BusinessMagazin

Tag: bunuri

  • Ce poti păţi dacă găseşti un portofel pe strada şi nu îl duci la poliţie

    Persoanele care-şi însuşesc bunuri găsite sau ajunse din eroare în posesia lor şi nu le predau autorităţilor sau persoanelor care le-au pierdut, riscă închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă. 

    La data de 25 octombrie a.c., o tânără de 27 de ani, din Vadu Izei, a sesizat poliţia cu privire la faptul că persoane necunoscute şi-au însuşit portofelul în care avea actul de identitate, 700 de euro, 200 de lei şi un telefon mobil, pierdute în faţa imobilului în care locuieşte.

    Ea a declarat că portofelul şi telefonul i-au căzut în timp ce încerca să-şi aşeze copilul pe bancheta din spate a autoturismului, iar după aproximativ două minute, când şi-a dat seama că-i lipsesc, a revenit în acel loc dar nu le-a mai găsit.

    Poliţiştii au demarat activităţi de cercetare şi investigare în vederea identificării persoanei care şi-a însuşit bunurile şi recuperării acestora.

    La două zile de la semnalarea faptei, la sediul poliţiei s-a prezentat un bărbat de 42 de ani din localitate, care a predat telefonul şi 640 de euro, declarând că le-a găsit în curtea locuinţei sale. Acestea au fost restituite persoanei vătămate, scrie jurnalmm.ro

     

  • Ce poti păţi dacă găseşti un portofel pe strada şi nu îl duci la poliţie

    Persoanele care-şi însuşesc bunuri găsite sau ajunse din eroare în posesia lor şi nu le predau autorităţilor sau persoanelor care le-au pierdut, riscă închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă. 

    La data de 25 octombrie a.c., o tânără de 27 de ani, din Vadu Izei, a sesizat poliţia cu privire la faptul că persoane necunoscute şi-au însuşit portofelul în care avea actul de identitate, 700 de euro, 200 de lei şi un telefon mobil, pierdute în faţa imobilului în care locuieşte.

    Ea a declarat că portofelul şi telefonul i-au căzut în timp ce încerca să-şi aşeze copilul pe bancheta din spate a autoturismului, iar după aproximativ două minute, când şi-a dat seama că-i lipsesc, a revenit în acel loc dar nu le-a mai găsit.

    Poliţiştii au demarat activităţi de cercetare şi investigare în vederea identificării persoanei care şi-a însuşit bunurile şi recuperării acestora.

    La două zile de la semnalarea faptei, la sediul poliţiei s-a prezentat un bărbat de 42 de ani din localitate, care a predat telefonul şi 640 de euro, declarând că le-a găsit în curtea locuinţei sale. Acestea au fost restituite persoanei vătămate, scrie jurnalmm.ro

     

  • Reduceri la magazinele ANAF. Ce produse puteţi cumpăra din confiscări

    Finanţele scot periodic la licitaţie bunuri mobile sau imobile provenite din confiscări sau executări silite. Preţurile sunt mici, dar pentru multe produse vânzarea are loc „la vrac”.
     
    Oferta din acest moment a Fiscului ieşean este bogată şi pentru toate buzunarele. Aici poţi găsi de la plasturi sau găleţi de plastic, la blugi şi fracuri pentru copii, scrie Reporter IS.

    Ofertă pentru toate gusturile

    Preţurile sunt stabilite de o comisie de evaluare, în funcţie de anumite criterii: gradul de uzură fizică şi morală a bunurilor, cantitatea, caracterul sezonier al anumitor bunuri, termenul de valabilitate.

    O cutie cu 10 plasturi costă 1 leu, o găleată de plastic, de 10 litri, 10 lei, un lighean de inox – 8 lei, colanţi de damă – 20 de lei, şosete damă – 0,7 lei, o pereche de blugi – 35 de lei, bluze damă – 10,5 lei, cămăşi bărbăteşti – 14 lei, iar un frac pentru copii – 50 de lei. De la Fisc, cei interesaţi mai pot să-şi achiziţioneze un filtru de apă la 150 de lei, o pompă submersibilă, la 250 de lei sau o saltea cu acumulator, la preţul de 562,5 lei. De precizat că multe dintre aceste produse nu se vând la bucată, ci „la vrac”, astfel explicându-se preţurile mici.

    Cum cumperi

    Potrivit reprezentanţilor Fiscului ieşean, cei interesaţi în cumpărarea bunurilor trebuie să prezinte, până la termenul de vânzare sau, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare: dovada emisă de organele fiscale că nu au obligaţii fiscale restante, oferte de cumpărare, dovada plăţii taxei de participare, reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei, împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant.

    „Persoanele juridice de naţionalitate română trebuie să aibă copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului. Pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română. Pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate, declaraţie pe proprie răspundere autentificată prin notariat, din care să rezulte că debitorul nu va licita nici personal, nici prin persoană interpusă, urmând să se prezinte la data stabilită pentru vânzare şi la locul fixat în acest scop“, precizează purtătoarea de cuvânt Maria Ţăran.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro

  • Legea dării în plată este parţial neconstituţională, a decis CCR

    Judecătorii CCR au admis marţi excepţii la legea dării în plată şi au respins altele, a anunţat preşedintele CCR Valer Dorneanu, precizând că se poate spune că legea e parţial neconstituţională.

     “Practic, am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma <<precum şi din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a spus Valer Dorneanu.

    Preşedintele CCR a mai spus că a fost admisă parţial o altă excepţie: “Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au mai multe televizoare în casă decât aspiratoare sau frigidere

     Piaţa locală de televizoare va depăşi 1,4 milioane de uni­tăţi în 2016, cu 40% peste anul tre­cut, cel mai bun ritm de creş­tere de la criză în­coa­ce, în con­diţiile în care fami­liile au curaj să chel­tuiască iar pe bunuri de larg con­sum vă­zând că salariile cresc an la an cu peste 15%.

     La 100 de gospodării sunt 145 de tele­vi­zoa­re, 81 de maşini de spălat rufe, 75 de fri­gi­dere şi 70 de aspiratoare. Compu­tere – PC-uri şi laptopuri – se vând 800.000 pe an. „Anul trecut piaţa s-a situat la circa un milion de unităţi, iar previziunile pentru 2016 sunt de 1,4 mi­lioane de uni­tăţi.

      În primele opt luni ale anului, piaţa de televizoare a crescut cu circa 40% din punct de vedere can­titativ şi cu 25% valoric faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. Sunt multe as­pec­te care justifică majorarea, prin­tre care creşterea consu­mu­lui pe baza scă­de­rii cotei de TVA şi des­făşurarea Cam­pio­natului Mondial de Fot­bal“, a de­cla­rat pen­tru ZF Lucian Rădu­lescu, cluster head Sony Româ­nia şi Republica Mol­dova. Sony se numără printre primele cinci branduri premium de televizoare (cate­goria A) pe piaţa locală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 2,7 miliarde de euro la 8 luni (+19,2%), datoria externă scade

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,74 miliarde de euro în primele opt luni din acest an (în creştere cu 19,2% faţă de acelaşi interval din 2015), iar datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro, transmite vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Participaţiile străine la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,37 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 de milioane de euro.

    „În perioada ianuarie-august 2016, datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro. În structură, datoria publică a crescut cu 1,19 miliarde de euro, în timp ce datoria negarantată public a scăzut cu 1,21 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 325 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 70,16 miliarde de euro la 31 august 2016 (77,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2015. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2016 nivelul de 19,92 miliarde de euro (22,1% din total datorie externă), în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2015.

    Potrivit BNR, în perioada ianuarie-august 2016 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,11 miliarde de euro, comparativ cu 939 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2015. În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,33 miliarde de euro, respectiv cu 80 de milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 268 de milioane de euro, iar balanţa serviciilor – un excedent majorat cu 510 milioane de euro.

  • Un nou scandal loveşte imaginea Casei Regale din România

    Casa Regală din România este zdruncinată de un nou scandal. Obiectele personale aparţinând unui membru al familiei regale au fost scoase la licitaţie chiar în stradă: „Bunurile aflate în imobilul de la această adresă sunt în totalitate deţinute şi înregistrate legal de către Art Preservation Foundation din Liechtenstein. (…) Majoritatea bunurilor sunt proprietatea Art Preservation Foundation din Liechtenstein, iar restul sunt deţinute de un prieten bancher englez, a cărei soţie româncă a murit.

    Executoarea a văzut şi a luat la cunoştinţă toate actele legale şi traduse în limba română, recunoscute de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, dânsa continuă prin mijloace abuzive şi ilegale să înstrăineze bunurile”.

    Citeşte aici mai multe despre scandalul care a zguduit Casa Regală din România

     

  • Drumul era atât de prost, încât contrabandiştii s-au decis să-l asfalteze chiar ei. Cum au reacţionat autorităţile

    Mai mulţi traficanţi din zona Smolensk, situată la graniţa Rusiei cu Belarus, au asfaltat un drum de ţară pentru a putea transporta mai uşor bunurile.

    Agenţia de presă TASS a raportat că traficanţii au lărgit drumul şi apoi l-au asfaltat, ţinând totul în secret.

    Drumul care leagă Moscova de capitala belarusă Minsk era folosit de o lungă perioadă de vreme de către diverşi contrabandişti, iar acum a intrat sub supravegherea forţelor de ordine.

    Un convoi de camioane ce transporta 175 de tone de fructe din Polonia a fost recent oprit de poliţie; valoarea a fost estimată de autorităţi la peste 13 milioane de ruble (200.000 de dolari).

  • Legea privind confiscarea extinsă, în dezbatere. Toate bunurile confiscate pentru unii deţinuţi

    Specialiştii ministerului au propus ca unui condamnat pentru comiterea unor infracţiuni a căror pedeapsă este mai mare de patru ani să i se confişte bunurile, dacă judecătorul consideră că acestea au fost achiziţionate în urma comiterii unor infracţiuni.

    În plus, “confiscarea extinsă se dispune dacă instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale şi are în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei”, se arată în proiectul de lege.

    În acelaşi timp, nou înfiinţata Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) anunţă judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la alte autorităţi competenţe cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.

    Potrivit proiectului de lege, prevederile Codul penal privind confiscarea extinsă se aplică în ceea ce priveşte bunurile dobândite înainte de intrarea în vigoare a normei numai în cazul comiterii unor infracţiuni grave, de la proxenetism, trafic de droguri şi spălare de bani, până la infracţiuni de corupţie, evaziune fiscală sau infracţiuni informatice,scrie realitatea.net

     

  • Cum au revoluţionat patru studenţi o industrie. Compania lor a înregistrat un venit de 100 de milioane de dolari anual

    Patru studenţi, supăraţi pe faptul că ochelarii de vedere erau extrem de scumpi, s-au gândit să revoluţioneze o industrie, unde Luxottica controla 80% din piaţa dispozitivelor de corecţie a vederii.

    Ochelarii oferiţi de Luxottica se vindeau cu 500 de dolari, însă cei patru aveau să vândă o pereche de ochelari cu 95 de dolari şi, în plus, la fiecare tranzacţie compania lor ar dona o pereche de ochelari ţărilor nevoiaşe, în curs de dezvoltare. “Mereu am considerat că ochelarii sunt un articol medical. În mod firesc, am presupus că, dacă îi cumpăram de la un doctor, exista o justificare a preţului”, a declarat Dave Gilboa. Acesta a analizat afacerile Luxottica şi a decis că “nimic din costul bunurilor nu justifica preţul” şi a ajuns la concluzia că Luxottica umfla preţul foarte mult. 

    Cei patru studenţi la Wharton School of business (Neil Blumenthal, Dave Gilboa, Andy Hunt şi Jeff Raider) s-au întrebat de ce nimeni nu vinde ochelari online. S-au uitat la modul în care Zappos a transformat piaţa de încălţăminte vânzând pantofi online. Aşadar s-au gândit să vândă şi ei ochelarii online. Prietenii au fost sceptici la auzul acestei idei şi le spuneau că nimeni nu ar fi cumpărat ochelari de pe internet, în special datorită faptului că trebuia să-i probeze mai întâi.

    Gândidu-se la acest lucru au decis să lase clienţii să comande cinci perechi pe care le putea proba pe gratis.

    Cei patru au numit compania Warby Parker, combinând numele purtate de două personaje create de scriitorul Jack Kerouac.

    Planul lor era să vândă două perechi de ochelari pe zi, dar când revista GQ, la doi ani distanţă de la apariţia ideii, i-a numit “compania Netflix în domeniul dispozitivelor de corectare a vederii” şi-au atins targetul primului an în mai puţin de o lună şi 20.000 de clienţi pe lista de aşteptare. Abia în nouă luni au putut satisface întreaga cerere.

    Mai mult de atât, publicaţia Fast Company i-a numit ca fiind cea mai inovatoare companie din lume din 2015. Câştigătorii precedenţi au fost giganţi precum Google, Nike sau Apple.

    În doar cinci ani, cei patru prieteni au construit o companie ce şi-a făcut loc pe o piaţă dominată de un jucător, au dăruit peste un milion de perechi de ochelari oamenilor nevoiaşi, iar compania lor a înregistrat un venit anual de 100 de milioane de dolari şi a fost evaluată la peste 1 miliard de dolari.