BusinessMagazin

Tag: buget

  • Prima schiţă a creşterii taxelor: după ce s-a jurat că nu creşte nicio taxă, coaliţia PSD-PNL lucrează la un document masiv de modificări fiscale

    ♦ Creşte TVA la mai multe produse, taxă nouă de 5% la tranzacţii imobiliare şi impozit de 1% pe imobilele mai scumpe de 2,5 mil. lei ♦ Plafonul pentru microîntreprinderi scade la 60.000 de euro ♦ IT-iştii cu salarii de peste 10.000 de lei plătesc impozit pe venit şi constructorii şi angajaţii din agro urmează să plătească contribuţii sociale.

    Coaliţia PSD-PNL lucrează pe un document masiv, care cuprinde 60 de pagini de creşteri de taxe şi taxe noi, pentru a aduce mai mulţi bani la buget în acest an şi, mai ales, anul viitor. Printre principalele măsuri se numără majorări de TVA pentru unele produse, eliminarea mai multor excepţii fiscale, dar şi taxe noi, precum 5% pe vânzările imobiliare mai mari de 600.000 de euro sau 1% pe proprietăţi mai valoroase de 500.000 de euro.

    Documentul, care nu a fost asumat în mod public de nimeni, dar este confirmat de surse de la negocieri, apare la patru luni de când s-a vorbit prima dată despre derapajul bugetar, timp în care mediul de afaceri, care va fi cel mai afectat de creşterile de taxe, a cerut în mod insistent ca guvernul să vină public cu măsurile, pentru a putea fi dezbătute.

    „Mediul de afaceri în general şi eu un personal am repetat destul de des acest lucru, mi se pare că momentul acesta la care se iau măsurile este de înţeles. Cu un deficit bugetar mare, guvernul trebuie să facă ceva, este strâns cu uşa de către Comisia Europeană să intre în ţintele de deficit şi atunci măsurile trebuie luate. În acelaşi timp, se ridică întrebarea ce fel de măsuri? Din perspectiva mediului de afaceri acesta a repetat iar şi iar că în primul şi în primul rând trebuie respectată legea iar guvernul, ca administrator al banului public trebuie să-şi respecte angajamentele“, a spus Dan Bădin, partener servicii fiscal la Deloitte România, una dintre cele mai mari companii de consultanţă şi audit.

    Mai multe reacţii au venit din partea consultanţilor şi mediului de business. Nadia Oanea, consultant fiscal, pune în top cinci măsuri fiscale din draft scăderea plafonului pentru microîntreprinderi: „Modificarea drastică a regimului de impozitare a veniturilor microîntre­prinderilor – practic, în loc de o reducere etapizată a aplicării aşa cum s-a discutat, avem o reducere la un minim aplicabil inimaginabil acum 12 luni“, notează ea pe lista celor mai importante măsuri.

    Dan Bădin, pe de altă parte, spune că măsura este bună, pentru că multe contracte pe PFA sunt, de fapt, contracte de muncă mascate. „Aici sunt de acord cu guvernul pentru că la un moment dat se ajunsese ca din totalul companiilor din România peste 90% să fie microîntreprinderi şi atunci plătitoarele de impozit pe profit erau excepţiile şi nu regula. Atunci, o limitare a numărului de companii care plătesc impozit pe microîntreprinderi mi se pare corect“, a mai spus Dan Bădin.

    Luni, liderii coaliţiei au spus că au căzut de acord asupra unui pachet de măsuri pentru economii la buget de 6 mld. lei din mai multe măsuri (comasarea unor instituţii, reducerea secretarilor de stat etc.) şi alte 6 mld. de lei ar urma să fie aduşi în plus prin „eliminarea unor excepţii fiscale“ în 2023.

    „Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepţii fiscale“, a scris luni Marcel Ciolacu, prim-ministrul României.

    Nu este clar cum va arăta proiectul final pentru creşterea taxelor şi nici de când vor intra măsurile în vigoare.

    Cu toate acestea, marţi a început să circule un document masiv, de 60 de pagini, care cuprinde mult mai mult decât eliminarea „excepţiilor fiscale“. Printre principalele măsuri cuprinse în proiect se numără creşteri de TVA sau taxe noi la tranzacţiile imobiliare şi de pe bursă.

    TVA-ul ar urma să crească la mai multe categorii de produse, inclusiv la apartamentele care au o valoare mai mică de 600.000 de lei, de la 5% la 9%.

    Mai mult, ar urma să se aplice şi un impozit de 5% pe tranzacţiile imobiliare, indiferent că este vorba de tranzacţii ale persoanelor fizice sau juridice, conform unui proiect de act normativ al guvernului.  Casele şi apartamentele deţinute de o persoană, care depăşesc valoarea de 2,5 mil. lei (500.000 euro), ar urma să fie impozitate cu 1% din valoarea imobilelor deţinute. 

    Potrivit aceluiaşi document, plafonul pentru impozit de 1% pentru microîntreprinderi scade de la 500.000 de euro, cât era de la 1 ianuarie,  la 60.000 de euro (300.000 de lei). De asemenea, IT-iştii care câştigă mai mult de 2.000 de euro (10.000 de lei), a urma să plătească impozitul pe venit de 10%.

    Printre modificări se mai numără eliminarea plafonului de CASS (contribuţii la sănătate) şi creşterea plafonului CAS (contribuţii la sistemul de pensii) pentru PFA-uri.De asemenea, impozitul de dividende creşte de la 8% la 10%, după ce, de la 1 ianuarie, a crescut de la 5% la 8%.

  • Surpriza din iunie: deficitul bugetar stagnează şi starea bugetului statului se mai ameliorează

    Veniturile bugetului de stat au ajuns la 243 mld. lei la şase luni din 2023, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Cheltuielile au fost de 280 mld. lei, adică un plus anual de 17%. În consecinţă, deficitul bugetar a ajuns la 37 mld. lei, adică 2,3% din PIB.

    Surpriza din luna iunie este că deficitul bugetar a stagnat la 37 mld. lei, la fel ca în primele cinci luni din an. Acest lucru înseamnă că în iunie guvernul a încasat aproape la fel cât a cheltuit.

    La şase luni din an, însă, deficitul este de 37 mld. lei, în creştere cu aproape 14 mld. lei faţă de cât era la şase luni din 2022.

    „Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 20,70 mld lei, consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (89,0%) şi impozitul pe veniturile din pensii (40,3% ), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,4%”, se arată în nota execuţiei bugetare.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 76,75 mld lei, în creştere cu 12,1% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

    Încasările din impozitul pe profit au însumat 12,74 mld lei, consemnând o creştere de 18,4% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (23,5%).

    Încasările nete din TVA au înregistrat 48,69 mld lei, în creştere cu 7,0% (an/an). Evoluţia mai temperată a acestei categorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 15,6%, mai arată sursa citată.

    Veniturile din accize au însumat 17,72 mld lei, consemnând o creştere de 6,4% (an/an), explicată de avansul accizelor pentru produsele din tutun (16,9%). În acelaşi timp, evoluţia negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice cumulate în primul semestru continuă să se amelioreze (-2,7%).

    Cheltuielile de personal au însumat 63,08 mld lei, în creştere cu 8,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 36,09 mld lei, în creştere cu 12,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 15,95 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,83 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 6 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 97,77 mld lei în creştere cu 11,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent

  • Cum dă peste cap total întoarcerea la birou bugetul de cheltuială lunară. ”În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar”

    În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar, relatează Jessica Chou pentru Wall Street Journal.

    Este adevărat, am cheltuit o sumă decentă de bani pentru a-mi face cele trei camere cât mai confortabil de productive. Am cumpărat un fierbător de apă electric pentru a obţine o preparare perfectă a cafelei mele de dimineaţă. M-am răsfăţat cu o canapea nouă pe care să mă relaxez în timp ce editez şi beau respectiva cafea. Dar, în ciuda acestor cheltuieli, absenţa navetei şi a socializării a însemnat că am reuşit să economisesc între 20% şi 30% din salariul meu.

    Apoi, am găsit un nou loc de muncă, unul care mă obligă să fiu la birou trei zile pe săptămână în loc de zero. Dintr-o dată am început să cheltui mult, mult mai mult.

    La început, am crezut că inversarea bugetului era temporară. La urma urmei, reînnoirea unei garderobe de lucru după ani de zile de jogging nu era ieftină.. Întâlnirile cu noii colegi la o cafea costau între 3 şi 4 dolari bucata.

    Dar se pare că acesta a fost doar începutul. “Ori de câte ori are loc o tranziţie în viaţă sau o schimbare de loc de muncă, există o modificare a bugetului lunar”, spune River Nice, un planificator financiar din Philadelphia. “Deci există costuri de pornire, hainele, de exemplu. dar şi costuri permanente din cauza noului stil de viaţă”.

    Multe persoane se confruntă cu calculele legate de banii de la birou. Munca la distanţă a permis multor oameni să economisească mai mult în ultimii ani, lucrând, mâncând şi socializând acasă. Întoarcerea la birou ne-a forţat să ieşim afară, iar acum trebuie să reînvăţăm cum să facem un buget, iar lucrătorii mai tineri care şi-au început cariera la distanţă ar putea fi nevoiţi să înceapă să cheltuiască pentru prima dată pentru cultura de birou.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Cum dă peste cap total întoarcerea la birou bugetul de cheltuială lunară. ”În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar”

    În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar, relatează Jessica Chou pentru Wall Street Journal.

    Este adevărat, am cheltuit o sumă decentă de bani pentru a-mi face cele trei camere cât mai confortabil de productive. Am cumpărat un fierbător de apă electric pentru a obţine o preparare perfectă a cafelei mele de dimineaţă. M-am răsfăţat cu o canapea nouă pe care să mă relaxez în timp ce editez şi beau respectiva cafea. Dar, în ciuda acestor cheltuieli, absenţa navetei şi a socializării a însemnat că am reuşit să economisesc între 20% şi 30% din salariul meu.

    Apoi, am găsit un nou loc de muncă, unul care mă obligă să fiu la birou trei zile pe săptămână în loc de zero. Dintr-o dată am început să cheltui mult, mult mai mult.

    La început, am crezut că inversarea bugetului era temporară. La urma urmei, reînnoirea unei garderobe de lucru după ani de zile de jogging nu era ieftină.. Întâlnirile cu noii colegi la o cafea costau între 3 şi 4 dolari bucata.

    Dar se pare că acesta a fost doar începutul. “Ori de câte ori are loc o tranziţie în viaţă sau o schimbare de loc de muncă, există o modificare a bugetului lunar”, spune River Nice, un planificator financiar din Philadelphia. “Deci există costuri de pornire, hainele, de exemplu. dar şi costuri permanente din cauza noului stil de viaţă”.

    Multe persoane se confruntă cu calculele legate de banii de la birou. Munca la distanţă a permis multor oameni să economisească mai mult în ultimii ani, lucrând, mâncând şi socializând acasă. Întoarcerea la birou ne-a forţat să ieşim afară, iar acum trebuie să reînvăţăm cum să facem un buget, iar lucrătorii mai tineri care şi-au început cariera la distanţă ar putea fi nevoiţi să înceapă să cheltuiască pentru prima dată pentru cultura de birou.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Povara datoriei: Statul plăteşte în 2023 dobânzi la credite de aproape 8 mld. euro, în vreme ce datoria publică a ajuns la 150 miliarde de euro

    ♦ Datele privind execuţia bugetară arată că Trezoreria statului a plătit, pe primele patru luni din an dobânzi la creditele publice de 12,7 mld. lei (2,5 mld. euro) ♦ Dacă lucrurile vor continua aşa, atunci totalul de plată pentru 2023 va fi de 38 mld. lei (7,6 mld. euro).

    România va depăşi în acest an un PIB de 300 de miliarde de euro (318 mld. euro este estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză), la o creştere economică estimată, pe medie, de 3%. Ar fi o creştere bună dacă privim în jur – de plidă Banca Centrală Europeană (BCE) estimează o încetinire a economiilor Europei, Germania este deja în recesiune tehnică (una mică, este drept).

    Guvernul României spune că, faţă de alţii, Italia, Grecia, Franţa, are o datorie mică – 50% din PIB. Doar că ceea ce uimeşte este viteza cu care creşte această datorie. Practic, datoria publică s-a dublat în doar câţiva ani: de la 330 de miliarde de lei în 2018 la 660 de miliarde de lei în 2022. În primele două luni din 2023 (ultimele date privind datoria publică), datoria a mai făcut un salt de 46 de miliarde de lei, până la 706 miliarde de lei.

    La fel s-a întâmplat şi cu dobânzile plătite la credite. Ele au crescut de la 12,9 miliarde de lei în 2019, anul de dinaintea pande­miei, la  29 de miliarde de lei în 2022 şi, dacă lucrurile continuă aşa, vor ajunge la 38 de miliarde de lei în 2023. Din 2018 până în 2022, doar dobânda la creditele statului a fost de 74,4 mld. lei (15 mld. euro). Or, presupunând că deficitul bugetar va fi anul acesta de 4,4% din PIB, cum speră guvernul, înseamnă că, la un PIB estimat la 300 mld. euro, doar necesarul estimat pentru acoperirea deficitului este de 13 mld. euro, nemaivorbind de banii pentru rostogolirea datoriei, bani caree vor fi împrumutaţi la dobânzi de 6-7%.

    „Efectul real al creşterii dobânzilor care cresc încă nu se vede în execuţia bugetară. Pentru că noi plătim acum dobânzi pentru împrumurile ieftine din trecut. Dar împrumuturile trebuie înlocuite, iar rata de dobândă de azi este mult mai mare. Aşa că nu există nicio şansă, pe termen scurt, ca dobânzile plătite de stat pentru credite să scadă, în termeni nominali”, spune Adrian Corîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.

    Banca Centrală Europeană se pregăteşte să majoreze din nou dobânzile, iar Codirlaşu crede că acestea vor ajunge la toamnă la 4,25% de la 3,75% în acest moment.

    Aşa că, automat, toate celelalte dobânzi vor creşte, prin urmare Ministerul de Finanţe român se va împrumuta mai scump, în euro. Acum plăteşte dobânzi la creditele contractate, în trecut, şi cu un cupon de 2-3%. Pe viitor, nu va mai vedea astfel de situaţii excepţionale. La rândul ei, Fed-ul american a majorat şi, probabil, va continua să majoreze rata de dobândă, deşi inflaţia a coborât substanţial în SUA. Dolarul devine, astfel, atractiv, pentru că dobânda devine real pozitivă şi atunci fondurile se duc spre dolar. Şi, când iese pe pieţele externe, Ministerul de Finanţe român va avea probleme pentru că nu doar euro, ci şi dolarul este mai scump.

    „Nu este nicio posibilitate pentru buget ca nivelul ratei de dobândă să scadă. BCE duce dobânzile în sus pentru a tempera inflaţia. Iar România are nevoie de împrumuturi, din cauza deficitelor mari, şi este obligată să iasă pe pieţele externe. Se va împrumuta, aşadar, mai scump, în viitor, iar asta se va vedea balanţa de plăţi”, spune economistul Laurian Lungu.

    Profesorii sunt în stradă, medicii ameninţă şi ei cu greva, asemenea poliţiştii şi alţii. Este o situaţie complicată pentru că bani nu sunt.

    Economia a crescut cu 4,7% anul trecut, dar a fost o creştere „inflaţionistă”, spune Codirlaşu. Veniturile statului au crescut. Dar veniturile statului au însemnat tot atâta gol în buzunarele oamenilor, fie că lucrează la stat sau în economia privată.

    Veniturile bugetului României au fost anul trecut cu 80 de miliarde de lei mai mari decât în 2021, la o creştere economică de 4,7%. O bună parte din aceşti bani au venit din inflaţie – cel puţin 16 miliarde de lei, dacă vedem creşterea spectaculoasă din încasările din TVA şi accize.

    „Plătim dobânzile la credite din inflaţie. Toţi le plătim”, spune Codirlaşu.

    Guvernul mai are şi o altă problemă.

    Finanţele raportează datoria la PIB, dar: România are una din cele mai mici rate de încasări bugetare, undeva la 31-32% din PIB (32% din PIB anul trecut), faţă de o medie de 42% în UE. Aici intră şi banii UE pentru că veniturile fiscale, singure, nu înseamnă decât 27% din PIB. Aşa stând lucrurile, banii sunt puţini. Dar guvernul se laudă că rata de îndatorare este doar la 50% din PIB – adică 150 de miliarde de euro -, sub media altor ţări. Doar că o ţară precum Franţa, de pildă, are venituri bugetare de 50-55% din PIB, deci îşi permite o datorie de 60% din PIB pentru că are de unde să plătească. În plus, are rating A şi deci se împrumută la dobânzi mici, faţă de România, care, fără să fie în categoria ”gunoi” plăteşte dobânzi de câteva ori mai mari.

    Prin urmare, dacă, dacă raportăm datoria publică nu la PIB ci la venituri, putem vedea că cel puţin 8-10% din buget merg, anual, doar spre plata dobânzilor la credite. Iar aşteptările viitoare nu sunt optimiste. Cum arată economiştii, dobânzile cresc şi situaţia se com­plică.

    „Dobânzile cresc, dar mai este un factor ce nu este luat în seamă. Anume că economia lumii scade. Anul trecut lucrurile au mers binişor. Construcţiile au susţinut economia, dar constatarea BCE este că o scădere abruptă nu este de neluat în seamă. Acum, la noi, cu grevele anunţate, situaţia poate fi, cumva, rezolvată la rectificarea bugetară. Dar o rectificare bugetară nu poate vindeca o economie în scădere – industria suferă, construcţiile sunt aşa şi aşa, consumul nu scade deocamdată, dar creşterea nu mai este cea din trecut”, spune Laurian Lungu.

    Dacă vorbim de procentul pe care Finanţele îl plătesc pentru dobânzi, atunci trebuie să ne uităm în execuţia bugetară la venituri şi cheltuieli.

    „Oportunitatea este că sunt resurse importante pe partea de reduceri de cheltuieli, astfel încât deficitul bugetar să se reducă şi datoria să nu crească puternic. Sunt resurse, nu din salarii, dar sunt. Doar că guvernanţii trăiesc într-o altă lume. Consiliul Fiscal a spus, încă din decembrie 2022 că bugetul, cum este el construit, va avea «o gaură» de 20 de miliarde de lei. Nimeni nu a luat înseamă acest avertisment. Am ajuns în iunie şi suntem unde suntem. Puteau fi luate măsuri de restrângere a cheltuielilor din martie. Nu s-a făcut nimic. Şi cu cât se întârzie, cu atât totul va fi mai neplăcut”, spune Laurian Lungu.

  • Răzvan Botea, ZF: Guvernul şi-a frecat mâinile în 2022, când inflaţia îi umplea buzunarele. Acum inflaţia se răzbună şi bugetul i-a explodat în faţă

    Pentru unii ciumă, pentru alţii mumă, aşa a fost inflaţia în 2022. Guvernul, dar şi unele companii au beneficiat din plin de creşterile de preţuri, în vreme ce angajaţii au pierdut putere de cumpărare. Acum însă inflaţia se răzbună pe toţi.

    Unde s-a făcut simţită inflaţia în bugetul statului în 2022:

    1. TVA

    Creşterea de preţuri se reflectă direct în încasările statului din TVA, care este cea mai importantă taxă: fiind o taxă care se aplică procentual, cu cât preţul este mai mare, cu atât TVA-ul plătit la stat este mai mare. La o inflaţie medie de 14% în 2023, guvernul şi-a crescut încasările din TVA cu 19% în 2022.

    De asemenea, omul când vede că lucrurile se scumpesc şi are bani acum, cumpără azi ce are de luat, ca să nu cumpere mâine la un preţ mai mare. Ca atare, consumul ca volum a crescut în 2022, părând imun la inflaţie. Pentru moment. În cifre absolute, cel puţin 11 mld. de lei a adus inflaţia pentru încasările din TVA.

    1. Venituri nefiscale – profitul companiilor de stat

    +50% a fost creşterea veniturilor statului din venituri nefiscale, unde intră şi dividendele plătite de giganţii din energie pe care îi deţine. În cifre, la acest capitol, cel puţin 10 mld. lei a adus inflaţia şi, mai ales, creşterea nemaivăzută a preţurilor energiei.

    Iată că din doar două componente sunt deja peste 20 mld. lei, adică aproape cât gaura care este în buget în 2023.

    Mai departe, statul a mai ciupit, cu ajutorul inflaţiei, şi impozit pe venit şi contribuţii sociale: creşterea de preţuri a pus presiune pe companii să mărească salariile şi, ca atare, creşterile au mers şi către taxele şi contribuţiile aferente.

    Este drept că inflaţia a antrenat şi cheltuieli mai mari pentru stat, în zona de bunuri şi servicii. Pe net însă, când a tras linie, statul s-a trezit mai bogat din inflaţie.

    În 2023 inflaţia i-a explodat în faţă.

    Aşa cum au avertizat economiştii, nu te poţi bucura de creşterea de preţuri decât pe termen scurt. Pe partea de încasări din TVA, creşterea de preţuri nu putea să ţină a la longue fără ca, într-un final, consumul să intre în constricţie. Este exact ce s-a întâmplat în 2023, când consumul, chiar dacă a crescut, a încetinit ritmul de creştere. Când întrebi orice economist de ce, primul răspuns este efectul inflaţiei prelungite.

    Aşa se face că în aprilie 2023, încasările din TVA au plonjat cu 13%. Nota bene, în condiţiile în care inflaţia este în continuare de peste 10%. Deci doar din inflaţie, cu acelaşi volum de vânzări ca anul trecut, trebuia ca încasările statului din TVA să crească cu 10%.

    Mai departe, uşor de anticipat, altă scădere la venituri în aprilie este la veniturile nefiscale. Inflaţia a dat, inflaţia a luat. -30% este scăderea din aceste venituri în aprilie, faţă de aprilie 2022.

    Avem, deci, TVA care scade cu 13% şi venituri nefiscale care scad cu 30%. Ambele, conform bugetului de la începutul anului, ar trebui să crească cu circa 20% în 2023. Cifrele sugerează, cel puţin la aceste două capitole, un dezastru.

    Iată că exact categoriile care au adus cei mai mulţi bani din inflaţie la bugetul de stat se întorc acum şi se răzbună pe guvern. Ca un făcut, este exact în momentul în care sindicatele puternice din învăţământ, sănătate şi CFR pun presiuni pe creşterile de salarii, culmea, tocmai din cauza inflaţiei.

    Mai este o categorie care evidenţiază nota de plată pentru guvern a preţurilor de anul trecut. Cheltuiala cu subvenţiile creşte cu 185%, adică aproape s-a triplat în aprilie. Sunt restanţele pentru subvenţionarea preţurilor la energie din 2022.

    Că putea face mai mult guvernul sau nu pentru scăderea inflaţiei, este altă discuţie, dar în mod cert nu poate fi făcut primul răspunzător pentru avansul preţurilor. Dar s-a bucurat de veniturile suplimentare. Inflaţia s-a întors acum ca un bumerang împotriva guvernului în cel mai prost moment.

     

  • Cum dă peste cap total întoarcerea la birou bugetul de cheltuială lunară. ”În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar”

    În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar, relatează Jessica Chou pentru Wall Street Journal.

    Este adevărat, am cheltuit o sumă decentă de bani pentru a-mi face cele trei camere cât mai confortabil de productive. Am cumpărat un fierbător de apă electric pentru a obţine o preparare perfectă a cafelei mele de dimineaţă. M-am răsfăţat cu o canapea nouă pe care să mă relaxez în timp ce editez şi beau respectiva cafea. Dar, în ciuda acestor cheltuieli, absenţa navetei şi a socializării a însemnat că am reuşit să economisesc între 20% şi 30% din salariul meu.

    Apoi, am găsit un nou loc de muncă, unul care mă obligă să fiu la birou trei zile pe săptămână în loc de zero. Dintr-o dată am început să cheltui mult, mult mai mult.

    La început, am crezut că inversarea bugetului era temporară. La urma urmei, reînnoirea unei garderobe de lucru după ani de zile de jogging nu era ieftină.. Întâlnirile cu noii colegi la o cafea costau între 3 şi 4 dolari bucata.

    Dar se pare că acesta a fost doar începutul. “Ori de câte ori are loc o tranziţie în viaţă sau o schimbare de loc de muncă, există o modificare a bugetului lunar”, spune River Nice, un planificator financiar din Philadelphia. “Deci există costuri de pornire, hainele, de exemplu. dar şi costuri permanente din cauza noului stil de viaţă”.

    Multe persoane se confruntă cu calculele legate de banii de la birou. Munca la distanţă a permis multor oameni să economisească mai mult în ultimii ani, lucrând, mâncând şi socializând acasă. Întoarcerea la birou ne-a forţat să ieşim afară, iar acum trebuie să reînvăţăm cum să facem un buget, iar lucrătorii mai tineri care şi-au început cariera la distanţă ar putea fi nevoiţi să înceapă să cheltuiască pentru prima dată pentru cultura de birou.

    În timp ce lucrezi de acasă, “îţi resetezi înţelegerea a ceea ce costă viaţa”, spune Kathleen Vohs, profesor de marketing la Universitatea din Minnesota. “În ştiinţa comportamentală, am numi-o efectul punctului de referinţă. Părerea mea este că acum suma cheltuielilor pe care le faceţi atinge un nivel care vă face să simţiţi că este peste ceea ce sunteţi obişnuiţi.”

    Creşterea facturii la cardul de credit a stârnit panică. Aşa că am început să-mi notez cheltuielile zilnice pentru a vedea ce pot fi schimbate, în speranţa de a recâştiga controlul asupra cheltuielilor mele.

    Unele dintre costurile mele au fost inevitabile. Bugetul meu pentru transport, de exemplu, s-a mai mult decât dublat odată cu naveta de la serviciu, de la 60 de dolari pe lună la 132. Am început să folosesc din nou curăţătoria chimică. Dar am observat, de asemenea, că bugetul meu pentru mesele în oraş a crescut vertiginos. Având mai puţin timp acasă pentru a pregăti mesele, cumpăr mai des prânzuri de 10-15 dolari. Nopţile târzii surpriză de la birou s-au încheiat cu cine surpriză în aer liber şi poate cu un pahar de vin bun pentru a-mi linişti mintea.

    Acel pahar de vin indică o a doua categorie de cheltuieli, ceea ce profesioniştii din domeniul financiar numesc “consum compensatoriu”. Fără luxul canapelei, al bucătăriei, mă trezesc că îmi recuperez confortul prin achiziţii de “autoîngrijire” pe care, în mod normal, nu mi le-aş permite.

    Într-un anumit sens, faptul că a trebuit să-mi analizez rapid cheltuielile la microscop a fost un lucru bun, făcându-mă să reevaluez ce este important şi ce este frivol. Pauza pandemică în cheltuieli “este benefică din punct de vedere psihologic”, spune Kelly Goldsmith, cercetător comportamental şi profesor la Universitatea Vanderbilt. “În loc să ne aruncăm din nou cu ambele picioare şi să fim încântaţi că putem să ne reluăm vieţile noastre vechi, ce anume din vieţile noastre vechi nu ne aducea prea multă bucurie, ci avea, de fapt, un preţ ridicat?”.

    Goldsmith s-a întors cu normă întreagă la birou în ianuarie, iar când am stat de vorbă cu ea în cadrul unui apel video, a avut o întâlnire la prânz şi o întâlnire la cafea, ambele cheltuieli în afara casei pe care nu le-ar fi făcut în era muncii de acasă.

    “Aceste lucruri se adună cu adevărat, mai ales dacă o faci în fiecare zi”, spune Goldsmith. “Pentru a menţine frugalitatea care a însoţit pandemia, a trebuit să fac schimbări în modul în care mă implic în interacţiunile mele faţă în faţă la locul de muncă. Ceea ce înseamnă că, dacă bem o cafea împreună, putem folosi automatul de cafea din clădire? Sau putem face o plimbare în loc să facem ceva care ne va costa bani din propriile noastre conturi bancare?”.

    Pentru Goldsmith, vechile obiceiuri la care a renunţat au fost serviciile de înfrumuseţare, cum ar fi manichiura şi pedichiura. Ea cumpără mai ales haine de lucru care pot fi spălate la maşină şi a schimbat cursele zilnice la Starbucks cu o băutură rece preambalată de la supermarket.

    Am încercat să învăţ din exemplul ei. În loc să cumpăr mici bunătăţi, fac prăjituri o dată la câteva săptămâni, aducând prăjituri pentru mine şi pentru echipa mea pentru a contracara acea cădere de la ora 15.00. Pentru a evita să cumpăr prânzul, urmez sfatul unei prietene şi pregătesc din timp prânzul pentru întreaga săptămână.

    “Îi sfătuiesc pe clienţii mei să ţină o listă de cumpărături şi să includă în această listă întrebarea “De ce vreau acest lucru?””, spune Nice. “Deci, când văd fardul de ochi strălucitor pe TikTok, acesta intră pe listă, dar când mă duc la listă şi văd că pe listă sunt şi pantofi mai confortabili, mă ajută să îmi dau seama pe care dintre ei vreau să îl prioritizez. Poţi să prioritizezi ceea ce este de fapt cel mai important pentru calitatea vieţii tale.”

    Identificarea motivelor pentru a cumpăra ceva m-a ajutat să mut unele articole râvnite în josul listei şi să răsfoiesc fără vinovăţie pentru priorităţile mele.

    Trucul, spune Nice, este să identifici aceste priorităţi şi să le planifici, atât obiectivele financiare mari, cât şi lucrurile mărunte care fac viaţa de zi cu zi un pic mai bună.

    Tranziţia va deveni probabil mai uşoară în timp. “Mă simt ca şi cum aş sări în apă rece când mă întorc la birou”, spune Goldsmith. “Dar va fi mai bine, ne vom obişnui cu ea.”

     

  • Adrian Sârbu: Ziua în care profesorii vor face grevă e o sărbătoare a Educaţiei

    “Am avut bugetul în dezbatere acum câteva luni. Nu era nicio problemă pentru dl. Iohannis să ceară public creşterea salariilor profesorilor. Nu s-a întâmplat. Dl. Ciucă nu a spus nimănui că nu sunt resurse bugetare care (….) pentru ploşniţăreala de partid (…) sunt. Uriaşe. Avem 1,3-1,4 milioane de angajaţi la stat (…) Cei care muncesc sunt vreo 4 milioane şi aceştia îi ţin pe cei de la stat (…)

    Cred că e o sărbătoare a educaţiei ziua în care vor face grevă profesorii pentru că elevii vor sta acasă, îşi vor folosi tabletele şi mobilele, laptopurile şi, cu siguranţă, o să înveţe ceva mai mult decât învaţă într-o zi de şcoală. (…)

    Văd aceste demonstraţii de 30 de ani (…) dar nu am văzut o luare de poziţie publică, puternică, organizată cu mitinguri, cu greve, cu pichete care să forţeze guvernul să investească în wc-urile din curtea miilor de şcoli din România (…), nu am văzut vreun protest al dascălilor în care să spună: guvernule, dorim să actualizăm programa şcolară (metodologia de predare) (…) cum e modelul în China, (…) mai avansat decât în Finlanda”.

     

  • Bugetul Arabiei Saudite intră în deficit pe măsură ce cheltuielile accelerează

    Arabia Saudită a raportat un deficit de 2,91 miliarde de riali (770 milioane de dolari) în primul trimestru al anului, în condiţiile în care guvernul a crescut cheltuielile cu salariile şi proiectele de diversificare economică, conform Bloomberg.

    Veniturile guvernamentale au crescut în primul trimestru, datorită creşterii veniturilor non-petroliere, dar au fost depăşite de o creştere de aproape 30% a cheltuielilor, potrivit unui raport bugetar al Ministerului de Finanţe publicat duminică. Guvernul “menţine o mare capacitate de a continua politica fiscală expansionistă şi ia în considerare accelerarea proiectelor”, potrivit unei declaraţii separate pe site-ul oficial al agenţiei de presă saudite.

    Veniturile din petrol au scăzut cu 3% în primele trei luni ale anului, până la 179 de miliarde de riali, din cauza scăderii preţurilor la ţiţei.

    Veniturile non-petroliere, venituri asupra cărora guvernul s-a concentrat pe creşterea acestora, au crescut cu 9%. Acest lucru a fost determinat de încasările din impozitele pe venit, profit şi câştiguri de capital, care au crescut cu 75%.

    În timp ce Arabia Saudită preconizează un nou excedent bugetar în acest an, după ce creşterea preţurilor petrolului a ajutat bugetul să revină pe profit pentru prima dată în aproape un deceniu anul trecut, alţi estimatori prevăd un deficit. Fondul Monetar Internaţional a majorat preţul petrolului de care Arabia Saudită are nevoie pentru a-şi echilibra bugetul în acest an la peste 80 de dolari pe baril. Regatul nu dezvăluie o ipoteză privind preţul petrolului în bugetul său.

    Creditorul cu sediul la Washington estimează că regatul va înregistra un deficit bugetar de 1,1% din produsul intern brut în acest an, o opinie care nu se potriveşte cu aşteptările guvernului de a obţine al doilea excedent consecutiv, estimat ultima dată la 16 miliarde de riali (4,3 miliarde de dolari).

    Economia saudită a avut cea mai rapidă creştere din Grupul celor 20 anul trecut, dar s-a extins într-un ritm mai lent în primele trei luni ale acestui an, până la 3,9% faţă de 5,5% în trimestrul precedent, în condiţiile în care sectorul petrolier a înregistrat cea mai mică rată de creştere din ultimul an, potrivit datelor preliminare publicate duminică de Autoritatea Generală pentru Statistică.

  • Drulă, despre OUG-ul pentru acoperirea găurii de la buget: Va bloca primăriile din toată ţara

    „Primari de toate culorile politice, nu numai primarii USR, sunt nemulţumiţi că, în timp ce ei au bugete echilibrate, fără deficit, spre deosebire de bugetul acestui guvern, bugetul de stat, care are un deficit enorm şi are o gaură faţă de acel deficit, li se impun nişte reguli generice, adică nu mai au voie să gestioneze banii. Poate într-un loc ai nevoie să angajezi pe cineva la urbanism, ca o primărie să poată emite mai repede acele certificate ca oamenii să îşi construiască case, şi nu mai poţi pentru că vine o lege care taie cu barda. Aceasta este cel mai bun semn al incompetenţei”, spune preşedintele USR Cătălin Drulă.

    Cătălin Drulă a criticat coaliţia PSD-PNL pentru că îşi face timp să voteze în Parlamentul numiri noi la ANCOM şi ANRE, dar nu îşi face timp să ia măsuri corecte de reducere a cheluielilor.

    „Ceea ce se întâmplă în acest moment arată că nu vor să scadă cu nimic cheltuielile clientelei de partid. Vor să crească taxele oamenilor. Deja au crescut pe tot felul de profesii liberale, pe chirii şi aşa mai departe. Mult din impact se va vedea la anul. Pentru că aşa văd ei statul: noi suntem la putere, ne facem parte pentru noi, fraierii să plătească taxe şi impozite”, mai spune Cătălin Drulă, preşedintele USR.