BusinessMagazin

Tag: banca

  • Guvernul aprobă, miercuri, înfiinţarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare, cu capital de stat. „Va fi destinată sprijinirii mediului de afaceri”, anunţă premierul Nicolae Ciucă.

    „Prin hotărâre de Guvern, vom aproba înfiinţarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare. Este o bancă cu capital de stat. Această bancă va fi destinată sprijinirii mediului de afaceri. Este o bancă ce va fi un partener al tuturor firmelor româneşti şi instituţiilor publice şi private. Este, de asemenea, un obiectiv asumat prin PNRR şi programul de guvernare”, spune la începutul şedinţei de Guvern premierul Nicolae Ciucă.

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, a arătat că banca va fi condusă de un consiliu de supraveghere de şapte persoane şi un consiliul director de trei persoane, care vor avea criterii de performanţă.

    „Se face încă un pas important pentru diversificarea instrumentelor de finanţare ale economiei. Este un obiectiv pe care România, cumva, şi l-a programat începând cu 2015, dar, din păcate, nu l-a realizat. Facem azi un pas important. Următorul pas va fi realizarea actului constitutiv şi numinrea managementului acestei bănci”, precizează Câciu.

  • JPMorgan, cea mai mare bancă americană, temperează apele: Scăderea economiei americane va fi uşoară şi nu va intra în recesiune

    Datele recente care indică moderarea inflaţiei şi a presiunilor salariale, redresarea creşterii şi stabilizarea încrederii consumatorilor sugerează că lumea va evita o recesiune, a scris luni o echipă de analişti dintre care se numără şi Marko Kolanovic şi Nikolaos Panigirtzoglou, a raportat Bloomberg.

    Pieţele pot beneficia de stimulente fiscale în China şi de planuri de sprijin energetic în Europa, au declarat aceştia.

    „Datele economice şi poziţionarea investitorilor sunt factori mai importanţi pentru performanţa activelor riscante decât retorica băncii centrale”, au scris strategii. „Menţinem o poziţie pro-risc.”

    Sentimentul pozitiv al comercianţilor şi investitorilor a revenit pe pieţe globale în ultimele zile, pe fondul speranţelor că inflaţia ar fi putut atinge vârful, cel puţin în SUA.

    JPMorgan susţine că o scădere treptată a inflaţiei ar trebui să fie pozitivă pentru acţiunile ciclice şi titlurile de capitalizare mică, pe care le preferă împreună cu acţiunile pieţelor emergente şi chineze în detrimentul defensivelor „costisitoare”. 

    Oficialii JPMorgan au declarat: „Susţinem că inflaţia se va rezolva de la sine pe măsură ce distorsiunile se estompează. Credem că Fed a reacţionat exagerat cu o creştere de 75 bps. Vom vedea probabil implementarea unui pivot Fed, foarte benefic pentru activele ciclice.”

    Potrivit strategilor băncii, curbele randamentului obligaţiunilor americane şi europene se vor aplatiza. Oficialii continuă să rămână încrezători cu privire la evoluţia dolarului.

    Datele existente sugerează că economia globală se îndreaptă spre o „aterizare uşoară”, a declarat Isaac Poole, director de investiţii la Oreana Financial Services Ltd. „Suntem de părere că, în cadrul acestui scenariu, câştigurile ar putea fi relativ bune anul viitor în SUA.”

     

  • Banca Angliei va înlocui treptat portretul Reginei pe bancnote

    Timp de aproape 70 de ani, imaginea Reginei a apărut pe monedele din Regatul Unit, cu diferite portrete de profil, pe măsură ce aceasta a îmbătrânit. Ea a figurat pe bancnotele naţiunii timp de peste 60 de ani, fiind primul monarh britanic care a făcut acest lucru. Portretul ei figurează, de asemenea, pe moneda mai multor ţări care au fost sub dominaţie britanică.

    Din 1953, la un an după ce regina a urcat pe tron, monedele britanice au purtat cinci versiuni diferite ale portretului ei. Ea a apărut pe bancnotele ţării începând cu 1960.

    Dar acum, Banca Angliei, care tipăreşte bancnotele ţării, şi Monetăria Regală, care îi produce monedele, se confruntă cu sarcina considerabilă de a retrage această monedă din circulaţie şi de a o înlocui cu bani care poartă portretul regelui Charles al III-lea.

    În Marea Britanie sunt în circulaţie peste 4,7 milioane de bancnote, în valoare totală de 82 de miliarde de lire sterline (95 de miliarde de dolari), potrivit băncii centrale. De asemenea, sunt în circulaţie aproximativ 29 de miliarde de monede, a precizat Royal Mint.

    Este probabil ca noii bani să fie introduşi treptat şi vor coexista ca mijloc legal de plată cu vechile bancnote şi monede pentru o perioadă de timp.

    O introducere treptată similară a avut loc în 2017, când Monetăria Regală a început să emită o nouă monedă de 1 liră cu 12 feţe. Noua monedă a circulat în acelaşi timp cu vechea monedă de formă rotundă timp de şase luni, înainte ca aceasta din urmă să îşi piardă statutul de mijloc legal de plată.

    Dar nu doar banii lichizi vor avea nevoie de o schimbare. Marea Britanie se confruntă cu o operaţiune uriaşă de schimbare a însemnelor regale de pe mii de cutii poştale şi paşapoarte nou emise.

  • Ţara ce este dintr-o altă lume. Chiar dacă este la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, rata inflaţiei este de numai 3,5%

    Preţurile elveţiene au crescut cu 3,5% în august, peste valoarea de 3,4% din iulie — deja cea mai mare din ultimele trei decenii — şi cu mult peste ţinta de inflaţie de 2% a Băncii Naţionale Elveţiene, a raportat Bloomberg.

    Comparativ, inflaţia din zona euro se află la 9,1%, cu mult peste cea a naţiunii alpine.

    Săptămâna trecută, preşedintele Băncii Naţionale Elveţiane, Thomas Jordan, a avertizat că presiunile asupra preţurilor au devenit mai ample, susţinând că o inflaţie mai mare ar poate persista în anii următori. Banca centrală urmează să ia în considerare o nouă creştere a ratelor dobânzilor la reuniunea din 22 septembrie. Oficialii au crescut deja ratele cu jumătate de punct în luna iunie — convinşi parţial de inflaţia ridicată.

  • Românii preferă cash-ul. Numerarul în circulaţie a depăşit în iulie 100 mld. lei, un nou record. În economie au intrat cash 6 mld. lei în ultimul an, în termeni nominali

    ♦ Ritmul anual de creştere a numerarului, de 6,5%, a fost în iulie mult sub rata anuală a inflaţiei, de 15%, după ce în anii anteriori viteza numerarului depăşea creşterea inflaţiei.

    Cash-ul din economie a continuat ascensiunea şi a depăşit în luna iulie pragul de 100 mld. lei, un nou maxim istoric, după o creştere cu 6,5% faţă de valoarea din iulie 2021, după cum reiese din datele centralizate de Banca Naţională.

    În termeni nominali, aproximativ 6,1 mld. lei au intrat în economie în ultimul an. Comparativ cu valoarea din decembrie 2021, în iulie 2022 numerarul a crescut cu 4,5 mld. lei, respectiv cu 4,7%.

    Dacă analizăm nivelul numerarului în raport cu volumul depozitelor în lei ale populaţiei, observăm că numerarul în circulaţie reprezenta în iulie 2022 mai mult de jumătate, respectiv 63%. Dacă luăm în calcul atât depozitele populaţiei în lei, cât şi pe cele în euro, numerarul este de aproximativ trei ori mai mic. Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB în ultimii ani.

    Ritmul anual de creştere a numerarului, de 6,5%, a fost în iulie mult sub rata inflaţiei, care a ajuns la 15%, după ce a închis anul 2021 la 8,2%, iar în 2020 a oscilat în jurul a 2-3%.

    Privind retrospectiv, la sfârşitul anului 2021 numerarul în circulaţie depăşea 96,1 mld. lei, un nivel apropiat de vârful din noiembrie, după o creştere cu 9% faţă de valoarea din decembrie 2020. În termeni nominali, circa 7,9 mld. lei au ajuns în economie în tot anul 2021.

    Preferinţa pentru lichiditate este, în general, specifică perioadelor de criză.

    În 2020, 2021 şi primele şapte luni din 2022, cash-ul a atins maxim după maxim, tendinţa fiind de accelerare a ritmului de creştere. Comparativ cu 2008, când primele semne ale crizei economice mondiale precedente îşi făceau simţită prezenţa pe piaţa locală, cash-ul din economie a ajuns la un nivel de circa 4 ori mai mare.

    În ultimul deceniu, numerarul din circulaţie a înregistrat preponderent creşteri anuale de două cifre, cu doar câteva excepţii în perioada de criză. Nivelul banilor existenţi în economie a crescut accelerat între anii 2004 şi 2008, perioada de boom al economiei, când şi activitatea de creditare creştea spectaculos.

    Practic, cele mai mari creşteri anuale ale numerarului în circulaţie s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an. Ulterior, numerarul aflat în circulaţie a înregistrat o scădere de 5% în 2009, când populaţia a început să economisească mai mult pe fondul unui sentiment de prudenţă, pentru ca în 2010 şi 2011 să revină la creşteri de două cifre.

    Volumul ridicat al numerarului în circulaţie evidenţiază că preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menţine, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.

    Economia este practic în continuare dependentă de cash, chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în această perioadă. Cash-ul favorizează direct economia subterană.

    Principalii factori care au stimulat creşterea numerarului în circulaţie de-a lungul anilor au fost creşterea consumului, nivelul redus de educaţie financiară, veniturile reduse ale românilor, dar şi absenţa unor soluţii alternative de plată în sectorul public, după cum au explicat unii analişti.

  • Banca Angliei doreşte să adopte cea mai mare creştere a dobânzii din ultimii 25 de ani

    Factorii politici ai Băncii Angliei vor fi sub presiune să accelereze ritmul înăspririi monetare atunci când se vor reuni săptămâna aceasta, urmând exemplul stabilit de Banca Centrală Europeană şi Rezerva Federală a SUA, scrie Financial Times.

    Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a precizat că o creştere de 0,5 puncte procentuale a ratelor dobânzilor se va număra „printre opţiunile pe bază” atunci când comitetul de politică monetară se va întâlni joi. BoE a majorat ratele dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale începând din decembrie, dar s-a angajat în iunie să acţioneze „în forţă”, dacă este necesar, ca răspuns la presiunile inflaţioniste mai persistente.

    Analiştii spun că decizia va fi bine echilibrată, întrucât factorii de decizie politică cântăresc presiunile inflaţioniste necruţătoare împotriva riscurilor crescânde de recesiune. 

    „După ce BCE şi Fed au înregistrat creşteri ample la întâlnirile din iulie, este probabil ca Banca Angliei să simtă o presiune similară”, a declarat Amarjot Sidhu, economist la BNP Paribas.

    Philip Shaw, de la Investec, a spus că BoE „ar putea simţi teama unei crize de credibilitate dacă este percepută ca fiind în urma colegilor săi”.

    FMI, care şi-a redus previziunile de creştere globală săptămâna aceasta, a indicat Regatul Unit drept una dintre ţările în care perspectivele pentru inflaţie s-au înrăutăţit cel mai mult. Acesta a îndemnat factorii de decizie să ia „măsuri decisive”, chiar dacă vor afecta creşterea, locurile de muncă şi salariile pe termen scurt – argumentând că o abordare graduală ar duce pur şi simplu la o ajustare mai greoaie mai târziu.

    Inflaţia, care a atins 9,4% în iunie, a crescut până acum, în mare măsură, în conformitate cu prognozele băncii centrale din mai. Dar cea mai recentă creştere a preţurilor la gaze înseamnă că noile previziuni ale BoE vor arăta, probabil, o creştere a inflaţiei la nivelul de peste 10%, depăşind aşteptările iniţiale pentru venirea sezonului rece. 

  • ​Reportaj ZF. Cum arată Stup, proiectul creat de Banca Transilvania pentru a susţine crearea şi dezvoltarea afacerilor antreprenoriale

    „Creşterea Băncii Transilvania este datorită comunităţii din jurul băncii, fondatorii, angajaţii, clienţii şi am zis că trebuie să începem să creăm spaţii unde putem să venim împreună cu clienţii noştri, să îi ajutăm să lanseze businessuri, să facă îmbunătăţiri sau schimbări. Acest lucru am vrut să facem cu Stup, o comunitate Este un concept care va fi în dezvoltare, va fi un proiect fluid, o să încercăm să îmbunătăţim continuu, o să învăţăm de la parteneri şi clienţi, dacă proiectul va fi de succes, vrem să ne extindem şi în alte oraşe”, rezumă Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, noul proiect Stup, prin care micii antreprenori vor fi ajutaţi pentru crearea şi dezvoltarea afacerilor.

    Banca Transilvania a deschis Stup, un spaţiu fizic, dar şi virtual, dedicat susţinerii comunităţii de antreprenori. Prin acest proiect, BT îşi propune să creeze infrastructura necesară conectării antreprenorilor cu furnizorii de servicii şi produse care să îi ajute la înfiinţarea, gestionarea sau managementul unei afaceri.

    Totodată, în cadrul Stup vor fi organizate diverse evenimente dedicate antreprenorilor.

    Stup, aflat pe Calea Şerban Vodă din Bucureşti, adăposteşte atât o parte din echipa BT Mic, cât şi partenerii băncii, care vor ajuta la sprijinirea antreprenorilor.

    „Ne-am gândit cum ar fi să existe un loc în care orice antreprenor, atunci când el are nevoie, găseşte pe cineva cu care să poată să discute despre o problemă, găseşte pe cineva care poate să îi ofere un serviciu sau un produs pentru problema pe care o are, mai mult, găseşte pe cineva care să îl ajute să înveţe cum să folosească respectivul produs sau serviciu. Iniţiativele în piaţă sunt limitate, valoarea adăugată şi plusul este să poţi să oferi ceva atunci când nevoia există. Aşa a apărut Stup. Pornind de la dorinţa că vrem un loc în care pot să vină oricând, este accesibil pentru orice antreprenor, fie că vorbim de un şofer de taxi, fie că vorbim de ultima companie de tech din piaţă. Este loc în care se discută foarte aplciat despre situaţia punctuală, despre businessul persoanei respective şi găsind o soluţie”, spune Cristina Sindile, CEO BT Mic.

    În cadrul Stup, orice antreprenor, indiferent de businessul sau ideea pe care o are, poate să îşi găsească rezolvări la problemele sau nelămuririle pe care le are, cam asta îşi propune BT prin intermediul acestui proiect. Stup se adresează celor care vor să îşi deschidă businessuri, site-uri, magazine online, să facă campanii de digital marketing, să francizeze afaceri şi multe altele.

    CEO-ul BT spune că prin acest proiect nu este urmărit obţinerea profitului, ci crearea unei comunităţi şi creşterea mediului anteprenorial românesc. „Dacă România o duce prost şi noi o ducem prost”, spune Omer Tetik.

    Antreprenorii care pot veni la Stup nu trebuie să fie clienţi ai BT, adaugă reprezentanţii băncii.

    La Stup nu se găseşte miere, dar se pot găsi soluţii. Într-un spaţiu de 2.500 mp, dotat cu săli de conferinţă, birouri şi diverse spaţii, antreprenorii şi cei care au idei de businessuri îşi pot pune pe picioare micile afaceri.

     

    „Prin prisma experienţei personale şi profesionale, noi bancherii suntem la intersecţia dintre antrerprenori, soluţii şi produse din piaţă şi alte iniţiative. Acesta este norocul nostru, avem acces la tipul acesta de informaţii. Fiecare are în cercul de prieteni oameni foarte pasionaţi de o serie de lucruri şi încearcă să îşi facă un business, trecerea de la pasiune la business nu este facilă de fiecare dată şi sunt o serie de anxietăţi prin care trec. Nu ştiu de unde să înceapă, nu ştiu cu cine să vorbească, le este teamă să greşească şi sunt o serie de lucruri care de multe ori ne limitează din acţiuni”, mai spune Cristina Sindile.

     
     
     

  • Republica Cehă anunţă retragerea din Banca Internaţională de Investiţii, unde au expunere fonduri Pilon II din România

    Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a fost înştiinţată că Republica Cehă, unul dintre acţionarii săi, va părăsit banca în termen de şase luni, mai exact pe 27 februarie 2023, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Federaţia Rusă deţine control majoritar la IIB, care, la rândul său, are o emisiune de obligaţiuni de 500 de milioane de lei la BVB

    La sfârşitul primăverii, agenţia de rating Fitch şi-a retras ratingul de credit al Băncii Internaţionale de Investiţii, ca urmare a atacurilor armate lansate de Rusia în Ucraina. Totodată, agenţia de evaluare financiară S&P a modificat perspectiva de rating pentru IIB de la stabil la negativ, însă a păstrat ratingul în zona A, adică cel recomandat investiţiilor.

    Din rândul celor şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, NN Pensii, Vital, BCR Pensii şi BRD Pensii aveau în septembrie 2021 plasamente în obligaţiuni la Banca Internaţională de Investiţii de aproximativ 784 milioane de lei.

    Din 2015 încoace, şapte emisiuni IIB au fost listate la BVB – 2,2 miliarde de lei, adică 446 milioane de euro la cursul de acum.

    Imediat după declanşarea războiului din estul Europei, purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru, a anunţat retragerea României din IBB. Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul „privind supunerea spre adoptare Parlamentului a denunţării Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia”.

    Membrii IIB sunt Bulgaria, Cehia, Cuba, Mongolia, Ungaria, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam. Cel mai mare acţionar este Rusia, cu o participaţie de 47%, iar România are în prezent 6,14%.

     

  • China pune la bătaie 148 de miliarde de dolari ca să salveze piaţa de real estate aflată într-un colaps total

    Banca centrală a Chinei pune la bătaie împrumuturi de 148 de miliarde de dolari pentru a salva piaţa de real estate aflată într-un colaps total. Real-estate-ul chinezesc este încărcat până la refuz de datorii şi de clienţi care boicotează plata ratelor către bancă, din cauza proiectelor imobiliare care par că nu se mai termină niciodată, scrie Fiancial Times.

    Banca va lansa în primă fază o schemă de împrumut de 30 de miliarde de dolari, cu o dobândă anuală de 1,75%, care este destinată în băncilor comerciale de stat. Creditorii vor folosi banii împreună cu fondurile proprii pentru a rezolva problema lipsei de finanţare cu care se confruntă sectorul de real estate.

    Guvernul încearcă să-şi valorifice fondul iniţial de până la cinci ori pentru a aduna cele 148 de miliarde cu care caută să rezolve problema finanţării din real-estate. Cu toate acestea, analiştii avertizează că Banca Populară s-ar putea confrunta cu probleme în încercarea de a aduna suma necesară, pentru că rentabilitatea scăzută a proiectelor imobiliare blocate îngreunează misiunea băncilor de a convinge oamenii să ia credite pentru acestea.

    Există dezvoltatori care au contractat împrumuturi imense şi care au intrat în incapacitate de plată a acestora după ce Beijingul a implementat controale mai aspre asupra împrumuturilor contractate de marii jucători imobiliari.

    Această decizie a lovit puternic real-estate-ul, unul dintre cele mai motoare economice ale ţării şi a lăsat milioane de oameni să aştepte după locuinţe care par că nu se vor mai livra vreodată.

    Privind schema de împrumut lansată de Beijing, analiştii atrag atenţia că ea va funcţiona doar dacă se va genera destul de mult cash din vânzările sau închirierile de apartamente pentru rambursarea noilor împrumuturi.

    „O mulţime de proiecte rezidenţiale neterminate care au fost vândute sunt localizate în oraşe subdezvoltate, unde rata de închiriere şi de achiziţie a imobilelor este slabă. Aceast problemă limitează numărul de proiecte rezidenţiale care pot fi aduse la viaţă cu ajutorul banilor puşi pe masă de Bancă”, a declarat Dan Wang, economist şef la Hang Seng Bank.

    Nivelul de tranzacţionare a imobilelor din oraşele subdezvoltate, acolo unde cele mai multe proiecte rezidenţiale sunt localizate, a scăzut cu peste o treime doar în iulie, chiar dacă autorităţile au lansat numeroase scheme de sprijin şi subvenţii pentru a încuraja oamenii să cumpere.

    Potrivit Everbright Bank din Beijing, dezvoltatorii chinezi au blocat proiecte care însumează 8 milioane de locuinţe şi care vor avea nevoie de alte câteva sute de miliarde pentru a fi salvate.

  • Credit Suisse, a doua cea mai mare bancă din Elveţia se prăbuşeşte: După raportarea unor pierderi de 1,7 miliarde de euro, CEO-ul a fost dat afară

    Credit Suisse, al doilea cel mai mare creditor elveţian, l-a dat afară pe CEO-ul Thomas Gottstein, sub mandatul căruia banca a înregistrat pierderi de 1,7 miliarde de euro, peste toate prognozele lansate anterior. Gottstein va fi înlocuit de Ulirch Korner, şeful departamentului de management al activelor din cadrul Credit Suisse, scrie Bloomberg.

    Preşedintele Credit Suisse, Axel Lehmann, vrea să aducă banca înapoi la profitabilitate şi stabilitate, după ce scandaluri precum Archegos Capital Management şi Greensill Capital, au distrus încrederea investitorilor în creditorul elveţian şi au lovit puternic în cele mai important businessuri, provocând un exod al celor mai pregătiţi oameni.

    Credit Suisse şi-a schimbat total întreaga echipă executivă  şi jumătate din consiliul de administraţie în ultimele 18 luni, în încercarea de a trece peste criză.

    Banca şi-a petrecut ultimii trei ani zbătându-se în mijlocul unor scandaluri controversate. Haosul a început în urmă cu trei ani, când Tdijan Thaim, fostul CEO al creditorului, a demisionat fiind acuzat de spionaj şi de furtul a 45 de milioane de dolari, pentru aranjarea unor credite de 2 milar de de dolari.

    În prezent, în timp ce războiul din Ucraina şi inflaţia ameninţă lumea, Credit Suisse a înregistrat pierderi în valoare de 4 miliarde de francţi elveţieni, în ultimele trei trimestere.

    Credit Suisse a declarant miercuri că ia „în considerare mai multe opţiuni de remodelare completă” a diviziei de investiţii, incluzând aici atragerea de capital terţ în vederea dezvoltării businessului de tranzacţionare de produse securizate. Compania susţine că doreşte o bancă de investiţii care utilizează mai puţin capital şi care este este mai apropiată de divizia sa de wealth management, sugerând aşadar un număr mai mare de concedieri faţă de estimările lansate în noiembrie 2021.

    Banca a declarat că problemele ramurii de investiţii sunt departe de a se fi terminat, tranzacţiile din al doilea trimestru fiind din ce în ce mai slabe. Creditorul se aşteaptă să piardă şi mai mulţi clienţi în zona de investiţii.