai multe taxe, indirecte sau indirecte, contribuie la inovarea serviciilor aduse consumatorilor etc.“, apreciază Vassilis Stavrou, directorul general al Mega Image, a 21-a companie din clasamentul local (şi a 266-a din cel regional), prezent şi el la dialog.

    Directorul general al Mega Image este discret în ce priveşte rezultatele pe care le va atinge compania anul acesta sau numărul de magazine pe care ţinteşte să le deschidă, dar subliniază că va marca „o creştere de două cifre solidă, mai mare de 10%“. Mega Image a investit în ultimii ani sume situate în jurul a 50 de milioane de euro pentru a deschide anual 70-100 de magazine; retailerul belgian va continua să se extindă în următorii doi ani în acelaşi ritm, cu investiţii de circa 50 de milioane de euro pe an, potrivit unor declaraţii acordate de directorul general al retailerului la începutul anului. Potrivit celui mai recent raport financiar al companiei, în 2015, magazinele Delhaize din Grecia, România şi Serbia au generat venituri în valoare de 3,4 miliarde de euro, reprezentând 14% din încasările totale ale companiei.

    Anul trecut, Mega Image a anunţat fuziunea dintre compania belgiană Delhaize, operatorul Mega Image şi Shop & Go în România, cu retailerul olandez Ahold, într-o tranzacţie estimată la 9,32 miliarde de euro în baza cotaţiilor bursiere ale celor două companii. Potrivit presei internaţionale, noua entitate, Ahold Delhaize, este deţinută în proporţie de 61% de către acţionarii Ahold, iar restul de către acţionarii belgieni. Procesul fuziunii dintre cele două companii s-a încheiat la mijlocul acestui an; potrivit lui Stavrou, acesta nu va aduce un nou brand pe piaţa locală. „Nu veţi vedea noul brand în România, logoul va fi acelaşi, acesta a trecut printr-o schimbare de animal, de la elefant la leu.“ Stavros s-a referit şi la ritmul de creştere al companiei: „Niciodată nu ne-am dorit să fim cei mai mari în termeni de mărime, ci să fim brandul numărul 1 în mintea consumatorilor“.

    Din perspectiva clienţilor, timpul este cel mai important activ – astfel că Profi şi Mega Image se vor axa pe extinderea prin magazine de proximitate. Călin Costinaş, directorul general al Profi (aflat în clasamentul local pe poziţia 37 şi în cel regional pe locul 399), previzionează o creştere mai mare a veniturilor decât anul trecut şi ţinteşte atingerea pragului de 500 de magazine până la finalul anului; el se aşteaptă ca lanţul să aibă şi cele mai mari încasări din segmentul de supermarketuri. „În fiecare an ne-am propus să deschidem un număr mai mare de magazine decât în cel anterior“, descrie directorul general al Profi strategia companiei. Domeniul are cele mai mari venituri, însă profitabilitatea este cea mai redusă. „EBITDA este cuprinsă între 5 şi 8%, iar marginile sunt foarte scăzute, de 1-3%“, explică directorul general al Mega Image de ce, în pofida veniturilor mari ale companiei, marjele sunt mici. „România va ajunge la poziţia în care va avea în fiecare sat unul dintre magazinele voastre – aşa văd eu lucrurile“, spune şi George Mucibabici de la Deloitte.

    Raportul Deloitte de anul acesta, al zecelea de pe piaţa locală, zugrăveşte două tablouri: mulţi jucători din retail cresc sau intră pe piaţă; apoi, tendinţa de digitalizare a afacerilor, subliniază reprezentanţii Deloitte – concentrare care vine în contextul în care Deloitte a lansat anul acesta serviciile de consultanţă digitală ale companiei şi l-a cooptat pe Cosmin Costea de la COSTEAconsulting.com, un consultant cu experienţă de peste 15 ani în domeniul consultanţei digitale în afaceri, pentru a conduce linia de servicii din poziţia de director de strategie. Digitalizarea reprezintă una dintre preocupările principale şi pentru retaileri. „Aceasta nu înseamnă doar comerţ online, ci toate activităţile digitale, fie că vorbim despre social media sau despre modul în care folosim informaţiile disponibile pentru a ne adresa personalizat clienţilor.“ Potrivit directorului general al Mega Image, retailerul a început să lucreze la digitalizarea activităţilor, dar clienţii vor vedea efectele acesteia începând cu anul viitor. Iar directorul general al Profi apreciază bugetul dedicat digitalizării (inclusiv mijloacele tehnologice), la câteva milioane de euro anual.

    Media veniturilor celor 500 de companii incluse în clasament a crescut cu 3,5% (comparativ cu 0,3% în 2014 şi 0,0% în 2013); chiar dacă veniturile lor au fost în creştere, perspectivele nu sunt optimiste, în condiţiile în care un sondaj de opinie realizat de Deloitte în rândul directorilor financiari din Europa Centrală şi de Est denotă un optimism moderat legat de dezvoltările economice ale regiunii: 63% din companiile interogate aşteaptă o creştere a veniturilor şi anul acesta. Apetitul pentru risc este în continuare limitat, iar factorii geopolitici sunt văzuţi ca surse de incertitudine. Previziunile pentru 2016 arată că situaţia economică se va deteriora în mai multe ţări din regiune, comparativ cu anul 2015. 66,6% din companiile interogate au raportat creşteri ale veniturilor în 2015, comparativ cu 52% anul anterior; totuşi, informaţiile legate de primul trimestru din 2016 indică un trend inversat, majoritatea companiilor înregistrând un declin (61,2%, comparativ cu 44,8% în 2015).