BusinessMagazin

Tag: calificare

  • Simona Halep s-a calificat în optimi la turneul de la Roma

    Halep s-a impus după 61 de minute.

    În optimi, Halep va juca în compania învingătoarei din meciul dintre Venus Williams, cap de serie 14 şi locul 16 WTA, şi ucraineanca Elina Svitolina, locul 19 WTA. Halep s-a mai întâlnit de trei ori cu Venus Williams, de fiecare dată impunându-se aceasta, în 2012 la Madrid (6-1, 4-6, 7-6 (6)), tot în 2012 la Roma (6-3, 6-4) şi în 2013 la Tokyo (4-6, 7-5, 6-3). Cu Svitolina, Halep s-a întâlnit o singură dată, la Sofia, în 2013, când românca a câştigat, scor 6-1, 6-1.

    Simona Halep şi-a egalat astfel performanţa de anul trecut de la Roma, unde a ajuns tot în optimi, iar apoi s-a retras din motive medicale.

    Cea mai bună performaţă a numărului 2 mondial la turneul de la Roma datează din 2013, când a venit din calificări şi a ajuns până în semifinale, fiind eliminată de Serena Williams.

    Pentru accederea în optimi, Halep va primi 22.800 de euro şi 105 puncte WTA.

  • Simona Halep s-a calificat în sferturile de finală ale Miami Open: Sunt mai agresivă acum, am mai multă încredere

     

    Partida a durat o oră şi 31 de minute şi, la finalul întâlnirii, Halep a obţinut a 13-a victorie consecutivă în circuitul WTA.

    Anterior, Halep, 23 de ani, şi Pennetta, 33 de ani, s-au mai întâlnit de trei ori şi de fiecare dată s-a impus sportiva italiană. Ultimul lor meci a fost la ediţia 2013 a US Open, în faza optimilor de finală, iar scorul a fost de 6-2, 7-6 (3).

    Simona Halep: Sunt mai agresivă acum, am mai multă încredere şi cred că am şanse la fiecare meci

    Jucătoarea Simona Halep le-a explicat fanilor prezenţi pe arena centrală a complexului de tenis din Crandon Park ce s-a schimbat în evoluţia ei de la ultima întâlnire cu Flavia Pennetta, din 2013, precizând că acum este mai agresivă, are mai multă încredere şi crede că poate câştiga fiecare meci.

    “A fost un meci foarte greu, ea este o mare jucătoare. În al doilea set, am fost condusă cu 2-5 şi mi-am spus că joc slab, sunt foarte nervoasă şi trebuie să-mi relaxez corpul. Am intrat pe teren mai agresivă şi am lovit mingea mai adânc. Am încercat totul şi în final am câştigat. Sunt foarte fericită. Mi-aduc aminte un meci împotriva ei, la US Open, când m-a învins în turul al patrulea. Am fost foarte dezamăgită că am pierdut acel meci. Este o jucătoare dificilă, loveşte puternic şi e greu să joci împotriva ei. Aunci eram mai mult în spatele terenului, acum sunt mult mai agresivă, am mai multă încredere şi cred că am şanse la fiecare meci. Lupt şi vreu să câştig fiecare meci”, a declarat Halep.

    Luni seară, la Miami (marţi dimineaţă, în România), spectatorii prezenţi pe arena centrală din complexul Crandon Park, printre care s-au aflat numeroşi români, au avut parte de un tenis de înaltă ţinută, practicat de două jucătoare cu puţine slăbiciuni. Ele au făcut spectacol, au lovit puternic, au jucat puncte cu schimburi lungi de mingi şi au făcut risipă de energie. Simona Halep a început mai bine, Pannetta a echilibrat jocul în setul al doilea, în care a condus cu 5-2, dar tot românca a avut finalul, cu cinci ghemuri câştigate la rând.

    Pennetta a dat înălţime la mingile trimise către linia de fund, la fel cum a făcut-o Jelena Jankovici în finala de la Indian Wells, incomodând-o vizibil pe Halep. Sportiva română a gestionat mai bine aceste situaţii şi adversara nu a putut profita. Italianca a jucat pe lovitura de dreapta a rivalei, mai puţin precisă la ultimele meciuri, însă la această partidă “forehand-ul” nu a trădat-o pe Halep.

    Meciul a început echilibrat, cele două jucătoare fructificându-şi serviciul până la 3-2 pentru Halep. Sportiva din Constanţa a obţinut un break la acest scor, suficient pentru a câştiga primul set, cu 6-3, după 40 de minute.

    În setul al doilea, Pennetta s-a distanţat la 2-0, după un break reuşit în ghemul al doilea. Au urmat alte patru ghemuri în care fiecare jucătoare a câştigat pe serviciul adversarei şi scorul a ajuns la 4-2 pentru sportiva din Italia, care a făcut apoi 5-2. De la acest scor, Halep a pus în scenă una dintre revenirile ei de excepţie. Ea şi-a luat serviciul, apoi Pennetta a servit pentru câştigarea setului, la 5-3. La 30-15 pentru italiancă, arbitrul de scaun Kader Nouni a avut o intervenţie care probabil a schimbat soarta setului. Francezul nu a fost de acord cu o minge strigată aut de un arbitru de linie, iar reluarea prin “hawk-eye” i-a dat dreptate. Mingea a fost bună şi scorul a devenit 30-30, în loc de 40-15 pentru Pennetta. Jucătoarea de 33 de ani şi-a pierdut încrederea şi şi-a cedat serviciul, iar Halep a simţit că este momentul să se desprindă decisiv. Românca a câştigat şi următoarele trei ghemuri, printre care un break la 5-5, şi a încheiat setul, cu 7-5, şi meciul după 91 de minute.

    Foarte mobilă şi agresivă, cu toate loviturile “în funcţiune” şi cu serviciul la un nivel acceptabil, Halep era greu de învins marţi. Simona Halep a reuşit în această partidă din optimi cea mai bună evoluţie de la Miami Open şi, poate, una dintre cele mai bune din acest an, în condiţiile în care a întâlnit o adversară experimentată, care ştie bine jocul de tenis.

    Statistica meciului reflectă echilibrul din teren: 34 de greşeli neforţate pentru Halep, 37 pentru adversară, 12-12 la lovituri câştigătoare, 4-2 la duble greşeli şi 64-61 la procentajul de reuşită a primului serviciu.

    În faza următoare, Halep va juca împotriva jucătoarei americane Sloane Stephens, locul 45 WTA, care a eliminat-o, luni, cu scorul de 6-4, 7-6 (5), pe sportiva elveţiană Belinda Bencic, locul 34 WTA, după un meci de două ore şi opt minute.

    Scorul întâlnirilor directe între Halep şi Stephens, 22 de ani, este egal, 2-2, românca impunându-se în ultimul meci, cu scorul de 6-4, 6-3, în optimile de finală ale French Open, ediţia 2014.

    Prima partidă a avut loc la Barcelona, în turul I al ediţiei din 2012, când tot Halep a câştigat, cu 6-4, 6-4.

    În 2013, în turul II al turneului de la Hobart şi în turul I al Australian Open, Stephens a câştigat cu 6-4, 6-0, respectiv 6-1, 6-1.

    Calificarea în sferturile de finală ale Miami Open este recompensată cu un premiu de 112.270 de dolari şi cu 215 puncte WTA.

    După ce Maria Şarapova a fost eliminată în turul secund al Miami Open, Simona Halep poate reveni pe locul 2 mondial, ocupat acum de rusoiacă, dacă va câştiga turneul din Florida.

     

     

  • Simona Halep s-a calificat în optimile de finală ale Miami Open

    Halep s-a impus dupa un meci care a durat o oră şi 30 de minute, reuşind astfel cea mai bună performanţă din carieră la turneul din Florida.

    În faza următoare, jucătoarea română va evolua împotriva învingătoarei dintre Victoria Azarenka din Belarus, locul 36 WTA, şi Flavia Pennetta din Italia, locul 28 WTA şi cap de serie numărul 15, meci care se dispută tot duminică, nu înainte de ora 20.00.

    Calificarea în optimile de finală este recompensată cu un premiu de 59.185 de dolari şi 120 de puncte WTA.

  • Simona Halep s-a calificat în optimile de finală ale turneului de la Indian Wells

    Partida a durat aproape două ore şi 15 minute. În urma acestei victorii, Halep, semifinalistă anul trecut, îşi va păstra locul 3 WTA şi după această competiţie.

    Simona Halep s-a impus în primul set mai greu decât pare scorul de 6-1. Ea a condus cu 3-0 după un break în ghemul al doilea şi a repetat break-ul la 4-1, apoi a închis setul după ce a fost condusă cu 40-15 şi după 38 de minute de joc. Ghemurile au fost lungi, cu multe egalităţi, dar Lepchenko a dovedit lipsă de concentrate în momentele cheie ale setului. Jucătoarea americană, o stângace, a risipit şase mingi de break în acest set, iar “forehand-ul” ei a stat la baza majorităţii greşelilor neforţate pe care le-a comis, 25. În acest prim set, Halep a făcut un joc cuminte, fără să impresioneze, cu 13 greşeli neforţate, patru duble greşeli şi 50 la sută la primul serviciu.

    Lepchenko a jucat mai bine în setul al doilea, loviturile ei au nimerit marginile terenului, ea a plimbat-o mult pe Halep, forţând-o să greşească. La 1-2, Halep a servit pentru a egala, a condus cu 40-15, dar a greşit mult şi americanca a reuşit primul ei break la a noua minge pe care a avut-o în acest meci. La 3-5, Halep a avut două mingi de break, le-a pierdut pe amândouă şi Lepchenko a egalat situaţia la seturi, după alte 40 de minute de joc.

    În pauza de la 1-1, Simona Halep a acuzat dureri la glezna stângă şi a cerut intervenţia fizioterapeutului turneului.

    Americanca născută la Taşkent a început bine şi al treilea set, cu un break, însă resursele ei au început să scadă. Ea a oferit două “cadouri” în momente foarte importante, greşeli cu care a Halep a făcut rebreak-ul şi apoi a urcat scorul la 2-1. Din acel moment, Halep a trecut la conducerea meciului, deşi Lepchenko a cedat greu fiecare ghem. În total, românca a câştigat şase ghemuri la rând, muncind pentru fiecare punct. În ghemul cu care a încheiat meciul, Halep a fost condusă pe propriul serviciu cu 40-0, dar a revenit şi l-a câştigat, punând capăt întâlnirii după două ore şi 14 minute.

    Pentru Simona Halep, serviciul rămâne o problemă importantă. Ea a comis şapte duble greşeli, patru  numai în primul set, şi a avut o proporţie de reuşită a primului serviciu de 50 la sută. Românca a avut 24 de mingi câştigătoare, faţă de 20 Lepchenko, însă diferenţa a fost făcută clar de greşelile neforţare, 56 în dreptul americancei, faţă de 37 Halep. De asemenea, lipsa de concentrare a adversarei a fost un atu pentru Simona Halep. Lepchenko a fructificat două mingi de break din 14, faţă de cinci din tot atâtea, reuşite de Halep.

    Pentru un loc în sferturile de finală, Simona Halep va juca împotriva jucătoarei cehe Karolina Pliskova, locul 15 WTA şi cap de serie numărul 14, care a eliminat-o, cu scorul de 7-5, 6-4, pe sportiva spaniolă Garbine Muguruza, locul 22 WTA şi cap de serie numărul 19.

    Halep şi Pliskova s-au mai întâlnit în finala de la Dubai, din luna februarie, când românca s-a impus cu scorul de 6-4, 7-6 (4).

    Calificarea în optimi este recompensată la Indian Wells cu un premiu de 59.185 de dolari şi 120 de puncte WTA.

  • Maria Şarapova s-a calificat în semifinalele Australian Open

    Şarapova, care s-a impus după un meci de o oră şi 18 minute, o va întâlni în penultimul act al competiţiei de la Melbourne pe conaţionala ei Ekaterina Makarova, locul 11 WTA şi a zecea favorită, care a eliminat-o, tot marţi, în sferturile de finală, pe Simona Halep, locul 3 WTA, cu scorul de 6-4, 6-0. Scorul întâlnirilor directe Şarapova-Makarova este de 5-0 în favoarea fostei ocupante a primului loc WTA.

    Maria Şarapova a câştigat Australian Open în 2008, a fost finalistă în 2007 şi 2012 şi semifinalistă în 2005, 2006 şi 2013. Anul trecut, ea a părăsit competiţia în optimile de finală.

    A doua semifinală a competiţiei de la antipozi va fi cunoscută după ce se vor disputa, miercuri, partidele Serena Williams (SUA, cap de serie nr.1) – Dominika Cibulkova (Slovacia, nr.11) şi Madison Keys (SUA) – Venus Williams (SUA, nr.18).

  • O comunitate de tineri vrea să pună piaţa financiară din România pe harta lumii

    Mult timp m-am gândit la existenţa unei «corelaţii» între numărul de CFA dintr-o ţară şi gradul de dezvoltare al pieţei financiare din acea ţară. Fără să fac nişte calcule prea elaborate, este evident că relaţia este una directă şi pozitivă: cu cât numărul de CFA este mai mare, cu atât ţara şi piaţa financiară respectivă sunt mai dezvoltate“, spune Ionuţ Revenco, CFA, 32 de ani, director de audit la BRD-SocGen, a doua mare bancă de pe piaţă.

    Revenco este unul dintre cei 20 de absolvenţi ai celor trei examene foarte dure CFA, care au obţinut anul trecut şi diplomă de Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute SUA. Evoluţia pieţei financiare şi nivelul de dezvoltare al unei ţări sunt influenţate de o multitudine de factori. Printre aceştia, un rol foarte important, dar căruia nu i se prea acordă importanţă, este educaţia financiară şi economică. Iar corelaţia între gradul de dezvoltare al pieţei financiare dintr-o ţară, dar şi al ţării respective, şi numărul de persoane care au obţinut atestatul CFA este directă şi pozitivă.

    „În 2010, am avut ocazia să susţin Level 1 la centrul de testare CFA din Toronto, la acel moment locuind în Canada. M-am mirat când în dimineaţa examenului am observat că pe liste erau aproximativ 6.500 candidaţi  – un «Toronto-expo» plin. Următoarele două examene le-am susţinut la Bucureşti, numărul candidaţilor fiind ceva mai mic“, povesteşte Ionuţ Revenco, care s-a specializat pe partea de pieţe financiare şi finanţe-contabilitate, având o experienţă de peste 7 ani în domeniul bancar.

    El afirmă încrezător că numărul în creştere de CFA din România (20 noi titluri în 2014 vs. 9 în 2013) duce în direcţia bună atât ţara, cât şi piaţa financiară românească. Direcţia este bună, dar mai sunt multe de făcut pentru ca România să ajungă să aibă un nucleu de elite specializate în universul financiar şi economic.

    În România sunt peste 150 de absolvenţi ai nivelului III al CFA, care se alătură celor peste 100.000 de deţinători ai certificării CFA la nivel global. Examenele sunt destul de dificile şi nu pot fi trecute pe scurtături, volumul de informaţii fiind foarte mare. Totodată, aceste examene presupun o serie de compromisuri, deloc neglijabile, pe plan personal, după cum spun absolvenţii CFA, care par să nu regrete această alegere şi susţin cu tărie că merită efortul.

    „Cunoştinţele şi perspectivele pe care ţi le oferă calificarea CFA merită cu prisosinţă efortul substanţial pe care îl reclamă cele trei examene. Uneori ţi se pare foarte greu să găseşti un echilibru între muncă, studiu şi viaţa personală, cea din urmă fiind de fapt şi cea pe care candidaţii CFA o sacrifică pentru a creşte şansele să obţină calificarea. În final, sacrificiile făcute merită atât prin prisma cunoştinţelor vaste pe care le dobândeşti, cât şi datorită noilor oportunităţi ce ţi se deschid“, afirmă Raluca Florea, CFA, analist în echipa de cercetare pentru piaţa de capital la BCR şi fost jurnalist financiar.

    Certificarea CFA reprezintă cea mai înaltă calificare profesională recunoscută la nivel internaţional în domeniul analizei fundamentale şi administrării portofoliilor de investiţii, susţine Monica Croitoru, CFA, 28 de ani, fund manager la SAI ErsteAsset Management.

    Un profesionist certificat CFA nu are doar perspective bune pentru carieră, dar aduce şi o plusvaloare prin standardele etice şi profesionale la care aderă simultan cu calificarea. O masă critică de profesionişti ce deţin certificarea CFA pot să accelereze instituţionalizarea acestor standarde profesionale, cât şi să crească vizibilitatea pieţelor financiare din România în rândul comunităţii internaţionale, crede Monica Croitoru, care a absolvit în 2009 Universitatea Columbia din New York City, specializarea Economie şi Matematică.

    „Abilităţile dobândite sunt nenumărate – de la a stăpâni concepte şi noţiuni pe care nu le-am folosit până atunci la metode de analiză şi evaluare, corelaţii, asset management, performance attribution, sunt foarte multe aspecte pe care nu le-am cunoscut înainte de a începe pregatirea pentru CFA“, afirmă Alexandra Duma, CFA, 33 de ani, care momentan nu este angajată.

  • Liderii în afaceri din Europa Centrală şi de Est anticipează creşteri salariale în 2015, pentru păstrarea personalului calificat

    Dintre cei 456 de lideri în afaceri intervievaţi în cadrul sondajului efectuat în opt ţări, în septembrie 2014, respectiv Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia (denumite in continuare”ECE8”), 69% intenţionează să crească salariile angajaţilor in 2015, 50% dintre aceştia anticipând creşteri de până la 5%.

    Cea mai probabilă majorare, după cum indică 37% din ECE8, va fi cuprinsă între 2% şi 4,9%. Pentru 41% dintre cei intervievaţi, deficitul de personal calificat şi presiunea din partea angajaţilor reprezintă factorii principali care vor conduce la creşteri salariale, în timp ce 28% sunt de părere că acestea ar trebui să se bazeze pe o productivitate crescută, iar 25% menţionează performanţe financiare îmbunătăţite. In medie, 50% dintre respondenţi nu intenţionează să aducă modificări notabile în structura personalului, dar 17% previzionează creşteri de 5 până la 10 procente a numărului de angajaţi.

    Îngrijorările legate de forţa de muncă vin pe fondul unor prognoze economice mai degrabă optimiste în ECE8 pentru anul 2015. În medie, la nivelul regiunii, 52% dintre respondenţi anticipează o creştere a PIB-ul ţării lor cuprinsă între 1,0 şi 2,9%, în timp ce doar 9 % prognozează o scădere. Din acelaşi eşantion, 52% sunt de părere că inflaţia va rămâne sub 2,0%.

    „Conform rezultatelor studiului, economiile ECE8 înregistrează o creştere constantă a PIB-ului şi o inflaţie ţinută sub control, dar având în vedere că personalul calificat şi capacitatea de export sunt principalii factori dinamizatori ai competitivităţii economice, aceste societăţi se concentrează tot mai mult asupra factorului uman, spune Şerban Toader, Senior Partner KPMG în România. „Liderii în afaceri susţin în acelaşi timp impunerea unui plafon asupra asigurărilor sociale impuse forţei de muncă, a adăugat Ramona Jurubiţă, Partener Coordonator al Departamentului de Asistenţă Fiscală la KPMG în România, „ceea ce va consolida şi mai mult competitivitatea companiilor. Totodată, aceştia sunt partizanii unui proces mai simplu de încasare şi administrare a taxelor, preferând o cotă unică în locul sistemului progresiv de impozitare.”

    În medie, la nivelul ECE8, 75% dintre respondenţi consideră că economia subterană reprezintă o problemă, iar evaziunea fiscală prin nedeclararea venitului real constituite chestiunea cea mai presantă. Conform studiului KPMG, competiţia acerbă şi cererea scăzută pe piaţă locală sunt factorii care cel mai adesea restricţionează creşterea cifrei de afaceri in ţările ECE8. Cu toate acestea, exceptând un procent de 21% dintre cei intervievaţi, liderii în afaceri din regiune anticipează o creştere a cifrei de afaceri în 2015, în principal generată de o productivitate crescută a angajaţilor şi de intensificarea eforturilor de marketing. 69%  dintre liderii de afaceri care au participat la studiu intenţionează să facă investiţii în perioada 2015-2017, activităţile fiind concentrate pe piaţa locală şi în ţările vecine.

    Realizat de KPMG în anii precedenţi doar pentru ţările baltice, sondajul „Pulsul Economiei” acoperă pentru prima dată opt ţări din regiune. Chestionarul online a colectat răspunsurile oferite de 456 de directori executivi, manageri şi proprietari de companii din ţările incluse în studiu. Ca sector de activitate, cel industrial a reprezentat 29% din răspunsuri, urmat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (14%). Patruzeci şi patru de procente dintre respondenţi lucrează la companii cu mai puţin de 50% din acţiuni deţinute de rezidenţi, numărul cel mai ridicat fiind în Ungaria (67%). Optzeci şi nouă de procente dintre respondenţi fac parte din conducerea superioară a companiilor şi 11% sunt proprietarii acestora, în timp ce 30 % sunt femei. 50% din respondenţi lucrează în companii cu cifre de afaceri de peste 25 de milioane de Euro, iar 65% dintre companii sunt active pe pieţele de export.

  • Echipa lui Ioan Niculae, Astra Giurgiu, s-a CALIFICAT în grupele Ligii Europa – FOTO

    În tur, Astra s-a impus cu scorul de 2-1.

    A marcat: Ferri ’23.

    Ferri a marcat singurul gol al partidei în minutul 23 cu un şut de la şase metri, după o eroare comună a jucătorilor Laban şi Pliatsikas.

    Astra Giurgiu: Lung – Pliatsikas, Ben Youssef, Oros, Junior Morais – Yahaya, Laban (Seto ’85) – Enache, Budescu (Rus ’89), De Amorim – Bukari (Grandin ’90+1). Antrenor: Daniel Isăilă.

    Olympique Lyon: Lopes – Jallet, B. Kone, Gonalons, Zeffane (Bahlouli ’73) – Ferri, Tolisso – Njie, Malbranque (Mvueba ’80), Ghezzal (Danic ’65) – Lacazette. Antrenor: Hubert Fournier.

    Cartonaşe galbene: Oros ’45+3, Enache ’76, Junor Morais ’90+4, Lung jr. ’90+4 / B. Kone ’55, Gonalons ’63.

    Partida a fost arbitrată de o brigadă din Rusia avându-l la centru pe Sergei Karasev ajutat la cele două linii de Anton Averianov şi Tihon Kalugin, în timp ce Aleksei Nikolaev a fost rezervă.

  • Simona Halep s-a calificat în optimi la Cincinnati

    Halep a trecut în turul doi, cu scorul de 6-4, 6-2, de sportiva belgiană Kirsten Flipkens, locul 54 WTA. Meciul a durat o oră şi 27 de minute.

    Românca o va întâlni în runda următoare pe câştigătoarea meciului dintre Lucie Safarova din Cehia, numărul 17 WTA şi a 16 favorită, şi Zarina Dias din Kazahstan, locul 52 WTA. Dias s-a impus în primul tur în faţa sportivei Irina-Camelia Begu.

    Prin accederea în optimi, Simona Halep şi-a asigurat un premiu de 26.090 de dolari şi 105 puncte WTA.

    La ediţia trecută, Halep, locul 25 WTA atunci, a atins faza sferturilor de finală, fiind eliminată de Serena Williams, cu scorul de 6-0, 6-4. Sportiva din Constanţa are de apărat 225 de puncte la turneul american.

  • România devine ţara casierelor, după ce angajaţii din industrie sunt daţi afară unul după celălalt

    MARII ANGAJATORI S-AU MICŞORAT, IAR PĂTURA DE COMPANII CARE A FĂCUT ANGAJĂRI MASIVE S-A SUBŢIAT CONSIDERABIL ÎN CRIZĂ. Business Magazin a pus în oglindă zece mari angajatori care au făcut cele mai multe recrutări şi zece care au restructurat personal masiv în perioada 2008 – 2013, iar rezultatele arată că, deşi economia pare că şi-a mai revenit în statistici, s-au făcut concedieri cu volume mai mari prin comparaţie cu recrutările.

    În total, topul celor mai mari zece angajatori care au făcut concedieri au cu 55.000 de angajaţi mai puţini faţă de 2008, în timp ce efectivele de personal al celor zece companii care au făcut cele mai multe angajări în criză au crescut cu 36.000 de oameni în ultimii cinci ani.

    Compania din care s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă în criză este producătorul de petrol şi gaze OMV Petrom, care este de altfel şi cel mai mare angajator privat din economie. Aflată într-un amplu proces de restructurare încă de la privatizare, Petrom a raportat anul trecut 10.800 de salariaţi în minus faţă de anul 2008, rămânând cu circa 19.000 de salariaţi. Remarcabil  este însă că 2013 a fost anul în care compania a raportat un profit record de peste un miliard de euro, raportat la afaceri de 5,4 miliarde de euro.

    Pe locul doi în topul restructurărilor se află Poşta Română, compania de stat care este totodată şi cel mai mare angajator din economie şi care şi-a redus efectivul de personal cu peste 6.700 de oameni din 2008 până în prezent.

    ”Procesul de restructurare a avut ca obiectiv, pe termen scurt, restabilirea echilibrului între volumul de prestaţii poştale şi numărul de angajaţi ai companiei. Asta, pentru a asigura premisele creşterii competitivităţii Poştei Române pe piaţa serviciilor poştale, piaţă liberalizată începând cu luna ianuarie 2013. |n cadrul procesului de restructurare a companiei au fost disponibilizaţi 3.650 de angajaţi (în 2013 – n.red.)„, au motivat, prin e-mail, reprezentanţii departamentului de analiză şi comunicare din cadrul Poştei Române nevoia de restructurare din companie. Angajaţii concediaţi au primit plăţi compensatorii în funcţie de vechimea în companie, astfel că aceştia beneficiază în prezent de indemnizaţie de şomaj, dar şi de un ”venit de completare„, calculat ca diferenţă între salariul din ultima lună al angajatului concediat şi valoarea indemnizaţiei de şomaj. Numai anul trecut, din bugetul asigurărilor pentru şomaj au fost alocate 7,4 milioane lei pentru plăţile corespunzătoare personalului disponibilizat de la Poştă.

    CONCEDIEREA ANGAJAŢILOR DE LA POŞTĂ, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE DOTAREA ŞI VOLUMUL DE MUNCĂ RĂMÂN NESCHIMBATE, CONDUCE LA SITUAŢII PE CARE LE OBSERVĂM CU TOŢII CA CETĂŢENI CARE UTILIZEAZĂ SERVICIILE RESPECTIVE: ANGAJAŢI SUPRAAGLOMERAŢI ŞI DEMOTIVAŢI, COZI MARI ŞI SERVICII NEPERFORMANTE“, este de părere Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, care motivează că încheierea de contracte păguboase sub conducerea unor manageri numiţi politic şi lipsa unei strategii eficiente au condus Poşta Română spre pierderi.
    O altă companie privată care a ieşit în evidenţă printr-un număr mare de restructurări în ultimii ani este furnizorul de transport şi procesare a numerarului G4S Cash Solutions, parte a grupului de servicii de securitate G4S, care a renunţat, din 2008 până anul trecut, la aproape 2.500 de angajaţi (adică la peste 40% din totalul personalului).

    ”Motivul principal pentru care a fost necesară restructurarea G4S Cash Solutions a fost clar intrarea în perioada de criză şi îngheţarea sau chiar diminuarea bugetelor de cheltuieli ale companiilor cu care colaboram. Prima restructurare masivă a fost în 2010, în urma pierderii unui client important care, din lipsă de bani, a renunţat să mai plătească facturile, noi după 6 luni am hotărât să suspendăm contractul, iar clientul a internalizat activitatea chiar dacă nu mai respecta condiţiile prevăzute de lege pentru procesarea şi transportul valorilor. A doua restructurare a venit din necesitatea de a ne optimiza şi a rezista în piaţă„, a explicat Octavian Călin Mârza, chief operating officer în cadrul G4S România. El a mai spus că unul dintre costurile importante, care nu pot fi ţinute sub control de companie, este combustibilul folosit pentru activitatea de transport valori şi de aceea, pentru îmbunătăţirea rezultatelor financiare, a fost nevoie de o creştere a productivităţii şi de a reduce numărul de salariaţi. Spre deosebire de pachetul generos de la Poştă (unde a existat contract colectiv de muncă), angajaţii concediaţi de G4S au beneficiat de contravaloarea perioadei legale de preaviz, deşi nu au mai fost chemaţi la muncă, de plata zilelor de concediu neefectuat şi de câte un salariu compensatoriu.