Romania va fi in masura sa faca fata crizei economice mai bine decat alte tari din regiune, considera Claudiu Cercel, vicepresedinte pentru piete financiare al celei de-a doua banci din sistem, BRD Société Générale. Cercel impartaseste viziunea bancherilor centrali (exprimata de curand de economistul-sef Valentin Lazea) ca daca o tara va avea crestere economica in Europa, aceea va fiRomania – o viziune tot mai putin acceptata insa de majoritatea analistilor. Bancherii de la BRD considera ca avansul economiei romanesti va fiin 2009 de circa 2% – o estimare foarte optimista prin comparatie cu cele pe care le prezinta ceilalti bancheri.
Pentru a da doar un exemplu, italienii de la UniCredit Group si-au revizuit saptamana trecuta prognozele, estimand o crestere economica de doar 0,6%, comparativ cu un ritm estimat pentru anul trecut la 8%. Exista insa, si numarul lor creste pe zi ce trece, multi analisti ce anticipeaza deja o scadere mai mult sau mai putin abrupta a economiei romanesti, ce ar veni in principal pe fondul reducerii puternice a exporturilor si a fluxurilor de capital, dar si al dezechilibrelor mari din tabloul macroeconomic. Aparent paradoxal, exact la aceleasi coordonate se uita si bancherii de la BRD atunci cand spun ca ar fisuficiente argumente pentru a considera posibila o crestere, iar pesimismul exagerat al unora dintre analisti se poate explica, in opinia lui Cercel, si prin “metodele pur mecanice” cu care acestia masoara Romania.
Criticata adesea, structura exporturilor romanesti (ce se bazeaza inca in masura apreciabila pe lohn si pe produse cu valoare adaugata mica) devine un avantaj, in viziunea vicepresedintelui BRD. “E de asteptat ca marfurile romanesti sa fie mai cautate, pentru ca sunt mai ieftine decat ale altor tari cu care concuram pe pietele externe, si in conditiile actuale toata lumea este atenta la costuri”, crede el. Dimpotriva, spunea economistul Mircea Cosea intr-un interviu acordat de curand BUSINESS Magazin, in fata unor tari cu “un lohn mai elaborat”, exporturile romanesti nu au nicio sansa. “Noi tragem la masina camasi si sutiene, ei monteaza Skode – si nu ai cum sa concurezi in acest fel, oricat de mult ti-ai dori”, considera Cosea. Romania este intr-o pozitie mai buna decat alte tari emergente si din punctul de vedere al dependentei de capitalurile straine, considera Ariel Emirian, deputy chief economist al Société Générale.
Desi deficitul de cont curent foarte mare si dependenta de banii strainilor, necesari pentru a asigura finantarea acestuia, reprezinta un punct sensibil in contextul financiar actual, “situatia Romaniei este mai putin volatila decat a altor tari”. Spre deosebire de tari precum Ungaria, Polonia, Ucraina sau Turcia – care au atras mai ales investitii de portofoliu, foarte volatile atunci cand “pietele se inchid”, in Romania si Bulgaria primeaza investitiile straine directe si capitalurile atrase de companiile locale de la firmele-mama. Este greu de crezut, in opinia lui Emirian, ca firmele-mama vor impune o rambursare rapida a datoriilor, ceea ce inseamna ca in aceste conditii finantarile pot ficonsiderate ceva mai stabile.
“Daca Romania si Bulgaria s-ar baza pe finantari de portofoliu acum, ar fiintr-o situatie foarte proasta”, crede economistul francez. Dezechilibrul contului curent se ajusteaza deja (in conditiile in care importurile scad, iar deprecierea leului din ultima perioada are si ea consecinte), astfel ca, estimeaza Claudiu Cercel, deficitul va ajunge la circa 9% din PIB la finele anului 2009, de la aproximativ 12% in 2008 si 14% cu un an inainte. In prognozele UniCredit Group, deficitul de cont curent este anticipat sa scada la 9,8% in 2009, pe fondul cererii interne mai reduse, ce va diminua importurile, si al preturilor mai reduse la energie.
Analistii bancii atrag insa atentia ca nevoia de finantare va ramane una dintre principalele surse de ingrijorare, in conditiile in care, daca gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investitii straine directe se va reduce la circa 40% in acest an, exista riscul diminuarii rezervelor valutare.
Deprecierea leului, pe de alta parte, si-a consumat cea mai mare parte din potential, in viziunea vicepresedintelui BRD, care, chiar daca nu exclude existenta unor noi varfuri, crede ca “acestea ar fievenimente exceptionale”. In conditii normale, Cercel crede ca raportul euro/leu va ajunge la finele anului la 4-4,2 lei/euro, iar perspectiva ca leul sa coboare pana la nivelul de 4,8-5 lei/euro este improbabila, in viziunea sa.
Analistii UniCredit anticipeaza insa pentru finele acestui an un curs de 4,5 lei/euro, iar pentru decembrie 2010 de 4,3 lei/euro. Nivelul de 4,3 lei/euro – cat este in prezent – indica insa o “supradepreciere”, crede Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, justificata pe de o parte de recuperarea aprecierii excesive din anii trecuti, dar si de faptul ca piata “a reactionat dupa spiritul de turma si a dus cursul prea mult in partea opusa”. Aceste niveluri, aprecia Lazea saptamana trecuta, nu sunt in linie cu indicatorii fundamentali ai economiei, “iar in situatia in care cursul se va duce mai mult in sus fata de nivelul actual, unele banci vor avea nevoie de capital suplimentar”.
Claudiu Cercel considera insa ca “efectul cursului asupra portofoliilor de credite in valuta a devenit aproape o obsesie”, atat timp cat impactul deprecierii leului asupra creditelor in valuta este relativ limitat. Calculul sau e destul de simplu si pleaca de la prezumtia ca majoritatea creditelor in euro au fost acordate incepand cu a doua jumatate a anului 2006 si pana in 2008, cand cursul mediu era de 3,5 lei/euro. O mare parte a acestor credite, considera Cercel, luand ca exemplu situatia de la BRD, au dobanzi indexate la rata de referinta Euribor, care a coborat in acest interval de la 4% la sub 2%. In aceste conditii, deprecierea euro (de peste 20%) a fost compensata macar in buna masura de scaderea dobanzilor.
Revenind insa la imaginea de ansamblu, nivelul ridicat al datoriei externe (de 74 de miliarde de euro) este considerat de analistii externi un alt factor de risc important al economiei romanesti. Din total, circa 24 de miliarde de euro este datorie pe termen scurt, iar 80% este reprezentata de finantarile societatilor-mama catre filialele din Romania. Exista o mare probabilitate ca aceste imprumuturi sa fie prelungite, considera Cercel, invocand estimarile BNR ca 90% dintre aceste linii de credit sa fie extinse.
“Este rezonabil in aceste conditii sa ne ingrijoram ca bancile-mama vor solicita plata?”, se intreaba retoric vicepresedintele BRD. Din datoria pe termen scurt, maximum 3-4 miliarde de euro ar fisume pentru care ar finecesara finantarea, iar daca serviciul datoriei ar ajunge la 8-9 miliarde euro anul acesta, necesarul de refinantare a datoriei externe a Romaniei este de 10-15 miliarde de euro. Nu trebuie insa uitat ca BNR are rezerve valutare de 28 de miliarde de euro, afirma Cercel, apreciind ca semestrul al doilea va fiprobabil dificil, pentru ca va finevoie de asigurarea finantarii datoriei. In aceste conditii, perspectiva unui imprumut extern – fie de la Banca Centrala Europeana sau FMI – apare natural in discutie.
Ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea, a declarat vineri ca o decizie cu privire la un posibil acord cu Fondul Monetar International va fiadoptata in cel mult doua saptamani, dupa aprobarea bugetului in Parlament si discutii cu Comisia Europeana, desi pana nu de mult autoritatile au parut sa incline clar catre un credit de la Uniunea Europeana.
“Dar un imprumut de la UE fara conditii specifice FMI nu s-a acordat in nicio situatie pana acum”, replica Ariel Emirian. Mai multe tari au luat pana in prezent asemenea imprumuturi, printre care Ungaria (25,1 miliarde de dolari), Ucraina (16,5 miliarde de dolari), Islanda (2,1 miliarde de dolari), Letonia (10,5 miliarde), in timp ce Turcia este inca in discutii pentru un imprumut estimat la 15-30 miliarde de dolari. “Daca Romania va reusi o alta solutie decat cele folosite pana acum, va fi o premiera.”
Tag: brd
-
Viitorul Romaniei, roz sau gri?
-
BRD, profit de 370 mil. euro
Venitul net bancar a fost de 3,19 miliarde lei (869 milioane euro), cu 27% mai mare decat in 2007, iar profitul brut din exploatare s-a ridicat la 1,84 miliarde lei (500 de milioane euro), in crestere cu 31%. Rentabilitatea capitalurilor proprii a fost de 32,8%, in timp ce raportul cost/venituri s-a plasat la 42%, desi banca a investit anul trecut 64 de milioane de euro. Ponderea creditelor neperformante acordate de BRD- Groupe Societe Generale a fost anul trecut de circa 1%.
-
Presedintele BRD: Bursa de la Bucuresti este cvasimuribunda
Bursa de Valori Bucuresti este cvasimuribunda pentru ca pana acum a trait doar din iluzii, bazandu-se pe o clientela locala formata mai ales din speculatori care nu urmareau decat castiguri obtinute foarte repede, care asteptau ca piata sa creasca in fiecare zi – ceea ce nu merge la nesfarsit, si nu din investitori profesionisti, afirma Patrick Gelin, presedintele BRD-SocGen, a doua mare banca de pe piata dupa active.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Popa, BRD: Marea problema a bancilor au devenit fraudele, nu creditele neperformante
Fraudele bancare au crescut peste asteptari in ultima vreme si ajung sa coste bancile chiar mai mult decat creditele neperformante, in timp ce Politia nu reuseste sa controleze fenomenul, afirma Sorin Popa, vicepresedinte al BRD-SocGen, a doua mare banca de pe piata.
Amanunte pe www.zf.ro
-
Bursa, la una dintre cele mai reduse lichiditati din acest an
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Nici o actiune nu a crescut ieri pe Bursa
Bursa de la Bucuresti a inregistrat ieri a cincea zi de scadere consecutiva, toti indicii inregistrand deprecieri de peste 3%, pe fondul unei evolutii negative a tuturor pietelor de capital la nivel mondial, scrie Ziarul Financiar.
Cele cinci zile de scaderi au adus pierderi de 8,5% pe BET si 11% pe BET-FI, iar de la inceputul anului, cei doi indici au pierdut 31%, respetciv 36%. Cele mai lichide actiuni de pe piata, SIF Moldova (SIF2) si SIF Oltenia (SIF5), au inregistrat scaderi de 5,5%, respectiv 4,2%, in timp ce actiunile celei mai mari banci listate, BRD, au pierdut 4,9%. Puternic lovite au fost si actiunile din sectorul energetic, procesatorul de titei Rompetrol Rafinare (RRC) pierzand peste 7%, iar transportatorul de energie Transelectrica (TEL) – 6%.
Click aici pentru mai multe amanunte.
-
Ce castiguri aduce bancherul privat
"Unii clienti ne suna chiar de zece ori pe zi“, spune Monica Ionescu, head of private banking la UniCredit Tiriac, referindu-se la cea mai clara caracteristica a serviciilor de private banking – relatia preferentiala intre bancherul personal si clientul sau, caruia trebuie sa-i ofere toate informatiile de care are nevoie ca sa aleaga unde-si investeste banii.
Mai departe, fata de cele cateva procente de castig ale unui client ce-si pastreaza economiile intr-un depozit bancar obisnuit, randamentele pe care spun ca le pot obtine bancherii „personali“ sunt mult mai atragatoare. „In conditii normale, la un portofoliu mediu, se poate obtine un castig de 15-20%“, sustine Monica Ionescu.
Si, nici mai mult nici mai putin, pentru astfel de servicii bancherii nici nu percep comisioane. Prea frumos ca sa fie adevarat? In primul rand, pentru a avea acces la astfel de servicii de private banking, un client trebuie sa aiba in cont o suma minima de bani – stabilita in mod uzual de bancile romanesti in intervalul 75.000-100.000 de euro.
„Sub limita asta e destul de greu sa faci private banking cu adevarat“, considera Ionescu, adaugand ca limita de 100.000 de euro este practicata de grupul din care face parte in toate tarile din Europa Centrala si de Est.
Acelasi prag de o suta de mii de euro in disponibilitati lichide este valabil si in cazul BRD-Société Générale sau al ING Bank, in timp ce Bancpost a stabilit stacheta mai sus, la un minim al averii de 250.000 de euro. In fapt, chiar si aceasta valoare, destul de ridicata pentru piata romaneasca, este semnificativ sub ceea ce se practica pe alte piete mai dezvoltate.
Spre exemplu, pe piata ceha, CSOB, o banca universala ce face parte din grupul belgian KBC, ofera serviciul de private banking doar clientilor ce au minim un depozit de 300.000 de euro (10 milioane de coroane cehe), potrivit directorului de comunicare al bancii, Katerina Bednarova, citata de Czech Business Weekly.
Lombard Odier Darier, una dintre cele mai mari case de private banking din Europa, practica pentru piata ceha o limita minima de un milion de euro (27 de milioane de coroane), potrivit aceleiasi surse, in timp ce Sal. Oppenheim jr. „se multumeste“ cu un minim de aproximativ 600.000 de euro (15 milioane de coroane).
Lombard Odier Darier face parte dintre bancile ce au notificat inca de la inceputul anului trecut Banca Nationala a Romaniei pentru a oferi servicii in baza pasaportului european, alaturi de alte banci cu tradit ie de sute de ani in private banking (precum Credit Suisse Luxemburg sau JP Morgan International Bank).
Pentru astfel de grupuri internationale, clientii romani pot fi interesanti doar daca au macar jumatate de milion de euro in conturi, noteaza directorul de private banking al UniCredit Tiriac. Tot ea adauga insa ca „vin clientii si ne spun ca au fost abordati de aceste banci“, care au intuit potentialul unei piete in dezvoltare, din care marile averi nu lipsesc. UniCredit Tiriac are in prezent peste 1.000 de clienti de private banking, cu o medie a activelor per client de circa 200.000- 250.000 de euro, si active totale administrate de peste 200 de milioane de euro.
„Atata vreme cat exista posibilitatea de a accesa un astfel de serviciu din Elvetia si pentru roma ni, nu am dubii ca se gasesc si clienti care sa o faca“, completeaza Sorin Mititelu, director executiv al directiei de dezvoltare a afacerilor si produse de retail din BCR. Departamentul pe care il coordoneaza are circa 4.000 de clienti, iar clientul mediu are un milion de lei active lichide (circa 270.000 de euro), dupa spusele lui Mititelu.
Desi admite ca marile grupuri internationale de private banking vor atrage clientii romani datorita traditiei pe care o au in acest segment si datorita notorietatii, „in private banking contactul cu un bancher personal este extrem de important“, afirma Octavia Cutus, managerul departamentului de administrare a averilor la Raiffeisen Bank. „Fiind vorba de fondurile proprii, este important sa cunosti persoana care administreaza acesti bani.“
-
Card de credit Renault-BRD
"Romania este o piata strategica pentru Renault. Automobilele Renault si Dacia au o cota de piata de aproape 40% si dorim sa ne mentinem acest nivel si prin fidelizarea clientilor" a declarat Jacques Daniel, director comercial Renault Romania, care a adaugat ca in curand va fi lansat modelul Laguna 3, iar in vara ca fi scos pe piata si primul model 4X4 de la Renault. In prezent, Renault mai are doar doua carduri co-branded emise, in Franta si in Italia.
Cardul co-branded urmareste finantarea si fidelizarea clientilor Renault, adica a persoanelor fizice care detin un autoturism la producatorului francez. Pana in prezent, Renault a vandut 117.000 de autovehicule in Romania, iar acestia sunt primele persoane catre care se va indrepta, intr-o prima etapa, cardul nou emis. "Deocamdata cardul va pitea fi obtinut doar de catre detinatorii unui autovehicul Renault. In cateva luni de zile urmeza sa decidem daca vom oferi si proprietarilor de vehicule Dacia sau Nissan posibilitatea achizitionarii cardului", a declarat Liliana Dumitru, director de marketing si call-center BRD Finance.
Emiterea cardului se va face fara perceperea de taxe, iar dobanda lunara si comisionul de administrare pentru suma utilizata din credit este de 2,25, respectiv 0,5%. Principalele avantaje oferite sunt reduceri de pana la 10% la efectuarea reviziilor in reteaua Renault si deplasare gratuita a Renault Asistenta. De asemenea, cardul are o perioada de gratie de 47 de zile, iar alte reduceri sau gratuitati vor fi oferite punctual de catre dealerii parteneri.
-
O gura de aer de la BRD
In cadrul unui seminar despre valoarea afacerilor si modalitatile de calculare a acestora, Marian Stoica, sef al Departamentului Strategii si Relatii Internationale din cadrul Bursei de Valori Bucuresti, a prezentat graficul multi-anual al indicelui BET, subliniind perioadele de scadere prin care a trecut de la lansarea de acum 12 ani. "O criza majora a avut loc in 1998, cand BET a pierdut aproape 70% din valoare in 190 de zile. Atunci insa problemele economice ale Romaniei erau foarte mari", a declarat Marian Stoica, care a dorit sa sublinieze ca toate crizele prin care a trecut indicele s-au intins pe o perioada de circa sase luni.
Daca pornim de la punctul apropiat de maxim al BET de la sfarsitul lunii august a anului trecut, observam ca ne aflam la capatul celor sase luni. Insa BET a mai inregistrat o data o valoare apropiata de maximul din iulie, anume pe 8 octombrie, cu valoarea de 10.416 puncte. Au trecut aproape cinci luni de la acel punct, iar BET a pierdut intre timp aproximativ 30%. In cazul in care seful strategiilor de la BVB are dreptate, nu ar mai trebui sa dureze mult pana la modificarea trendului descendent.
Semnalele apropierii de final a ciclului bursier au venit si din valoarea de tranzactionare. In scadere pana la valori intalnite in 2005, lichiditatea zilnica a aratat ca presiunea la vanzare slabeste, iar investitorii asteapta un punct de intoarcere pentru a intra la cumparare. Saptamana trecuta, acest semnal a fost dat de publicarea oficiala a rezultatelor Bancii Romane pentru Dezvoltare, cu un profit net de 275 milioane euro, in crestere cu 40% fata de 2006. Investitorii, care tatonasera timid piata in cele doua sedinte precedente, au intrat mai masiv la cumparare si au tras in sus toti indicii.
Pe langa titlurile BRD au crescut si actiunile SNP Petrom, bazate pe estimarile de profit de 540 milioane euro. Titlurile SNP au urcat 5,3%, iar cele BRD 5,6%. Indicele BET s-a apreciat in aceeasi sedinta, de joi, 3,35, BET-C 3,1%, iar BET-FI 3,5%. Practic, tranzactionarea de joi a fost cea care a tras indicii pe randament pozitiv la finalul saptamanii.
Trebuie subliniat ca revenirea de saptamana aceasta a venit pe fondul unor cresteri sustinute ale pietelor internationale. Saptamana anterioara a fost pozitiva pentru bursele din SUA si Europa, noi ne-am corelat ceva mai tarziu. Dar mai este nevoie de o confirmare a cresterilor pentru a putea spune ca trendul este pe cale sa se modifice. Indicele SIF-urilor a testat miercuri un suport foarte puternic la 55.000 de puncte. Minimul a fost doar pe pracursul sedintei, BET-FI terminand la aproape o mie de puncte peste cea mai de jos cotatie a zilei.
Suportul a rezistat, dar conform parerii unor analisti ar trebui retestat inainte de modificarea trendului. Ramane de vazut daca indicele, ajuns acum la 58.099 puncte, se va intoarce pana la minimul anual sau va continua cresterea fara sa mai coboare atat de mult. Important este semnalul dat de saltul din suport si de majorarea valorilor de tranzactionare. Si BET-C a reusit sa se intoarca peste nivelul de 5.000 de puncte, sub care a coborat de mai multe ori in ultimele doua saptamani, iar BET s-a apropiat destul de mult de pragul de 7.000 de puncte, pana la un minim de 7.062, dar a inchis perioada la 7.304 puncte.
Majoritatea brokerilor sunt in continuare de parere ca avem nevoie de sustinere din partea pietelor internationale inainte de confirma intrarea pe un trend ascendent. "La fel de importante ca rezultatele din 2007 sunt si rapotarile primului trimestru al anului 2008. Dar chiar si in cazul in care acestea vor fi la fel de pzitive, nu ne vom decorela complet de situatia internationala", spuen Razvan Pasol, director general Intercapital Invest.
In randurile investitorilor totusi sperantele cresc, iar pe grafice pot fi observate si divergente pozitive. Daca vor creste si volumele de tranzactionare, atunci se poate vorbi de apropiere a finalului de trend. Cea mai probabila varianta pentru BVB este intoarcerea trendului din cauza preturilor mult prea scazute ale actiunilor in comparatie cu valoarea fundamentala a companiilor listate. Iar preturile actuale sunt egale cu cele din 2006, perioada in care valoarea emitentilor nu a stat pe loc.
-
Libocor, BRD: Variatia de curs in 2008 va fi de 10%
"In urmatorii doi-trei ani ritmul de crestere al economiei va ramane pozitiv dar se va atenua", a explicat el.
In ce priveste deficitul extern, una dintre problemele majore ale economiei, estimat de BRD la -15,6% din PIB pentru finalul acestui an, Libocor apreciaza ca problema principala nu este neaparat consumul intern ci lipsa ofertei interne.
Analistul BRD a mai declarat ca pentru 2008 se asteapta ca fluctuatiile de curs valutar sa se incadreze intr-un interval de +/- 10% fata de un nivel de echilibru de 3,5 lei/euro.
"Exista totusi premise ca la finele lui 2008 cursul sa fie si sub nivelul de echilibru", a incheiat el.