BusinessMagazin

Tag: benzina

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Idee de afacere: cum poţi să pedalezi cu succes către un business profitabil

    Numărul bicicletelor electrice folosite în China depăşeşte 200 de milioane de unităţi, iar în Brazilia vânzările anuale cresc cu 200% pe an. Publicaţia electronică Quartz raportează şi creşteri importante ale vânzărilor în Europa şi aminteşte faptul că statul filipinez a comandat 100.000 de tricicluri electrice care vor fi folosite drept taxiuri.

    O bicicletă electrică atinge între 30 şi 50 de kilometri pe oră, poate fi încărcată la o o priză normală şi are un preţ de circa 1.000 de dolari. Chiar şi o bicicletă normală poate fi transformată într-una electrică, graţie unor kituri puse la dispoziţie de companii specializate (de exemplu www.electric-bike-kit.com). Preţul bateriilor este destul de prohibitiv – o autonomie de 15 – 20 de kilometri costă 399 de dolari, reprezentând preţul unei baterii cu litiu, 30 – 40 de kilometri costă 795 de dolari, iar o autonomie de peste 60 de kilometri (40 de mile) încarcă nota de plată cu 1.195 de dolari, adică valoarea a două baterii.

    Bicicletele electrice apar în prezent în ofertele mai multor magazine locale, produse de companii din România, la Braşov, occidentale sau din China, la preţuri ce încep cu circa 2.000 de lei şi se termină la peste 10.000 de lei. Dar cum piaţa este la început şi Business Magazin are exemple că entuziasmul poate compensa lipsurile inerente oricărui început – vezi povestea tânărului Andrei Botescu, care şi-a propus şi a reuşit să reînvie populara marcă de biciclete Pegas, prezentată în ediţia din 6 august 2012 a revistei – suntem gata să pariem că bicicleta electrică şi kiturile de transformare vor deveni o afacere viabilă, o nişă interesantă care merită încercată.

    Grăitoare sunt cifrele de vânzări din Europa, care indică o creştere de 47% a vânzărilor de biciclete electrice, de la 499.000 de unităţi în 2010 până la 738.200 unităţi în 2012. De altfel, 2012 a fost primul an în care Eurostat a înregistrat importurile de biciclete electrice, împărţite în două categorii, cu motoare de până la 250 de waţi şi peste această valoare.

    Două treimi din importuri sunt biciclete electrice – e-bikes – cu motor de 250 W şi o viteză de 25 km/h, la un preţ mediu pe unitate de 522,54 euro. Au mai fost importate şi alte 180.000 de scutere cu pedale, acesta fiind un segment care pare că se mişcă mai rapid chiar decât bicicletele; un argument pot fi preţurile mai reduse, de 371,5 euro pe unitate.

    China este principalul furnizor, acoperind peste 80% din importuri. Japonia este următorul mare furnizor pe piaţa europeană, urmată de Taiwan, Vietnam, SUA şi Canada.
     

  • Un bărbat s-a stropit cu benzină în faţa sediului DNA şi ameninţă că îşi dă foc

     Bărbatul a venit, joi, în faţa sediului Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi s-a stropit cu benzina pe care o avea într-o sticlă, apoi a scos o brichetă şi a ameninţat că îşi dă foc dacă autorităţile nu iau măsuri împotriva celor care l-ar fi ameninţat şi bătut.

    Acesta spune că el şi familia lui se tem să mai iasă din casă, după ce ar fi fost bătut de mai multe persoane, la solicitarea unui consilier judeţean din Ilfov, pentru că a făcut reclamaţii la minister că acesta face afaceri cu gunoi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde un litru de benzină sau motorină costă 4 lei

    Petrom Moldova, filiala din Republica Moldova a grupului OMV, comercializează benzina şi motorina la preţuri cu 25% mai mici în comparaţie cu cele din România. Astfel, un litru de motorină costă la Chişinău 4,3 lei, iar un litru de benzină 4,4 lei, potrivit Petrom.md. Lukoil practică preţuri similare concurenţei, după cum informează siteul companiei. Pentru sortimentele cu cifră octanică mai mică, tariful se apropie de patru lei.

    Preţul în România pentru cele două tipuri de combustibil depăşeşte şase lei.

    Din grupul Petrom fac parte compania mamă OMV Petrom (SNP) şi firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), Kom Munai LLP (Kazahstan), Petrom Exploration & Production Ltd., OMV Petrom Marketing, Petrom Aviation, ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Petrom Distribuţie Gaze, OMV Petrom Wind Power şi Petromed Solutions. OMV Petrom este cea mai mare companie românească listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de 24,861 miliarde lei (5,618 miliarde euro), calculată la ultimul preţ de luni, de 0,4389 lei/acţiune. Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 19%, BERD, cu 2,03%, iar restul titlurilor sunt în portofoliile altor acţionari.

    Înfiinţată în anul 1998, compania Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România. În prezent, compania Lukoil România comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie şi 9 depozite de produse petroliere. Cifra de afaceri netă a companiei Lukoil România în anul 2010 a depăsit valoarea de 4,5 mld. lei, în creştere cu 40% faţă de anul 2009.

     

  • Marja de rafinare a OMV a scăzut puternic în trimestrul al treilea, la cel mai redus nivel din 2009

     În trimestrul al doilea, marja de rafinare s-a plasat la 2,48 dolari pe baril, iar în trimestrul al treilea al anului trecut la 5,28 dolari pe baril.

    “Marja indicativă de rafinare a OMV a scăzut semnificativ faţă de trimestrul al doilea al anului 2013 şi s-a plasat la cel mai redus nivel din trimestrul al patrulea al lui 2009, din cauza spread-urilor (diferenţe între preţuri – n.r.) mai slabe pe benzină şi preţurilor mai ridicate ale petrolului, sortimentul Urali fiind cotat la un nivel mai ridicat faţă de Brent”, se arată în raportul publicat vineri de OMV.

    Preţul mediu al petrolului Brent a urcat în trimestrul al treilea la 110,29 dolari pe baril, faţă de 102,43 dolari pe baril în perioada aprilie iunie. În trimestrul al treilea al anului trecut, cotaţia medie Brent s-a plasat la 109,5 dolari pe baril.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN SUA: Investitorii, tot mai îngrijoraţi că Trezoreria nu va plăti datorii de 120 miliarde de dolari. “După 24 octombrie, statul va mai funcţiona pe vapori de benzină”

     Randamentul titlurilor care ajung la maturitate joi, ziua în care secretarul de stat al Trezoreriei, Jacob J. Lew, a declarat că va fi epuizată capacitatea pentru noi împrumuturi, a crescut cu 0,12 puncte procentuale, la 0,32% pe parcursul zilei de marţi în SUA. Titlurile, emise cu un an în urmă, s-au tranzacţionat la o rată negativă de -0,01% la sfârşitul lunii septembrie, potrivit Bloomberg.

    “Aşa se manifestă teama. (…) Piaţa ia în considerare o întârziere de una sau mai multe zile”, a declarat Marc Fovinci, analist la Ferguson Wellman Capital Management. Firma de investiţii deţine tittluri scadente la 31 octombrie în valoare de 500.000 de dolari.

    Lew a avertizat Congresul săptămâna trecută că măsurile extraordinare folosite pentru a evita atingerea limitei de îndatorare “vor fi epuizate nu mai târziu de 17 octombrie”, iar Trezoreria va mai avea lichidităţi de 30 de miliarde de dolari pentru plata obligaţiilor, în cazul în care Congresul nu ajunge la un acord pentru majorarea plafonului de împrumut, în prezent la 16.700 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: Ferdinand Porsche

    În 1923, modelul Benz Tropfenwagen devenea prima maşină de curse cu tracţiune pe partea din spate. Cunoscut în mediul de afaceri drept „marele inginer„, a contribuit la construcţia tancurilor germane Tiger I, Tiger II şi Panzer VII Maus, care nu a fost niciodată produs în serie.

    S-a implicat şi în designul avioanelor Junkers Ju88 şi Focke-Wulf Ta 152. Celebrele bombe V1, avioanele fără pilot încărcate cu explozibil şi lansate de pe teritoriul belgian către Londra, au trecut prin mâinile lui Ferdinand Porsche. În 1937, Hitler i-a oferit decoraţia naţională a Germaniei pentru artă şi ştiinţă, una dintre cele mai rare recunoaşteri oferite de regimul nazist.

    În 1966, Porsche a fost introdus pe lista International Motorsport Hall of Fame, iar în 1999 a primit post-mortem titlul de „Inginerul auto al secolului al XX-lea„.Ferdinand Porsche a murit în 1951, însă afacerea familiei ţine, la 60 de ani de atunci, prima pagină a ziarelor de pe mapamond. Membri ai familiei Porsche au fost investigaţi în primele luni din 2013 pentru manipularea bursei într-o anchetă veche de trei ani şi jumătate care a început după o încercare a companiei de a prelua Volkswagen. Consiliul de administraţie al Porsche este condus de nepotul fondatorului, Wolfgang Porsche, iar Ferdinand Piëch, vărul lui Wolfgang, este şi el membru.

    Se crede că strategia de atunci a indus în eroare investitorii.  Familia Porsche-Piëch a redevenit în această vară acţionar unic al Porsche Automobil Holding SE, acţionarul majoritar al Volkswagen, prin preluarea participaţiei de 10% deţinute de fondul suveran al Qatarului.
     

  • Vânzătorii de benzină o duc bine

    Petrom, cea mai mare companie din România în funcţie de vânzări a înregistrat în primul semestru al anului o cifră de afaceri de 11,5 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro), în scădere cu 5% comparativ pe perioada similară a anului trecut şi un profit net de 2,3 miliarde de lei (543 de milioane de euro), cu 18% mai mare decât cel raportat în primul semestru din 2012. “În prima jumătate a anului 2013, ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională.

    Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan. În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfărşitul anului 2013 sau începutul anului 2014”, a declarat Mariana Ghoerghe, CEO-ul Petrom. Compania a raportat o contribuţie importantă din partea R&M datorată creşterii ratei de utilizare a rafinăriei, dar volumul vânzarilor comerciale a rămas în continuare “sub presiune, evoluând similar cu piaţa”.


    Un plus al vânzărilor a raportat însă Mol România, care a vândut primul semestru un volum cu 7% mai mare faţă de anul trecut. Mol România a vândut în primele şase luni ale anului 235.000 tone de carburanţi, ca urmare a extinderii reţelei de benzinării şi a îmbunătăţirii condiţiilor de piaţă, a anunţat marţi dimineaţă grupul maghiar de petrol şi gaze. Vânzările de motorină au urcat cu 8%, la 171.000, iar cele de benzină au avansat cu 3%, la 61.000 tone. Pentru trimestrul al doilea MOL a raportat o majorare de 8% a cantităţilor comercializate în România, la 129.000 tone. La nivel de grup, MOL a raporat pentru trimestrul al doilea o scădere de 21%, faţă de primele trei luni ale anului, a rezultatului operaţional (EBITDA CCS – excluzând elementele speciale şi fluctuaţiile de preţuri), la 112 miliarde forinţi.

    O uşoară scădere a segmentului de distribuţie a anunţat Rompetrol, divizia sa de profil – care cuprinde subsidiarele Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas – având o cifra de afaceri brută de 1,170 miliarde USD în primul semestru din 2013, în scădere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, fiind influenţată negativ de scăderea cotaţiilor internaţionale ale produselor petroliere. Compania declară însă că prin optimizarea canalelor de vânzare şi programul de reducere a costurilor derulat pentru creşterea profitabilităţii acestui segment au determinat o îmbunătăţire a rezultatului financiar net. Acesta s-a ridicat la 324.136 USD în primul semestru al anului 2013. Rezultatul net negativ din perioada similară a anului 2012 a fost de 22,89 milioane USD.

    Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului Rompetrol, deţinut de grupul kazah KazMunaiGaz, şi-a îmbunătăţit rezultatul net consolidat în prima jumătate a anului 2013, înregistrând o diminuare a pierderii nete cu 40%. Acesta s-a situat la nivelul de 78,43 milioane USD, după primele şase luni ale anului 2013,  faţă de 131,83 milioane USD, în aceeaşi perioadă a anului 2012. Îmbunătăţirea rezultatului net consolidat al companiei urmează trendul pozitiv înregistrat în primul trimestru al anului 2013, când pierderea netă a scăzut cu 60%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012 şi s-a situat la valoarea negativă de 25,18 milioane USD. La sfârşitul lunii iunie 2013, segmentul de distribuţie al Rompetrol Downstream cuprindea 753 puncte de comercializare, incluzând  reţeaua de staţii proprii, staţii partener şi staţiile mobile expres, baze interne de 9 şi 20 mc.
     

  • Cel mai bogat om din România luptă cu Petrom, Lukoil şi Rompetrol. Cu cât vinde Niculae benzina şi motorina

    Preţurile pe care le practică la Zimnicea reţeaua de benzinării Bif sunt următoarele: benzină standard 5,82 lei; motorină standard 5,87 lei; benzină premium 6,60 lei; motorină premium 6,50 lei.

    “Ideea este să dezvoltăm o reţea de benzinării în care să putem creşte procentul de bioetanol utilizat în amestec cu benzina pentru a avea un preţ mai mic al benzinei. Folosirea unei concentraţii mai mari de bioetanol implică şi un preţ mai mic al benzinei. Programul de investiţii presupune în viitor să oferim şi benzină cu o concentraţie de bioetanol de 10%”, a explicat la ZF Live Octavian Stănculeţ, directorul fabricii de bioetanol Bio Fuel Energy, parte a grupului InterAgro.

    Bio Fuel Energy SRL a fost înfiinţată în anul 2007 şi a fost inaugurată la finalul anului 2009, fiind cea mai mare rafinărie de bioetanol din sud-estul Europei şi unul din importanţii producători din Europa de biocombustibili ecologici de tipul bioetanolului.

    Luna trecută, Ioan Niculae anunţa o investiţie de zece milioane de euro în modernizarea hotelului de cinci stele Inter, fostul Carmen din staţiunea Venus, iar recent a mai investit alte 35 de milioane de euro în fabrica de ulei de la Zimnicea.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

  • Volkswagen rezolva problema benzinei scumpe. A inventat o masina “terifianta”, care consuma numai 0,9 litri la suta de kilometri

     Modelul S de la Tesla si masinile bazate pe celule cu hidrogen de la Honda si General Motors au de acum un concurent serios.

    Volkswagen XL1 consuma, in medie, 0,9 litri de benzina pentru fiecare o suta de kilometri parcursi, datorita caroseriei foarte usoare.

    Un alt factor cheie care a dus la aceasta performanta este forma sa aerodinamica. Masina cantareste sub 800 kg. Prin comparatie, greutatea Toyotei Prius, unul dintre primul autovehicule din acest segment, depaseste 1,3 tone.

    Rotile de la Volkswagen XL1 sunt la fel de subtiri precum cele ale unei motociclete, imbracate in cauciuc Michelin, iar usile se deschid in sus. Sasiul este si el unul special, o singura piesa modelata din fibra de carbon.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro