Tag: candidat

  • Un primar din România, aflat în puşcărie, a reuşit să câştige alegerile

    Mai multe persoane care fie sunt urmăriţi penal, fie sunt acuzaţi de DNA de acte de corupţie au reuşit să determine un număr de oameni să voteze cu ei şi astfel să câştige alegerile. Asta da performanţă.

    Cătălin Cherecheş, candidat la primăria oraşului Baia Mare din partea Coaliţiei pentru Baia Mare, este un exemplu excelent. Acesta ar fi câştigat din puşcărie scaunul de edil cu aproximativ 70% din voturi, potrivit presei locale. La Craiova, Olguta Vasilescu (PSD) ar fi castigat primaria orasului Craiova. George Scripcaru a câştigat şi el un nou mandat de primar. In Bucureşti, Gabriel Mutu si Robert Negoita au câştigat sectoare 6 şi 3, amândoi candidaţi ai PSD.

    Un alt mare oraş în care alegătorii au ales la conducere un primar penal este Râmnicu Vâlcea. Condamnat în trecut de mai multe ori pentru fapte de corpuptie şi recent eliberat din închisoare, Mircia Gutău a câştigat al treilea mandat de primar cu peste 45%. Gutău a candidat din partea Partidului Ecologist Român.

    O scurtă trecere în revistă: senatorul Gabriel Mutu este urmarit penal de DIICOT din octombrie 2014, într-un dosar care vizează activitatea unui grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani. Robert Negoita, actualul primar al sectorului 3, este acuzat de procurorii DNA de evaziune fiscală în formă continuată.

    DNA o acuza pe Lia Olguta Vasilescu de luare de mită (patru infracţiuni), folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (trei infracţiuni) şi spălare de bani.

    George Scripcaru a fost trimis in judecata de procurorii DNA, fiind acuzat de mai multe infracţiuni, printre care şi luare de mita.

  • Clotilde Armand pierde Primăria Sectorului 1, potrivit datelor provizorii Biroului Electoral Central

    Rezultatele provizorii oferite de Biroul Electoral Central la ora 6.00 arată o răsturnare de situaţie la Sectorul 1, acolo unde Clotilde Armand are 28,7%, în timp ce Daniel Tudorache a trecut pe prima poziţie cu 31,1%.

    Exit-poll-urile şi primele date oficiale de la BEC, de duminică seara, au dat-o câştigătoare pe Clotilde Armand.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicuşor Dan (USB): USB va deveni Uniunea Salvaţi România şi va lupta la alegerile parlamentare

    Nicuşor Dan le-a mulţumit tuturor persoanelor care l-au sprijinit în campania electorală, iar faptul că “bucureştenii au aflat de USB, li se datorează”.
     
    El a precizat că întrucât lipsea o forţă politică care să reprezinte cetăţenii în lupta cu corupţia, “USB va deveni Uniunea Salvaţi România şi va lupta la alegerile parlamentare din toamnă”.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
  • Conform sondajului IRES, Clotide Armand ar fi câştigat Primăria Sectorului 1 cu 31%

    Clotilde Armand, născută în Franţa şi căsătorită cu un cetăţean român, Sergiu Moroianu, a candidat din partea USB, partid condus de Nicuşor Dan, la Primăria Sectorului 1.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată şi ce calităţi ar trebui să aibă primarul ideal în ochii votanţilor

    Am rugat cititorii să ne spună cum trebuie să fie candidatul ideal, iar unele dintre răspunsuri par a demonstra o anumită maturizare a votanţilor: apartenenţa la partid nu mai e atât de importantă ca în urmă cu patru sau opt ani. Situaţia financiară a candidatului ar trebui să fie una bună sau foarte bună – sigur, aici intervine clişeul că „are bani, deci fură mai puţin“ – dar este totuşi de apreciat că votanţii nu mai caută politicieni din popor, ci unii care mai degrabă au reuşit să aibă deja rezultate notabile.

    Printre temele de campanie enumerate de cei care au răspuns solicitării noastre se află şi subvenţia de la buget pentru energia termică. „Aşa cum se desfăşoară în prezent lucrurile, gigacaloria este folosită ca mijloc politic de campanie electorală pe bază de promisiuni fără acoperire şi fără conţinut“, spune Radu Opaina, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România. „Primarul are obligaţia să colaboreze în mod serios şi pe bază de respect cu instituţiile şi organizaţiile care se ocupă efectiv de problemele privind viaţa la bloc, în condiţiile în care mai mult de 50% din populaţia unui oraş locuieşte la bloc. Până acum nu s-a întamplat acest lucru. Sperăm că la un moment dat se va îndeplini această condiţie de bază.“

    Cu toate acestea, subvenţiile la bugetele locale pe parcursul anului 2015 (nu doar cele pentru energie termică) s-au ridicat la valoarea de aproape 8 miliarde de lei; suma reprezintă peste 10% din totalul veniturilor de 61,46 miliarde de lei adunate la bugetele administraţiilor locale.

    Consiliile judeţene au fost, anul trecut, cele mai subvenţionate administraţii locale, primind 45% din totalul subvenţiilor (3,5 miliarde de lei). Consiliile judeţene din Vâlcea (220 milioane lei), Prahova (173 milioane lei) şi Hunedoara (149 milioane lei) au ocupat primele trei locuri, în vreme ce Covasna, Giurgiu, Ilfov şi Ialomiţa au fost consiliile judeţene care au primit cele mai mici subvenţii anul trecut. Primăriile de comună au primit anul trecut o treime din totalul subvenţiilor (2,6 miliarde de lei); cei mai mulţi bani au mers către unităţi administrative din Neamţ, Giurgiu şi Iaşi, iar cei mai puţini către Ialomiţa, Braşov şi Covasna.

    Urmează primăriile de municipii care au primit subvenţii de ce totalizează peste 16% din total (1,2 miliarde de lei). Bucureşti, spre exemplu, a primit subvenţii în valoare de 319 milioane lei. Primăriile de oraşe au primit doar 442 de milioane de lei (5,6% din totalul subvenţiilor).

    Exemple precum cel al Partidului Naţional Liberal, care a retras doi candidaţi la postul de primar general al Bucureştiului, nu fac decât să accentueze imaginea de neputinţă a formaţiunilor politice în a prezenta un candidat viabil celor peste 1,6 milioane de bucureşteni cu drept de vot. Iar astfel de stângăcii le vom întâlni de-a lungul şi de-a latul României; întrebarea rămâne, aşadar, unde sunt candidaţii care ar putea schimba ceva?

    Apariţia în timp a aşa-zişilor baroni locali a fost un alt motiv care a dus la diminuarea încrederii în aleşi – Bacău este un exemplu în acest sens. Factorul politic a condus la o cădere a ponderii deţinute în PIB naţional de 0,6 puncte procentuale în ultimii zece ani; sub conducerea lui Dumitru Sechelariu şi, ulterior, a lui Romeo Stavarache, municipiul a ajuns într-o stare economică precară. Acest lucru nu îl împiedică însă pe cel din urmă să candideze din nou: în ciuda faptului că este sub control judiciar de la începutul lunii aprilie, după ce a fost arestat, Stavarache doreşte un al patrulea mandat la conducerea muncipiului Bacău.

    În funcţie din 2004, când a câştigat în faţa lui Dumitru Sechelariu după al doilea tur, Stavarache este cercetat în mai multe dosare de corupţie, abuz în serviciu şi complicitate la o tentativă de fraudare a fondurilor europene.

    Există, bineînţeles, şi exemple pozitive; unul dintre acestea este cel al lui Valentin Vrabie, primarul comunei Peştera, din Constanţa, care în urmă cu peste şase ani a demisionat din PSD; câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg consili local, şi de atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări.

    Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite; şcoala a fost reparată şi modernizată, iar lângă s-a mai construit una. Totul s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale, nu din bani de la guvern sau din alte fonduri. Din păcate, însă, putem număra pe degetele de la o mâna poveştile de acest fel.

  • Cum arată şi ce calităţi ar trebui să aibă primarul ideal în ochii votanţilor

    Am rugat cititorii să ne spună cum trebuie să fie candidatul ideal, iar unele dintre răspunsuri par a demonstra o anumită maturizare a votanţilor: apartenenţa la partid nu mai e atât de importantă ca în urmă cu patru sau opt ani. Situaţia financiară a candidatului ar trebui să fie una bună sau foarte bună – sigur, aici intervine clişeul că „are bani, deci fură mai puţin“ – dar este totuşi de apreciat că votanţii nu mai caută politicieni din popor, ci unii care mai degrabă au reuşit să aibă deja rezultate notabile.

    Printre temele de campanie enumerate de cei care au răspuns solicitării noastre se află şi subvenţia de la buget pentru energia termică. „Aşa cum se desfăşoară în prezent lucrurile, gigacaloria este folosită ca mijloc politic de campanie electorală pe bază de promisiuni fără acoperire şi fără conţinut“, spune Radu Opaina, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România. „Primarul are obligaţia să colaboreze în mod serios şi pe bază de respect cu instituţiile şi organizaţiile care se ocupă efectiv de problemele privind viaţa la bloc, în condiţiile în care mai mult de 50% din populaţia unui oraş locuieşte la bloc. Până acum nu s-a întamplat acest lucru. Sperăm că la un moment dat se va îndeplini această condiţie de bază.“

    Cu toate acestea, subvenţiile la bugetele locale pe parcursul anului 2015 (nu doar cele pentru energie termică) s-au ridicat la valoarea de aproape 8 miliarde de lei; suma reprezintă peste 10% din totalul veniturilor de 61,46 miliarde de lei adunate la bugetele administraţiilor locale.

    Consiliile judeţene au fost, anul trecut, cele mai subvenţionate administraţii locale, primind 45% din totalul subvenţiilor (3,5 miliarde de lei). Consiliile judeţene din Vâlcea (220 milioane lei), Prahova (173 milioane lei) şi Hunedoara (149 milioane lei) au ocupat primele trei locuri, în vreme ce Covasna, Giurgiu, Ilfov şi Ialomiţa au fost consiliile judeţene care au primit cele mai mici subvenţii anul trecut. Primăriile de comună au primit anul trecut o treime din totalul subvenţiilor (2,6 miliarde de lei); cei mai mulţi bani au mers către unităţi administrative din Neamţ, Giurgiu şi Iaşi, iar cei mai puţini către Ialomiţa, Braşov şi Covasna.

    Urmează primăriile de municipii care au primit subvenţii de ce totalizează peste 16% din total (1,2 miliarde de lei). Bucureşti, spre exemplu, a primit subvenţii în valoare de 319 milioane lei. Primăriile de oraşe au primit doar 442 de milioane de lei (5,6% din totalul subvenţiilor).

    Exemple precum cel al Partidului Naţional Liberal, care a retras doi candidaţi la postul de primar general al Bucureştiului, nu fac decât să accentueze imaginea de neputinţă a formaţiunilor politice în a prezenta un candidat viabil celor peste 1,6 milioane de bucureşteni cu drept de vot. Iar astfel de stângăcii le vom întâlni de-a lungul şi de-a latul României; întrebarea rămâne, aşadar, unde sunt candidaţii care ar putea schimba ceva?

    Apariţia în timp a aşa-zişilor baroni locali a fost un alt motiv care a dus la diminuarea încrederii în aleşi – Bacău este un exemplu în acest sens. Factorul politic a condus la o cădere a ponderii deţinute în PIB naţional de 0,6 puncte procentuale în ultimii zece ani; sub conducerea lui Dumitru Sechelariu şi, ulterior, a lui Romeo Stavarache, municipiul a ajuns într-o stare economică precară. Acest lucru nu îl împiedică însă pe cel din urmă să candideze din nou: în ciuda faptului că este sub control judiciar de la începutul lunii aprilie, după ce a fost arestat, Stavarache doreşte un al patrulea mandat la conducerea muncipiului Bacău.

    În funcţie din 2004, când a câştigat în faţa lui Dumitru Sechelariu după al doilea tur, Stavarache este cercetat în mai multe dosare de corupţie, abuz în serviciu şi complicitate la o tentativă de fraudare a fondurilor europene.

    Există, bineînţeles, şi exemple pozitive; unul dintre acestea este cel al lui Valentin Vrabie, primarul comunei Peştera, din Constanţa, care în urmă cu peste şase ani a demisionat din PSD; câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg consili local, şi de atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări.

    Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite; şcoala a fost reparată şi modernizată, iar lângă s-a mai construit una. Totul s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale, nu din bani de la guvern sau din alte fonduri. Din păcate, însă, putem număra pe degetele de la o mâna poveştile de acest fel.

  • Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu, candidaţi la alegerile locale

    Doi dintre candidaţii la alegerile locale din Olt poartă numele fostului dictator Nicolae Ceauşescu, respectiv al fostului preşedinte Ion Iliescu. Nicolae Ceauşescu din Poboru spune că nu are nicio şansă să câştige, în timp ce Ion Iliescu afirmă că a intrat în politică pentru că altceva nu avea, scrie Mediafax

    Dacă Ceauşescu e pe lista PSD pentru Consiliul Local al comunei Poboru, Iliescu este candidat din partea ALDE, la Crâmpoia.

    În discuţia cu corespondentul MEDIAFAX, problema semnalului la mobil i-a dat de furcă lui Nicolae Ceauşescu, candidat în vârstă de 62 de ani pentru un mandat în Consiliul Local al comunei Poboru.

    Alo!?
    Da, vă rog!

    Să trăiţi! Domnul Ceauşescu?
    Poftim?

    Domnul Nicolae Ceauşescu?
    Da.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Sondaj: Gabriela Firea ar câştiga alegerile cu 45%, urmată de Nicuşor Dan şi Robert Turcescu

    Gabriela Firea (PSD) ar câştiga alegerile de duminică pentru Primăria Capitalei cu 45%, fiind urmată de Nicuşor Dan (USB) cu 25%, iar pe locul trei s-ar plasa Robert Turcescu (PMP) cu 11%, în timp ce candidatul PNL, Cătălin Predoiu, ar fi abia pe locul patru cu 10%, potrivit unui sondaj IRES.

    Potrivit sondajului realizat la comanda Digi24, prezenţa la scrutinul din 5 iunie, 62 la sută sunt siguri că vor merge la vot, iar 10 la sută declară că nu vor vota.

    Opţiunile în rândul celor care au spus că vor merge sigur la vot sunt următoarele: Gabriela Firea, Alianţa PSD+UNPR – 45%, Nicuşor Daniel Dan, USB – 25%, Robert-Nicolae Turcescu, PMP – 11%, Marian-Cătălin Predoiu, PNL – 10%, Cătălin-Ioan Berenghi, independent – 4%, Daniel-Constantin Barbu, ALDE – 2%, Adrian Severin, PDS – 2%, Mihai-Bogdan Diaconu, PRU – 1%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu, candidaţi la alegerile locale

    Doi dintre candidaţii la alegerile locale din Olt poartă numele fostului dictator Nicolae Ceauşescu, respectiv al fostului preşedinte Ion Iliescu. Nicolae Ceauşescu din Poboru spune că nu are nicio şansă să câştige, în timp ce Ion Iliescu afirmă că a intrat în politică pentru că altceva nu avea, scrie Mediafax

    Dacă Ceauşescu e pe lista PSD pentru Consiliul Local al comunei Poboru, Iliescu este candidat din partea ALDE, la Crâmpoia.

    În discuţia cu corespondentul MEDIAFAX, problema semnalului la mobil i-a dat de furcă lui Nicolae Ceauşescu, candidat în vârstă de 62 de ani pentru un mandat în Consiliul Local al comunei Poboru.

    Alo!?
    Da, vă rog!

    Să trăiţi! Domnul Ceauşescu?
    Poftim?

    Domnul Nicolae Ceauşescu?
    Da.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Soarta alegerilor a fost decisă! Anunţul care răstoarnă toate calculele de până acum. „Şi-a pierdut raţiunea!”

    După ce a refuzat propunerea candidatului Cătălin Predoiu de a realiza un sondaj prin care să fie desemnat un candidat unic al dreptei care să reuşească să coaguleze toate voturile anti-PSD, Nicuşor Dan a devenit ţinta mai multor atacuri din partea PNL. Întrebat de ce crede că a ajuns astăzi inamicul numărul 1 al liberalilor, Nicuşor Dan s-a declarat „uluit”, dar a mărturisit că situaţia îl bucură, pentru că acest lucru i-a atras susţinerea oamenilor. „Mă uluieşte atacul ăsta total disproporţionat din partea PNL-ului”, a declarat candidatul USB.

    Nicuşor Dan a făcut un anunţ care dă peste cap toate calculele politice ale alegerilor, cu doar trei zile înaintea scrutinului.

    Află aici cum a fost decisă deja soarta alegerilor din Bucureşti. Anunţul care răstoarnă toate calculele de până acum. „Şi-a pierdut raţiunea!”

     

     

     

     

     



    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO:

    Fiica unuia dintre ultimii dictatori ai lumii şi viaţa sa incredibilă. A cântat cu Iglesias, vinde bijuterii şi fură milioane de dolari

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    Închisoarea unde deţinuţii sunt atât de înfricoşători încât nici gardienii nu intră. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti – GALERIE FOTO