Tag: Bruxelles

  • CEO-ul Ryanair declară război operatorilor din aviaţie şi aeroportului Otopeni – VIDEO

    Sosit în România cu prilejul anunţului lansării unei baze la Bucureşti, Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair, a declarat că la finalul acestui an vor ajunge să transporte până la 1,5 milioane de pasageri. Astfel, compania îi va surclasa pe rivalii de la Blue Air, ce ocupă locul trei în topul operatorilor aerieni preferaţi de români, potrivit lui O’Leary. CEO-ul spune că Ryanair va continua să crească puternic, atât timp cât reprezentanţii aeroportului din Otopeni vor permite acest lucru.

    Ryanair va avea trei aeronave cu baza la Bucureşti, acestea fiind rezultatul unei investiţii de 300 de milioane de euro.  Compania va opera două rute noi către Atena şi Timişoara, şi mai multe zboruri către Bruxelles, Dublin şi Milano, ce vor aduce un trafic de până la 1,5 milioane de pasageri pe an.

     În iarna lui 2016, compania va opera mai multe zboruri către Bruxelles (9 x săptămână), Milano M (zilnic) & Dublin (5 x săptămână), va avea 10 rute (inclusiv Bologna, Londra, Madrid, Milano B & Roma), 90 de zboruri săptămânale, 1,4 milioane de clienţi, în creştere cu 75%.

     

     

  • Anunţul făcut astăzi de CEO-ul Ryanair în România. Unde puteţi zbura cu 9,99 euro

    Compania irlandeză low-cost Ryanair a anunţat astăzi că va deschide o nouă bază la Aeroportul Bucureşti, începând cu 30 octombrie. Ryanair va avea trei aeronave cu baza la Bucureşti, acestea fiind rezultatul unei investiţii de 300 de milioane de euro.  Compania va opera două rute noi către Atena şi Timişoara, şi mai multe zboruri către Bruxelles, Dublin şi Milano, ce vor aduce un trafic de 1,4 milioane de clienţi pe an.
     
    În iarna lui 2016, compania va opera mai multe zboruri către Bruxelles (9 x săptămână), Milano M (zilnic) & Dublin (5 x săptămână), va avea 10 rute (inclusiv Bologna, Londra, Madrid, Milano B & Roma), 90 de zboruri săptămânale, 1,4 milioane de clienţi, în creştere cu 75%.

    De asemenea, Ryanair a lansat varianta în limba română a noii pagini web, www.ryanair.com/ro,  unde clienţii pot acum să-şi facă rezervări de locuri la preţ promoţional începând de la doar 9.99€ pentru luna martie, care trebuie rezervate cel târziu până joi, 18 februarie.

    “Suntem fericiţi să anunţăm o nouă bază la Bucureşti, începând cu 30 Octombrie, cu 3 aeronave bazate, 2 rute noi către Atena şi Timişoara (10 rute în total) şi mai multe zboruri către Bruxelles, Dublin şi Milano, ce vor aduce Aeroportului Bucureşti un trafic de 1.4 milioane de clienţi pe an şi vor susţine peste 1,000 de locuri de muncă. La Bucureşti, Ryanair va avea o creştere de 75% şi va investi 300m $”, a declarat Michael O’Leary, sosit la Bucureşti pentru a face anunţul legat de deschiderea noi baze de la Bucureşti, a 81-a bază a Ryanair.

     

               
     

  • Ceremoniile în aer liber programate de Revelion la Bruxelles, anulate din cauza riscului terorist

    Primăria capitalei Belgiei a decis anularea ceremoniilor după ce procurorii pentru combaterea terorismului au semnalat că există “riscuri grave” privind comiterea unui atentat de Revelion.

    “Centrul naţional de criză a stabilit că există un risc semnificativ de Revelion. Ţintele erau grupuri de oameni. Poliţia va rămâne în centrul oraşului”, a declarat Yvan Mayeur, primarului oraşului Bruxelles, citat de RTL.

    “Ceremoniile programate de Revelion au fost anulate. Acest lucru nu înseamnă însă că totul va fi închis”, a explicat primarul.

    Autorităţile belgiene au arestat zece presupuşi terorişti după atentatele comise pe 13-14 noiembrie la Paris, unde au fost omorâte 130 de persoane în atacuri revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic.

  • Belgienii au “inundat” Twitter-ul cu fotografii cu pisici, duminică, în timpul alertei teroriste – FOTO, VIDEO

    Capitala Belgiei a fost plasată sâmbătă în regim de alertă teroristă de nivel maxim, iar autorităţile se află în căutarea lui Salah Abdeslam, unul dintre autorii atacurilor cu arme de foc din Paris.

    Duminică seară, în timpul unei operaţiuni antiteroriste majore a Poliţiei din Bruxelles, aflată în căutarea unui suspect care a jucat un rol determinat în atentatele teroriste de la Paris, autorităţile din Belgia au cerut compatrioţilor lor să nu publice nicio informaţie pe reţelele de socializare despre acţiunile trupelor de poliţie, deoarece teroriştii ar putea să se folosească de acele informaţii, pentru a afla locurile în care oamenii se reunesc în număr mare şi zonele din oraş care sunt vizate de raidurile poliţiei locale.

    Răspunsul internauţilor belgieni a depăşit orice aşteptări. #BrusselsLockdown a fost cel mai utilizat hashtag de pe Twitter, graţie internauţilor care discutau despre raidurile poliţiei din Bruxelles.

    Însă, duminică seară, termenul a fost folosit de numeroşi utilizatori ai platformei care au publicat fotografii şi înregistrări video cu pisici, pentru a se asigura astfel că orice eventuală scurgere de informaţii despre operaţiunile poliţiei locale va fi “acoperită” de avalanşa de fotografii cu feline domestice.

    Belgienii au dovedit că au mult umor, publicând numeroase fotografii cu pisici, însoţite de comentarii amuzante, inclusiv după ce Parchetul Federal a anunţat, luni, că Salah Abdeslam nu a putut fi găsit în urma raidurilor de duminică.

     

    În mod şi mai surprinzător, şi presa belgiană tradiţională s-a implicat în acest joc, potrivit lefigaro.fr. Cotidianul Le Soir a publicat pe prima pagină fotografia unei pisici, în locul unei ilustraţii cu intervenţiile poliţieneşti din Bruxelles. Acelaşi cotidian a decis să suspende de pe site-ul său fluxul de ştiri în direct despre evenimentele din capitala Belgiei, pentru a respecta instrucţiunile Poliţiei federale.

    Postul public de televiziune, RTBF, care a ales să difuzeze muzică în loc de buletine informative, a difuzat un reportaj despre acest entuziasm brusc al belgienilor pentru pisici.

    Luni după-amiază, Poliţia federală a ţinut să mulţumească internauţilor belgieni, publicând pe contul ei de Twitter o fotografie ce prezintă un bol plin cu hrană pentru pisici. Fotografia este însoţită de textul următor: “Pentru pisicile care ne-au ajutat aseară. Serviţi-vă cu încredere!”.

  • Un nou scandal în industria auto. Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

    Un nou scandal se anunţă în industria auto: lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii, Constructorii de automobile din Europa încearcă să îşi convingă clienţii, şi reuşesc, că vehiculele lor sunt mai economice decât în realitate, a descoperit un grup european de lobby. Drept urmare, mulţi şoferi ajung să plătească până la 500 de euro în plus pentru combustibil, în fiecare an. Care sunt cele mai păguboase maşini.

    Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

  • Criza din Grecia: Documentul pe care ţările din zona euro au încercat să îl blocheze. Motivul disputei dintre Bruxelles şi FMI în cazul Greciei

    Eurogrupul ar fi încercat să blocheze prezentarea raportului Fondului Monetar Internaţional despre situaţia din Grecia, susţin surse citate de Reuters.
     
    “Ţări din zona euro au încercat în zadar să oprească publicarea unei analize sumbre despre situaţia datoriilor Greciei”, afirmă sursele citate de Reuters.
     
  • Discuţii la Bruxelles despre privatizarea Poştei Române. Chiriţoiu: Trebuie eliminate suspiciunile

    Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, luni, la Bruxelles, că autorităţile române au o întâlnire cu reprezentanţi ai Comisiei Europene în care vor discuta despre aspectele concurenţiale privind privatizarea Poştei Române, la discuţii urmând să ia parte şi reprezentanţii Poştei Belgiene.

    “Astăzi (n.r. – luni) vom avea o întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Europene şi împreună cu autorităţile române va fi prezentă şi Poşta Belgiană, care este interesantă de cumpărarea Poştei Române. Subiectul este să eliminăm obstacole în calea privatizării Poştei Române, în speţă suspiciuni privind acordarea în trecut sau în prezent a unor ajutoare de stat”, a spus Chiriţoiu.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei a adăugat că Poşta Belgiană vrea să se asigure că nu există riscul să fie sancţionată pentru lucruri făcute în trecut de Poşta Română şi să discute despre o posibilă conversie în acţiuni a datoriilor pe care le are Poşta către bugetul de stat.

    “Poşta Belgiană vrea să se asigure că nu există riscul să fie sancţionată, să cumpere Poşta Română şi să se trezească după un an sau doi ani că primeşte o amendă pentru lucruri făcute în trecut de Poşta Română. Discutăm şi despre o conversie a datoriilor pe care le are Poşta Română către bugetul de stat în acţiuni, deci în esenţă o eliminarea a datoriilor pe care le are Poşta Română în momentul de faţă către bugetul de stat tocmai pentru a o face mai atractivă în vederea privatizării”, a spus Bogdan Chiriţoiu.

    Potrivit acestuia, Poşta Belgiană ar fi interesată şi de finalizarea investigaţiilor Consiliul Concurenţei privind legislaţia naţională a concurenţei în privinţa Poştei Române.

    “Poşta Belgiană ar fi interesată şi de finalizarea investigaţiilor pe care le are Consiliul Concurenţei din punct de vedere al legii naţionale a concurenţei în privinţa Poştei Române, lucru în care suntem avansaţi şi în termen scurt vom finaliza investigaţia care este în curs. Dar grosul discuţiilor este să se asigure că nu există probleme din trecut sau că se rezolvă problemele din trecut şi că ceea ce vrea statul român de la Poştă în momentul de faţă, faptul că i-a încredinţat distribuţia pensiilor, faptul că i-a încredinţat distribuţia scrisorilor către populaţie, că aceste încredinţări sunt avantajoase pentru Poşta Română şi compatibile cu legislaţia european”, a menţionat Chiriţoiu.

    Întrebat dacă faptul că este un singur ofertant creează statului român o poziţie de vulnerabilitate, Bogdan Chiriţoiu a spus că “evident că nu este o mare fericire” negocierea cu un singur ofertant, dar a fost o procedură deschisă, iar prima dată când statul a dorit să vândă Poşta Română nu a venit nimeni, iar apoi, după reluarea procedurii, doar Poşta Belgiană s-a arătat interesată.

    Întrebat şi dacă discuţiile cu oficialii europeni vor viza şi problema reglementării concedierilor pe care noul proprietar al Poştei Române ar putea să le facă în cazul unei posibile privatizări, Chiriţoiu a afirmat că legal nu pot fi purtate astfel de discuţii: “Legal nu avem voie să avem genul acesta de discuţii. În principiu, statul, proprietarul, vinde o companie, cel care o cumpără face ceea ce este eficient economic să facă cu ea, îşi va dimensiona personalul, după cum va crede de cuviinţă. Evident că dacă se va ajunge la concedieri, deşi Poşta Română a efectuat o serie de concedieri, ceea ce a şi ajutat la îmbunătăţirea activităţii financiare în momentul de faţă, dacă se va ajunge, există legislaţie socială care prevede plăţile compensatorii pe care le primesc cei care sunt concediaţi, măsurile de sprijin pe care statul le poate acorda pentru recalificarea lor ca să îi ajute să îşi găsească alte locuri de muncă. Deci sunt o serie de instrumente care există pentru a rezolva problemele sociale. Dar în tranzacţia asta legea europeană ne obligă, când vinzi o companie, să ne uităm numai la analiza economică, numai la rentabilitate”.

    La începutul lunii februarie, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a acceptat oferta neangajantă depusă de operatorul belgian de servicii poştale bpost pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute la Compania Naţională Poşta Română.

    “În urma analizei detaliate a documentelor depuse de compania belgiană bpost, Comisia de Privatizare a concluzionat că acesta răspunde cerinţelor din caietul de sarcini. Invităm ofertantul să continue procedurile de due-diligence pentru a trece la următoarea etapă, cea a depunerii unei oferte ferme de achiziţionare a pachetului majoritar la Poşta Română. Operatorul naţional de servicii poştale a încheiat anul 2014 cu un profit substanţial, după şase ani de pierderi consecutive, şi a demonstrat că poate fi un activ valorors pentru un investitor strategic”, declara ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu.

    Admiterea bpost în etapa de due diligence presupune, în principal, acces la camera de date, întâlniri operaţionale cu managementul companiei şi negocierea contractului de privatizare. La finalul acestei etape, bpost va putea depune o ofertă finală fermă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Poşta Română.

    “În paralel cu etapa de due diligence, MSI intenţionează să finalizeze conversia datoriilor Poştei Române către stat în acţiuni, decizie care va creşte atractivitatea companiei”, precizau reprezentanţii MSI.

    La finele lunii septembrie 2014, bpost a depus singura ofertă neangajantă pentru cumpărarea a 51% din acţiunile companiei Poşta Română.

    Privatizarea va avea loc printr-o majorare de capital cu aport de capital privat. Aceasta presupune dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acţiuni a creanţelor statului faţă de companie.

    Prima încercare de privatizare a Poştei a avut loc în 2013, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini.

    Fostul şef al Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat atunci că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală au îndepărtat potenţialii investitori.

    La finele anului 2013, datoriile totale ale Poştei însumau 778,1 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.

    În decembrie 2014 MSI a anunţat că Poşta Română va încheia anul 2014 cu un profit operaţional de 74,3 milioane de lei, comparativ cu o pierdere de 35 milioane de lei în 2013.

    În perioada 2008-2013, compania a consemnat pierderi în fiecare an, care au atins cumulat aproape 560 milioane de lei.

    MSI deţine un pachet de acţiuni reprezentând 75% din capitalul social al CNPR, restul acţiunilor revenind Fondului Proprietatea.

    Statul belgian controlează peste 50% din acţiunile companiei bpost, diferenţa de 49,54% fiind în posesia unor investitori privaţi.

  • Preşedintele Iohannis s-a întâlnit la Bruxelles cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk

    După primirea oficială, la sediul Consiliului European, preşedintele Iohannis şi Donald Tusk au avut o convorbire tete-a-tete. Întâlnirea cu preşedintele Consiliului European nu va fi urmată de declaraţii de presă comune ale celor doi oficiali.

    După discuţiile cu Donald Tusk, preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    În cea de-a doua zi a vizitei la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohanis se va întâlni, la ora 10.00 (ora României) cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, urmată, la ora 10.45 (ora României), de o declaraţie de presă comună a celor doi oficiali.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, înainte de plecarea la Bruxelles, în prima vizită de lucru din mandat, că o prioritate a mandatului său va fi aprofundarea integrării europene a ţării noastre, el precizând că va trasmite acest mesaj cu claritate în cadrul vizitei.

    Iohannis a afirmat că este prima vizită externă de la începutul mandatului său de preşedinte al României, o vizită de lucru la Bruxelles, la instituţiile europene şi euro-atlantice, pentru a sublinia importanţa pe care o acordă ţara noastră profilului european, ca stat membru UE şi NATO.

    ”În cadrul discuţiilor, voi aborda teme de interes deosebit pentru România în relaţiile cu instituţiile UE şi NATO”, a spus şeful statului, la plecarea în vizita de la Bruxelles, menţionând că România este în al optulea an de apartanenţă la UE, instituţile noastre sunt consolidate şi contribuţia noastră la proiectul european trebuie să fie una pe măsură.

    ”O prioritate a mandatului meu este aprofundarea integrării europene, voi transmite cu claritate acest mesaj şi vom discuta despre paşii pe care România trebuie să îi facă pentru aceasă integrare aprofundată şi pentru a-şi lua în primire mai bine rolul de membru NATO”, a spus Iohannis.

    Din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe preşedinte la Bruxelles fac parte consilierii prezidenţiali Dan Mihalache, George Scutaru, Leonard Orban, Cosmin Marinescu, Andrei Muraru, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Tatiana Niculescu Bran, consilierul personal al lui Klaus Iohannis, Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful Statului Major General, general locotenent Nicolae Ciucă.

    Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles, Valentina Postelnicu

  • Preşedintele Iohannis s-a întâlnit la Bruxelles cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk

    După primirea oficială, la sediul Consiliului European, preşedintele Iohannis şi Donald Tusk au avut o convorbire tete-a-tete. Întâlnirea cu preşedintele Consiliului European nu va fi urmată de declaraţii de presă comune ale celor doi oficiali.

    După discuţiile cu Donald Tusk, preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    În cea de-a doua zi a vizitei la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohanis se va întâlni, la ora 10.00 (ora României) cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, urmată, la ora 10.45 (ora României), de o declaraţie de presă comună a celor doi oficiali.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, înainte de plecarea la Bruxelles, în prima vizită de lucru din mandat, că o prioritate a mandatului său va fi aprofundarea integrării europene a ţării noastre, el precizând că va trasmite acest mesaj cu claritate în cadrul vizitei.

    Iohannis a afirmat că este prima vizită externă de la începutul mandatului său de preşedinte al României, o vizită de lucru la Bruxelles, la instituţiile europene şi euro-atlantice, pentru a sublinia importanţa pe care o acordă ţara noastră profilului european, ca stat membru UE şi NATO.

    ”În cadrul discuţiilor, voi aborda teme de interes deosebit pentru România în relaţiile cu instituţiile UE şi NATO”, a spus şeful statului, la plecarea în vizita de la Bruxelles, menţionând că România este în al optulea an de apartanenţă la UE, instituţile noastre sunt consolidate şi contribuţia noastră la proiectul european trebuie să fie una pe măsură.

    ”O prioritate a mandatului meu este aprofundarea integrării europene, voi transmite cu claritate acest mesaj şi vom discuta despre paşii pe care România trebuie să îi facă pentru aceasă integrare aprofundată şi pentru a-şi lua în primire mai bine rolul de membru NATO”, a spus Iohannis.

    Din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe preşedinte la Bruxelles fac parte consilierii prezidenţiali Dan Mihalache, George Scutaru, Leonard Orban, Cosmin Marinescu, Andrei Muraru, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Tatiana Niculescu Bran, consilierul personal al lui Klaus Iohannis, Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful Statului Major General, general locotenent Nicolae Ciucă.

    Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles, Valentina Postelnicu