BusinessMagazin

Tag: beneficii

  • Cinci moduri în care oamenii risipesc banii şi cinci sfaturi pentru economisire

    Dacă am sta câteva minute să ne gândim la toate momentele în care plătim pe lucruri mai mult decât valoarea lor reală sau la zilele în care cumpărăm obiecte de care nu avem nevoie, putem ajunge la concluzia că trebuie să ne schimbăm radical obiceiurile.

    Cumperi lucruri noi doar pentru că sunt noi

    Dacă eşti printre cei care au făcut precomandă la ultimul model de Samsung sau iPhone, adu-ţi aminte că modele noi apar în fiecare an. Nu are rost să schimbi telefonul o dată la câteva luni, pentru că risipeşti o groază de bani.

    Cumperi lucruri de care nu ai nevoie doar pentru că sunt la reducere

    Dacă Black Friday, reduceri de vară sau reduceri de iarnă sunt pentru tine momentele ideale de mers la cumpărături, s-ar putea să ai o mică problemă. Nu e nimic rău în a cumpăra produse la reducere, dar încearcă să te limitezi la cele de care chiar ai nevoie.

    Plăteşti diverse taxe de administrare a contului tău bancar

    Află care sunt taxele percepute de banca ta pentru administrarea contului şi compară-le cu cele oferite de alte instituţii. S-ar putea să găseşti o ofertă mult mai bună.

    Nu foloseşti carduri de loialitate la magazinele pe care le frecventezi în mod regulat

    Aşa cum mai toate farmaciile oferă astăzi carduri de fidelitate, şi magazinele au beneficii pentru clienţii loiali. Trebuie doar să întrebi care sunt acestea.

    Mănânci în oraş mai des decât o faci acasă

    E o problemă pe care o au, în general, cei din oraşele mari; dacă ai sta să calculezi câţi bani ai aruncat pe mesele în oraş, s-ar putea să te gândeşti de mai multe ori înainte de următoarea rezervare.

  • Care este cel mai toxic aliment din lume pe care îl consumă şi foarte mulţi români

    Ziariştii francezi, Nicolas Daniel şi Louis de Barbeyrak, au studiat timp de câteva luni ce presupune din interior industria pescuitului. Aceştia au făcut drumuri în Norvegia, Vietnam, Suedia şi Danemarca, după care au dezvăluit adevărul pe care încearcă să îl ascundă industria pescuitului.

    În zonele rurale din vestul Norvegiei, acolo unde există mai multe ferme piscicole angajate în creşterea artificială a somonului, jurnaliştii l-au întâlnit pe norvegianul Kurt Oddekalvom, activist, ecologist şi fondator al Societăţii Norvegiene pentru Ocrotirea Naturii. Ecologistul duce o luptă înverşunată împotriva fermelor ce se ocupă de creşterea artificială a somonului, dezvăluind detalii şocante despre activitatea acestora.

    „În Norvegia, situaţia privind cultivarea peştelui este catastrofală. La o fermă atât de mică creşte un număr atât de mare de peşte, 2 milioane de unităţi de somon. Peştele se îmbolnăveşte, e vorba de aproape o pandemie: necroza pancreatică şi anemia infecţioasă a somonului a capturat toată Norvegia. Însă, acest lucru este tăinuit de consumatori”, spune Kurt.

    Activistul are colectate probe, înregistrări video, care arată cum muncitorii de la crescătorii toarnă în apă un pesticid puternic cu efecte neurotoxice.

    „Ei înşişi trebuie să poarte măşti şi costume de protecţie, ca să nu fie afectaţi de substanţele chimice destinate curăţării rezervoarelor de apă de paraziţi. Astfel, somonul se îmbibă cu aceste produse chimice, ceea ce ar putea ameninţa sănătatea consumatorului. Somonul norvegian este cel mai toxic aliment din lume, şi asta în condiţiile în care industria pescuitului ocupă al doilea loc după venituri în Norvegia’’.

    Pe fundul lacurilor pline cu apă de ploaie se găseşte un reziduu de 15 m încărcat cu bacterii, resturi de furaje putrede şi substanţe chimice care să distrugă paraziţii. Nivelul de contaminare este foarte înalt. Substanţe toxice, excremente de peşte… Fundul mării este complet distrus, e ca o fabrică de gaz. Bule de metan şi pesticide identice unor atacuri cu gaze’’, relatează Kurth după ce a folosit camere subacvatice spion pentru a filma.

    O altă problemă a pescarilor norvegieni este aşa numitul păduche de peşte, ce parazitează pe corpul peştelui şi îl ucide.,,Păduchele între timp devine rezistent la chimicale aşa încât pescarii sunt nevoiţi să follosească pesticide tot mai puternice, iar acest lucru se reflectă negativ asupra peştilor. 50% din puietul de cod de la ferme se naşte cu mutaţii genetice. Peştii nu pot să închidă gura. Aceasta mutaţie genetică nu dispare timp de opt generaţii. Consumatorul când vede un peşte ca acesta, nu doreşte să-l manânce, dacă însă i se taie capul, nimeni nu observă”, mai spune el, scrie realitatea.net

  • Un executiv român a primit pentru prima data o funcţie regională la Willis Towers Watson

    În acest nou rol, Anca Moldovan va fi responsabilă pentru gestionarea şi dezvoltarea relaţiilor de afaceri şi creşterea portofoliului de clienţi ai companiei. Potrivit reprezentanţilor companiei, este pentru prima dată când un coleg al biroului din România are o poziţie regională în cadrul Willis Towers Watson.

    Lider health & benefits şi pentru România, Anca Moldovan are o experienţă de 17 ani în brokeraj, fiind implicată în proiecte pentru retenţia angajaţilor clienţilor, precum şi adaptarea şi implementarea proiectelor de beneficii angajaţi în Gras Savoye Romania, acum Willis Towers Watson Romania. Anca Moldovan s-a alăturat companiei în 2006, acumulând experienţă în lucrul cu clienţii. Cea mai recentă funcţie a ei este cea de Head of Health & Benefits, unde conduce operaţiunile pentru a creşte cota de piaţă a asigurărilor de viaţă şi sănătate în România.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, noua funcţie o va aduce chiar în mijlocul strategiei regionale a departamentului de Health & Benefits, fiind responsabilă pentru înţelegerea pieţei regionale şi a celor individuale, coordonarea activităţii în interiorul regiunii şi crearea unei comunităţi de experţi în domeniul beneficiilor pentru angajaţi.

    Regiunea Europa Centrală şi de Est cuprinde Ungaria, Cehia, Grecia, Serbia, Croaţia, Ucraina, Georgia, Slovacia, Kazakstan şi România. Ca parte a noii sale poziţii, Anca va rămâne şi Head of Employee Benefits Department România.

    Willis Towers Watson este un lider mondial în domeniul consultanţei, al brokerajului şi al soluţiilor care îi ajută pe clienţii din întreaga lume să transforme riscul într-o cale de dezvoltare. Willis Towers Watson şi-a început activitatea în 1828 şi are 40 000 de angajaţi în peste 140 de ţări.

     

  • Producătorii de medicamente din România înfiinţează organizaţia independentă PRIMER. Care sunt obiectivele sale?

    „România are o tradiţie îndelungată în industria farmaceutică, iar contribuţia pe care fabricile de medicamente din România, indiferent de capital, o au la dezvoltarea economică este esenţială pentru evoluţia noastră că stat european modern” a declarat Dragoş Damian, director executiv PRIMER. 

    „Sectorul manufacturierii produselor farmaceutice este strategic, plăteşte taxe şi impozite în România, a creat mii de locuri de muncă pentru personal de înalta calificare şi asigura medicamente esenţiale pentru români, în ciuda unui mediu concurenţial care îi este potrivnic şi în care nu găseşte niciun sprijin din partea autorităţilor. Medicamentul “Made în România” este respectat în peste 100 de ţări în care este exportat, mai puţin în ţară lui de origine”, a adăugat Damian.

    Obiectivele imediate ale PRIMER sunt:

    • O revizuire a taxei clawback care să ţină cont de interesele economice ale României şi care să ajute producătorii locali şi potenţiali investitori să poată beneficia de un mediu concurenţial corect. Această înseamnă implementarea de la 1 iulie 2017 a formulei de clawback diferenţiat Plx 425/2014 care este blocată în Parlament de peste 3 ani şi, începând cu 2018, trecerea la taxa clawback zero pentru medicamentele generice, care nu sunt răspunzătoare pentru creşterea costurilor din sistemul de sănătate.

    • Modificări urgenţe în metodologia de calcul a preţurilor care să aibă în vedere excluderea prevederilor ambigue legate de patent şi care să permită aprobarea şi includerea în maximum 30 de zile în catalogul naţional (Canamed) a preţurilor pentru medicamentele generice;

    • Adoptarea unor facilităţi fiscale pentru achiziţia de licenţe de fabricaţie şi echipamente de producţie şi a unor facilităţi comerciale de genul celor din din Legea 150/2016, care să asigure prezenţa unui minim de medicamente fabricate în România pe canelele comerciale, având în vedere că producţia locală poate facilita accesul fără obstacole a pacienţilor la o gama largă de medicamente de prima nevoie.

    PRIMER cere autorităţilor să lanseze de urgenţă consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea măsurilor care să oprească crizăînchiderii fabricilor de medicamente şi a dispariţiei medicamentelor şi care să aducă această industrie dintr-o cenuşereasa a economiei într-un factor de dezvoltare economică accelerată.

    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA, VIM SPECTRUM.

  • Digitalul în educaţie, un plus sau un minus?

    „Acum, că aceste manuale au pătruns pe piaţa locală, ar trebui să fim foarte bucuroşi. Suntem singura ţară din lume care are în acest moment manual digital obligatoriu pentru primele patru clase, la toate materiile, alături de manualul pe hârtie”, declară Măriuca Talpeş, directorul Intuitex.  Nu suntem la nivelul altor state, cu tablete pe mesele copiilor, însă nici aceasta nu ar fi o variantă tocmai bună, adaugă directorul Intuitex. Conform unor studii făcute în Anglia, realizate după pătrunderea în masă a laptopurilor şi tabletelor pe mesele copiilor, s-a constatat că instrumentele digitale le distrag foarte mult atenţia, iar profesorul „îi pierde”. Însă, adaugă aceasta, depinde foarte mult de dascăl şi modul său de a organiza ora. „Nicăieri în lume un  manual nu este gratuit pentru toată lumea. În acest moment, la noi, versiunile digitale ale manualelor sunt gratuite. Cred că este o mare schimbare şi nu poate să aducă decât un plus copiilor”, adaugă Talpeş.

    Pe de altă parte, digitalizarea educaţiei acoperă un spectru mai larg – atât în ceea ce ţine de hardware, cât şi de software, spune Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Aspectul legat de partea de hardware se va rezolva, probabil, de la sine, prin scăderea considerabilă a preţurilor tabletelor şi a infrastructurii de broadband, însă şi profesorii trebuie să fie dornici şi în pas cu tot ceea ce este nou în educaţie, spune Mălureanu. Putem spune, aşadar, că există două elemente principale care pot încetini sau accelera progresul: profesorii şi dotările moderne. O singură clasă de calculatoare într-o unitate de învăţământ nu este suficientă – trebuie să existe câte un device (tableta/laptop) pentru fiecare utilizator, iar şcoala trebuie să aibă o infrastructură „smart”, care să ofere acces la internet, mecanisme de monitorizare şi management etc.”, consideră acesta. La nivel centralizat, lucrurile au început să evolueze, însă calitatea educaţiei digitale de la noi nu poate fi comparată cu cea din Marea Britanie sau Germania. „Nu atâta vreme cât bugetul pentru programul „Laptele şi cornul” este mai mare decât cel pentru manualele şcolare”, mai adaugă directorul Ascendia.

    De aceeaşi părere este şi Alexandru Holicov, Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional, care consideră că România se confruntă, încă, cu rezistenţa la schimbare şi conservatorismul sistemului educaţional românesc, dar şi cu legislaţia, care ar trebui să permită şcolilor să adopte mai uşor platforme moderne de management educaţional. În opinia sa, profesorii ar trebuie să alterneze sursele tradiţionale de predare cu cele moderne, ale internetului. „În momentul de faţă, acest echilibru între folosirea tehnologiei în educaţie şi metodele clasice nu există şi până nu înţelegem că educaţia trebuie să evolueze şi din punct de vedere al integrării tehnologiei nu vom putea avea rezultatele pe care ni le dorim şi, în primul rând, elevi care să iubească şcoala”, ţine el să menţioneze. 

  • Ce IMPOZIT global ar putea plăti de anul viitor un angajat care câştigă în jur de 2.000 şi ce BENEFICII ar putea primii cei care au salariul MINIM

    Suma poate fi însă diminuată după aplicarea unor deduceri, se precizează în proiectului Ministerului Finanţelor, care schimbă regulile de impozitare în România.

    Astfel, impozitul pe venitul global se va calcula pe gospodărie, iar toţi românii care obţin venituri pot face o serie de deduceri, în premieră acestea incluzând cheltuielile cu educaţia copiilor. O altă noutate este că, în cazul veniturilor in salariu, angajatorul va avea obligaţia de a reţine doar contribuţiilor sociale, nu şi valoarea impozitului aferent sumei brute, ca până acum. Aceasta revine în sarcina angajatului, scrie Gândul.

    Definiţii:

    venit anual global impozabil : suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România

    plafon neimpozabil:  se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei şi 12 luni, în care punctajul este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus 1.

    venitul global ajustat: diferenţă  între venitul anual global şi plafonul neimpozabil

    Impozitul pe venitul anual global: se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual global impozabil

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum pot firmele să economisească bani dacă angajaţii lucrează doar şase ore pe zi

    Oraşul Gothenburg nu a extins experimentul din cauza faptului că proiectul a rămas fără finanţare. Costurile programului erau de aproximativ 12 milioane de coroane (1,3 milioane de dolari), sumă cu cuprindea angajarea celor 17 membri ai personalului suplimentar necesari pentru a umple golurile create de ore de lucru mai scurte.

    Oraşul a avut buget pentru a menţine programul în picioare timp de doar doi ani, iar oamenii legii au spus că ar fi prea scump pentru a pune în aplicare proiectul în întregul municipiu.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Cum pot firmele să economisească bani dacă angajaţii lucrează doar şase ore pe zi

    Oraşul Gothenburg nu a extins experimentul din cauza faptului că proiectul a rămas fără finanţare. Costurile programului erau de aproximativ 12 milioane de coroane (1,3 milioane de dolari), sumă cu cuprindea angajarea celor 17 membri ai personalului suplimentar necesari pentru a umple golurile create de ore de lucru mai scurte.

    Oraşul a avut buget pentru a menţine programul în picioare timp de doar doi ani, iar oamenii legii au spus că ar fi prea scump pentru a pune în aplicare proiectul în întregul municipiu.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Povestea românului care a câştigat milioane de euro din foraje apoi a decis să-i investească într-un spital din Câmpina

    A ales pentru proiectul său Câmpina, oraş care numără doar 38.000 de persoane, iar spitalul său este cel mai mare din domeniul privat în tot judeţul Prahova. Mizează pe beneficiile apei sărate, pe turismul medical şi pe faptul că va convinge doctori români din străinătate să vină să lucreze la Câmpina. 

    “Am muncit toată viaţa deoarece aşa e firea mea; am înţeles, de tânăr, că atunci când nu ai pile şi nu eşti copil de bani gata, ai doar o singură şansă: munca”, sumarizează antreprenorul Ioan Simion filosofia după care s-a ghidat. Şi-a început activitatea ca inginer stagiar şi a evoluat pas cu pas până la căderea regimului comunist; la doi ani după Revoluţie, fără cunoştinţe despre economia capitalistă, s-a hotărât să se aventureze în domeniul necunoscut al antreprenoriatului.

    „În 1991 noi nu ştiam nici ce e o siglă, iar când au scos codurile CAEN, le-am luat pe toate, neştiind care va fi exact obiectul de activitate. Ştiam doar că vreau să lucrez pentru mine”, rememorează omul de afaceri. Confind, firma care produs banii pe care Simion i-a pompat în spital, a pornit la drum, în urmă cu 27 de ani, ca service auto pentru reparaţii de Dacii. A trecut apoi la construcţia de şuruburi şi elemente adiacente, iar de-a lungul timpului a ajuns la producerea de echipamente dedicate industriei de petrol, un domeniu fără prea multe necunoscute pentru fondator; lucrase tocmai în această zonă în perioada comunismului. Firma a crescut permanent, ajungând în 2008 la o cifră de afaceri de circa 70 de milioane de euro; un an mai târziu însă, criza economică a dus afacerile Confind cu 60% mai jos faţă de 2008. Pe de altă parte, spune Simion, 2015 a fost mult mai greu decât criza economică pentru industria petrolului, din pricina prăbuşirii preţului ţiţeiului. Spune că doar mulţumită contractelor avute deja în lucru afacerile i-au mers bine, de ajutor fiind şi creşterea ulterioară a preţurilor în industrie.

    Instabilitatea economică cu care s-a confruntat în mai multe rânduri l-a determinat să se întrebe: „Ce s-ar întâmpla cu noi, întreprinderile româneşti, dacă multinaţionalele se întind şi ocupă suprafeţe ca la război?”. Şi-a dat singur răspunsul: „Dacă ar vrea, ne-ar putea sufoca, ne-ar transforma în victime colaterale”. S-a gândit că, în cele din urmă, două domenii sunt vitale pentru oameni: hrana, aflată în strânsă legătură cu agricultura, şi sănătatea; în opinia sa, afacerile în aceste domenii „nu vor muri niciodată”. „Chiar dacă noi, românii, nu avem bani suficienţi pentru a plăti serviciile medicale la nivelul altora, chiar dacă sistemul de sănătate din România este prost organizat, de doctori, de sănătate are nevoie toată lumea”, explică antreprenorul. A luat în calcul şi că în toată zona Prahovei, de la Predeal la Ploieşti, nu existau servicii medicale private în spitale aproape deloc. Aşa că a hotărât să facă din temelii Centrul Medical SanConfind, un cuvânt compus din latinescul „sănătate”, alăturat la numele „investitorului” – Confind, după cum îi place antreprenorului să precizeze.

    Cabinetul stomatologic a fost primul pas în dezvoltarea acestui centru medical, pus în funcţiune pe etape. „Nu puteam să îmi permit să lucrez cinci ani pentru a termina complet spitalul, cu toate activităţile, cu toate dotările, şi abia apoi să îl pun la treabă”, povesteşe Simion. Aşadar, după cabinetul stomatologic, a deschis baza de tratament cu apă sărată, iar locul a fost ales cu un motiv special: în apropiere există izvoare cu apă sărată, foarte vechi, a căror apă a fost folosită încă din 1907 pentru efectele terapeutice. Conform cercetărilor realizate de Simion, până în al doilea război mondial în zonă era o staţiune balneară, dar după război aceasta a intrat în paragină.

    A concesionat un kilometru pătrat de subsol, a cărui apă o exploatează de aproape doi ani în scop terapeutic, prin intermediul SanConfind. „Apa sărată pe care o avem noi este foarte interesantă, pentru că este apă de izvor, nu am forat ca să o scoatem la un anumit nivel. Zona aceasta, de la Slănic la Moreni, ascunde în pământ acele cute diapire despre care am învăţat noi la geologie; sunt munţi de sare compactă, acoperiţi de pământ, de unde apa răzbate cu presiune proprie, prin fisurile acestora”, explică, încântat, fondatorul. Apa este extrem de sărată, cu o concentraţie de 321 de grame de sare la litru, aproape de etalonul mondial al Mării Moarte, de 400 de grame la litru. În general, apa de mare are de circa opt ori mai puţină sare, cam 40 de grame la litru.

    „În condiţiile acestea, ştiind caracteristicile şi beneficiile apei, am considerat esenţial să o folosim, să ne bucurăm de efectele ei”, mai spune antreprenorul. În medie, cu excepţia celor cărora le este interzis din motive medicale să folosească apa sărată, aproape toţi pacienţii o folosesc pentru diverse tratamente. În perioadele de vârf, SanConfind a avut circa 200 de pacienţi la tratament zilnic, dintre care 100‑150 au folosit sub o formă sau alta apa sărată, spune antreprenorul. Având în vedere că tratamentul sau cura celor care folosesc regulat apa sărată este de 10 zile, în total, în cei doi ani de când este dată în funcţiune, calculele arată că baza de tratament a fost folosită de aproximativ 10.000 de oameni. Există bazine în care intră de la 10 la 20 de oameni, căzi cu apă sărată, simplă sau cu tratament adiacent de nămol, toate încălzite după recomandările medicale. „Spun ortopezii că nu există nici în Bucureşti un loc mai bun decât al nostru unde cei cu probleme ortopedice pot face o recuperare mai bună. De ce? Cu cât densitatea apei este mai mare, cu atât efortul pe care omul îl face un pacient după operaţie este mai mic”, mai spune Simion. Pe de altă parte, cea mai veche divizie a spitalului are, pe lângă istoria bogată, efecte benefice de care lumea a început să audă şi care o transformă într-o atracţie, susţine el.

     

  • Ce beneficii mai acordă companiile de Paşte: ce-şi doresc cu adevărat românii?

     70% dintre companiile participante la studiu obişnuiesc să-şi recompenseze angajaţii, în general, cu bani sau tichete cadou cu ocazia diferitelor evenimente sau a sărbătorilor (sărbătorile de iarnă, Paşte sau vacanţă), iar 33% dintre respondenţi vor acorda în acest an angajaţilor prime de Paşte, potrivit unui studiu eJobs.

    Structura cadourilor pe care le primesc angajaţii în preajma Paştelui s-a diversificat foarte mult în ultimii ani. Pe lângă primele în bani, în ultimul timp companiile apelează şi la alte variante de recompensare, precum vouchere, cadouri, vacanţe sau zile libere suplimentare.

    Două treimi dintre companiile care vor recompensa angajaţii cu ocazia sărbătorilor pascale din acest an (65%) acordă prime în bani, iar alţi 35% dintre angajatori vor da angajaţilor tichete cadou. 12% dintre companiile respondente la sondaj şi care au spus că vor oferi angajaţilor beneficii cu ocazia Paştelui au în plan să le ofere acestora produse specifice acestei sărbători, în timp ce 6% vor acorda zile libere suplimentare. 3% dintre angajatori s-au gândit ca în acest an să ofere, de asemenea, cadouri copiilor angajaţilor şi tot atâţia au pregătit pentru angajaţi excursii sau vacanţe.

    Potrivit studiului eJobs, valoarea beneficiilor oferite cu ocazia sărbătorilor pascale este de sub 200 lei pentru fiecare angajat în cazul a 59% dintre companii, în timp ce 15% dintre acestea indică valori cuprinse între 200 şi 500 de lei. Bani mai mulţi – între 500 şi 1.000 de lei – vor acorda 6% dintre companii, iar un procent de 12% vor oferi prime care depăşesc pragul de 1.000 de lei pentru fiecare angajat.

    În rândul companiilor care oferă beneficii extrasalariale angajaţilor pe tot parcursul anului, cele mai răspândite tipuri de beneficii sunt tichetele de masă (70%), asigurările medicale private (47%) şi zile libere suplimentare (37%), mai arată sondajul eJobs. Dintre beneficiile mai puţin obişnuite, cele mai populare ar fi fructele / cafeaua oferite gratuit la birou (53%) şi masajul de relaxare la birou (20%), urmate de cursurile de formare profesională plătite de companie (11%) sau asigurarea meselor de prânz (10%).