BusinessMagazin

Tag: avocat

  • Povestea afaceristului care “a spart” Banca Angliei

    Soros s-a născut la Budapesta în 1930, fiu al unui avocat ce fusese prizonier în timpul primului război mondial. A emigrat în 1947 în Anglia, unde a urmat cursurile London School of Economics, obţinând o diplomă şi, ulterior, titlul de doctor în filosofie. În 1956 Soros s-a mutat la New York, unde a lucrat ca trader şi ca analist. Planul era să locuiască în Statele Unite timp de cinci ani, să strângă 500.000 de dolari şi să se întoarcă în Anglia pentru a porni o afacere. Însă în timpul petrecut în America, Soros a decis să devină investitor, convins că a dezvoltat o teorie care îi va aduce o marjă mare de profit.

    În 1967, First Eagle Funds i-a dat ocazia să conducă un fond de investiţii offshore, iar rezultatele bune i-au permis ca în 1970 să înfiinţeze Soros Management Fund. A urmat o perioadă în care Soros, bazându-se în primul rând pe speculaţii bursiere, a reuşit să strângă zeci de miliarde de dolari.

    Episodul care l-a adus în lumina reflectoarelor pe George Soros s-a petrecut în 1992, atunci când omul de afaceri a pariat împotriva lirei sterline, vânzând echivalentul a zece miliarde de dolari într-o singură zi. În doar câteva zile lira sterlină s-a depreciat puternic, aducându-i lui Soros un profit de peste un miliard de dolari şi porecla „Omul care a spart Banca Angliei“.

    Soros este un filantrop activ încă din anii ’70, finanţând organizaţii din Africa de Sud care ajutau studenţii de culoare să urmeze cursurile universităţilor. El a finanţat de asemenea promovarea unor mesaje împotriva violenţei în state din centrul şi sud-estul Europei, în special după destrămarea URSS. Până în prezent, Soros a donat către acţiuni caritabile peste 7 miliarde de dolari.

    Într-un interviu acordat celor de la The Washington Post în 2003, George Soros a spus că obiectivul său principal este înlăturarea din funcţie a preşedintelui american George W. Bush. „Dacă cineva îmi garantează înlăturarea lui, aş fi dispus să renunţ la toată averea mea.“ În cadrul alegerilor din 2004, el a donat zeci de milioane de dolari organizaţiilor democrate.

    George Soros are cinci copii din două căsnicii anterioare şi este în prezent căsătorit cu Tomiko Bolton. El a publicat zeci de cărţi şi articole, fiind considerat unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din lume.

  • Avocat: Alina Bica nu a făcut niciun denunţ. Nu a săvârşit faptele pentru care este învinovăţită

    “Dosarul nou este format din trei disjungeri, făcute din şirul nenumărat de disjungeri din primul dosar, cele trei disjungeri au fost conexate într-un nou dosar de urmărire penală. Doamna Bica a dat o declaraţie referitoare la toate faptele care i se impută, asta nu înseamnă că a făcut vreun denunţ. Reiterez, doamna Bica nu a făcut niciun denunţ”, a spus avocata Laura Voicu.

    Ea a precizat că Alina Bica nu a recunoscut acuzaţiile şi a arătat în declaraţie că nu a săvârşit faptele pentru care este învinovăţită.

    Laura Voicu a mai spus că în noul dosar sunt disjungerile despre care se ştia şi care trebuia să se materializeze într-un fel sau altul. Ea a precizat că nu poate să spună cine a făcut denunţul, pentru că dosarul este în faza de urmărire penală şi nu are voie să divulge informaţii, în acest moment.

    Întrebată dacă sunt vizate în noul dosar şi acuzaţiile că Alina Bica ar fi primit bani de la omul de afaceri Ioan Niculae, avocata Laura Voicu a spus că acestea nu au nicio legătură cu noua cauză. Ea a precizat că, în legătură cu aceste informaţii, deocamdată nu se fac cercetări.

    În acest dosar, disjuns din cel privind despăgubirea pentru un teren supraevaluat, joi au fost reţinuţi Alin Cocoş, fiul lui Dorin Cocoş, preşedintele PDL Bucureşti, Adriean Videanu, şi Florentin Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Procurorii urmează să ceară instanţei supreme arestarea preventivă a celor trei, dar şi a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul în care este judecată pentru despăgubirea ilegală.

    Şi omul de afaceri Dorin Cocoş a fost dus vineri din arestul Poliţiei Capitalei la DNA pentru a da declaraţii în acest dosar, fiind audiat mai bine de două ore.

    Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

    În cauză, a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    Potrivit anchetatorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care a făcut parte printre alţii şi Alina Bica, a aprobat raportul de evaluare prin care valoarea unui teren în suprafaţă de 130.535 mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 de lei. Beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea inculpatului Cocoş Alin de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

    În acest demers s-a implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

    În schimbul influenţei realizate, Alina Bica ar fi primit o cotă parte, egală cu a lui Mihăilescu, dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi, ce aparţinea unei rude a lui Alin Cocoş.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Potrivit unor documente ale DNA, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, procurorii fac cercetări într-un nou dosar ce o priveşte pe Alina Bica, disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    În acest dosar, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Conform ordonanţei de disjungere a cauzei, după atribuirea valorii terenului, de către expertul evaluator Emil Nuţu şi înainte de aprobarea raportului de către comisia din ANRP, Gheorghe Stelian a cesionat cote-parte din teren către oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici şi Gabriel Gheorghe, “scopul urmărit prin această cesiune fiind mijlocirea de către cedenţi” a legăturii cu membrii comisiei “prin intermediul lui Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela”.

    În urma acordării despăgubirii pentru teren, acţiunile obţinute la Fondul Proprietatea au fost tranzacţionate, “iar o parte din bani au fost direcţionati către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela)”.

    În urma implicării Alinei Bica în acest caz, fosta şefă a DIICOT a primit, “fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat la Snagov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, aparţinând numitei Chiriac Olguţa”, tranzacţia imobiliară fiind făcută prin interpuşi, conform documentului citat.

    Marţi a fost audiată în acest dosar şi Olguţa Chiriac.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

  • Un avocat cercetat în dosarul lui Viorel Hrebenciuc, printre cei audiaţi în cazul delapidării SIF

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut, luni, 31 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Arad, la 25 de persoane suspectate că ar fi delapidat patrimoniul SIF Banat Crişana şi SIF Muntenia, de unde au transferat bani prin intermediul unor offshore-uri, dar şi că s-ar fi implicat în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.

    Potrivit unor surse judiciare, printre cele 25 de persoane care vor fi audiate la DIICOT în această cauză este şi avocatul Nicolae Mergeani, care este cercetat şi în dosarul privind retrocedarea ilegală a peste 40.000 de hectare de pădure. În acest dosar sunt arestaţi preventiv fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare pădure, şi deputatul Ioan Adam.

    Nicolea Mergeani este membru în Consiliului Reprezentanţilor Acţionarilor SIF Muntenia. În adunarea generală ordinară a acţionarilor SIF Muntenia din 26 iunie, Mergeani a fost reales pentru un mandat de patru ani, conform raportului postat pe site-ul societăţii de investiţii financiare.

    În dosarul de la DIICOT, procurorii susţin că, în perioada 2012-2014, membrii grupării au constituit un grup infracţional care urmărea obţinerea de sume de bani de la SIF Banat Crişana SA şi SIF Muntenia SA Bucuresti, prin delapidarea acestora (în modalitatea însuşirii/traficării). Ulterior, banii ar fi fost transferaţi prin intermediul mai multor offshore-uri, controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, pentru a ascunde provenienţa acestora.

    “În acest scop, aceştia au folosit persoane juridice nerezidente, precum şi persoane juridice de naţionalitate română, la care asociaţi au fost avocaţi care au deţinut pentru aceştia acţiunile SIF 1, asigurându-le sustragerea de la o eventuală decizie de concertare în condiţiile art. 2861 din Legea 297/2004, precum şi disimularea originii ilicite a sumelor de bani, obţinute prin delapidare”, arată procurorii DIICOT.

    De asemenea, există suspiciuni că membrii grupării s-au implicat şi în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, prin realizarea mai multor tranzacţii în datele de 12, 13 şi 16 septembrie 2013, în cadrul Bursei de Valori Bucureşti.

    Anchetatorii spun că mecanismele bursiere au fost grav afectate, întrucât operaţiunile au vizat majorarea artificială a preţului acţiunilor SIF Banat – Crişana SA până la un nivel semnificativ mai mare decât cel de pe piaţa principală, dând astfel semnale false cu privire la cererea şi preţul instrumentelor financiare, pentru ca, după operaţiunile de pe piaţa “deal”, preţul acţiunilor în cauză să revină la nivelurile iniţiale.

    Beneficiarii acestor operaţiuni au fost liderii grupării, care şi-au consolidat poziţia în interiorul SIF Banat Crişana SA, prin deţinerile directe/indirecte peste limita impusă de art. 2861 din Legea 297/2004.

    În dosarul de la DNA Braşov, procurorii au stabilit că Andrei Hrebenciuc, în baza unei înţelegeri cu Dan Costin Bengescu, Viorel Hrebenciu şi cu avocaţii Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani, ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administrator al SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător, alături de Bengescu, pentru suprafaţa de 43.277 de hectare de teren forestier, dobândită prin decizia din 2012 a Tribunalului Covasna.

    Andrei Hrebenciuc este membru în Consiliul de Administraţie al SIF Moldova din aprilie 2013.

    Arestarea preventivă a lui Andrei Hrebenciuc nu are legătură cu activităţile curente ale SIF Moldova (SIF2) şi cu responsabilităţile acestuia în calitatea de administrator neexecutiv al companiei, arăta, în octombrie, societatea de investiţii financiare, într-un într-un raport transmis Bursei de Valori Bucureşti.

  • Ce vedem la cinema: “Judecătorul” (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Filmul, distribuit în ţară de către Freeman Entertainment, îi prezintă în rolurile secundare pe la fel de talentaţii Vera Farmiga, Billy Bob Thornton şi Vincent D’Onofrio.

    Robert Downey Jr. este Hank Palmer, un avocat de succes care se întoarce în oraşul natal pentru înmormântarea mamei sale. Ajuns aici, află că tatăl său, judecător cu greutate (Robert Duvall), este principalul suspect al unei crime controversate. În timp ce investighează cazul şi pregăteşte o apărare indestructibilă pentru tatăl său în sala de judecată, Hank reîncepe să se apropie de familia pe care a părăsit-o cu mulţi ani în urmă.

    Din 5 decembrie, pe marile ecrane, “Judecătorul” va scoate la iveală iţele unui caz complicat, dar şi trecutul traumatizant al unui avocat aparent cinic şi lipsit de conştiinţă.

  • Diana Moroianu s-a alăturat echipei Clifford Chance Badea ca avocat associate

    Portofoliul său de consultanţă juridică include tranzacţii în domeniul bancar, precum şi tranzacţii M&A pe diverse industrii, cum ar fi lanţuri de retail, lanţuri de farmacii şi instituţii de credit. În industria bancară, Diana Moroianu a fost implicată în proiecte de anvergură naţională şi internaţională (finanţări transfrontaliere, restructurări financiare, credite sindicalizate, finanţări în vederea achiziţiilor, project finance, finanţări imobiliare).

    Ea va face parte din echipa de Banking, Finance & Capital Markets coordonată de Daniel Badea, managing partner.

    Diana Moroianu a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea Bucureşti în 2007 şi este membru în Baroul Bucureşti din 2008. 

    Clifford Chance este prezentă în România din 2006 şi operează în prezent sub denumirea Clifford Chance Badea. Biroul din Bucureşti se implică în tranzacţii complexe de împrumuturi sindicalizate, finanţări, restructurări, emisiuni de eurobonduri şi de acţiuni pe pieţe internaţionale de capital, instrumente financiare derivate, achiziţii de companii de către investitori strategici sau fonduri de private equity, proiecte de infrastructură şi autostrăzi, investiţii imobiliare, precum şi litigii şi arbitraje interne şi internaţionale.

    Firma ocupă locul întâi în topul caselor de avocatură din România (Tier 1) la secţiunile Banking & Finance şi Capital Markets, în cele mai recente ediţii Legal500, Chambers Global şi IFLR1000. Casa de avocatură are o echipă puternică în aria de practică Corporate şi M&A, fiind plasată pe primul palier (Legal500), respectiv pe palierul doi (Chambers Global şi IFLR1000). De asemenea, ghidul IFLR1000 poziţionează casa de avocatură pe primul loc şi la secţiunea Project Finance.

  • Putinmania: sperma preşedintelui prin poştă, pentru fiecare rusoaică? Şi să facem şi un film despre el, pentru că e cel mai puternic din lume

    Dacă e să credem sursele citate, Mizulina a făcut propunerea ca fiecare femeie din Rusia să primească prin poştă materialul genetic al preşedintelui, şi să conceapă, astfel, un copil. Desigur, maele vor primi sprijin din partea statului.

    Totul pare a fi o intoxicare venită pe filieră ucraineană şi nu credem, totuşi, că asemenea idei pot fi posibile în secolul XXI.
    Pe de altă parte, Vladimir Putin a fost desemnat de către revista americană Forbes drept cel mai puternic om al lumii, înaintea preşedintelui american Barack Obama şi a secretarului Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping. Papa Francisc se clasează pe locul al patrulea.

    Poate din această cauză cunoscutul cineast Oliver Stone a anunţat la Moscova, unde lucrează la un film despre Edward Snowden, că va face un documentar despre Putin. Stone a precizat că vrea să-i ia un interviu preşedintelui rus şi să le prezinte americanilor puncte de vedere pe care aceştia nu le acceptă.

    Stone este cunoscut pentru “Plutonul” sau “Wall Street”, dar şi pentru documentarele despre relaţia sa cu liderul cubanez Fidel Catro sau pentru “My Friend Hugo”, despre preşedintele venezuelean Hugo Chavez.

  • Cum a generat Şcoala Muşat o treime din piaţa avocaturii de business

    După 18 ani de „adolescenţă“ şi şase ani de criză economică, piaţa avocaturii de business a ajuns la un oarecare grad de maturitate, cu multe firme puternice, atât locale cât şi internaţionale, care concurează pentru colaborarea cu investitori şi companii. La vârf, însă, după toţi aceşti ani, dominaţia firmelor locale care s-au înfiinţat în primii ani ai pieţei rămâne constantă.

    Toate clasamentele internaţionale care abordează piaţa avocaturii de business din România – Legal 500, Chambers & Partners sau IFLR 1000 – pun pe primul palier, în fiecare an, aceleaşi nume: Muşat & Asociaţii, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi Popovici Niţu & Asociaţii, nu neapărat în ordinea asta.

    Pe celelalte paliere, aproximativ o treime din cele mai puternice firme de avocatură din România au fost înfiinţate sau sunt coordonate de oameni care au plecat din Muşat & Asociaţii.

    LA ÎNCEPUT AU FOST DOAR DOI
    Peisajul avocaturii de astăzi are la origine două nume: Gheorghe Muşat şi Ion Nestor. Imediat după Revoluţie, în 1990, cei doi îşi înfiinţau firmele într-un mediu în care România începea să descopere democraţia, economia de piaţă şi statul de drept, iar avocaţii erau în avangarda fenomenului.

    Ulterior, în 1995, au apărut alte două firme care au rămas puternice până în ziua de azi, Stoica & Asociaţii şi Boştină & Asociaţii, însă niciuna dintre acestea nu a avut un parcurs mai marcat de „divorţuri“ decât Muşat & Asociaţii.

    „S-a întâmplat ca prima generaţie de după Revoluţie să fie formată din câţiva avocaţi pasionaţi, înfometaţi de libertate şi devotaţi profesiei, care au preferat să muncească 15 ore pe zi, cu sacrificii personale, pentru a pune bazele firmelor care azi domină piaţa avocaţială“, spune acum Muşat, într-un moment în care, privind în piaţă, vede pe primul şi al doilea palier multe nume de foşti parteneri.

    După primii 10 ani de formare a pieţei avocaturii de business, odată ce economia a început să se consolideze şi investitorii străini au început să se uite în direcţia noastră, următoarea generaţie de avocaţi a observat tendinţa şi a considerat că poate mai mult. Începea să se ascută concurenţa.

    Prima plecare importantă de la Muşat a venit în 2002, când avocaţii Florian Niţu şi Ernest Popovici decideau să recreeze firma Popovici Niţu & Asociaţii, înfiinţată iniţial în 1995. Azi firma este unul dintre liderii pieţei, cu efective de 80 de avocaţi, lucrând preponderent cu fonduri de investiţii.

    În anul următor, avocaţii Dragoş Vilău şi Sorin Mitel îl părăseau pe Muşat pentru a înfiinţa Vilău & Mitel, firmă care s-a scindat anul acesta în Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii. Înainte de scindare, însă, firma celor doi era, şi ea, unul dintre cei mai puternici jucători locali.

    „Am avut întotdeauna una dintre cele mai bune echipe de avocaţi din piaţă. Iar în ceea ce priveşte asociaţii firmei, eu cred că în anii 2001-2003 am avut cel mai puternic parteneriat avocaţial care a existat vreodată în România. Sigur că, între timp, lucrurile s-au aşezat, dar piaţa s-a maturizat şi cu oamenii de atunci“, povesteşte Muşat.

    Pe fundal, în 2000 venea în România firma Linklaters, gigant londonez cu afaceri anuale de peste 1 miliard de euro. Pleca din România după opt ani, fără să fi atacat în mod concret dominaţia firmelor lui Nestor sau Muşat, deşi a fost implicată într-o serie de dosare importante, inclusiv privatizarea Sidex.

    Pentru Muşat, însă, ce a urmat după 2003 a fost o serie de plecări răsunătoare. De-a lungul timpului mai mulţi avocaţi care erau numărul doi în firmă au luat decizia să îşi înfiinţeze propriile firme.

    „Avocaţii care au plecat au simţit nevoia să meargă pe cont propriu, să-şi valorifice capabilităţile antreprenoriale dobândite la «Şcoala Muşat & Asociaţii» şi mulţi dintre ei au reuşit să construiască firme puternice, care în prezent formează elita avocaturii de business din România“, mai spune Muşat, în condiţiile în care nu el a fost cel care a folosit prima oară termenul de „şcoala Muşat“, ci foştii lui colaboratori.

  • Avocat: Sediul Antena 3 a fost indisponibilizat. Am făcut contestaţie la executarea deciziei

    Maria Vasii şi alţi doi avocaţi ai lui Dan Voiculescu au fost miercuri la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a li se aduce la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru imobilului de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3.

    Avocata Maria Vasii a declarat, la ieşirea de la DNA, că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor şi că s-a luat o singură măsură de sechestru, cu privire la un bun.

    Întrebată în legătură cu clădirea în care funcţionează Antena 3, Vasii a spus: “Este doar indisponibilizat, am promovat deja contestaţie la executare, ea se află pe rolul Tribunalului Bucureşti. Până la judecarea contestaţiei la executare, apreciem că un alt demers nu mai poate fi efectuat”.

    Maria Vasii a arătat că, în opinia apărării, “această măsură nu are un fundament legal” şi a precizat că indisponibilizarea prin notarea sechestrului este o simplă notare în cartea funciară, care interzice trimiterea drepturilor reale asupra acestei proprietăţi.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a declarat Vasii.

    Avocata a mai arătat că, până la acest moment, DNA nu a anunţat apărarea în legătură cu niciun alt demers în legătură cu executarea laturii civile a sentinţei Curţii de Apel Bucureşti din dosarul ICA, acesta fiind primul de acest gen.

    Întrebată ce obligaţii şi sarcini i-ar reveni statului după o eventuală finalizare a procedurilor de sechestru, Maria Vasii a spus: “Nu vedem realizabilă această ipoteză. Statul nu poate merge mai departe pe procedura confiscării, pentru că această procedură deocamdată nu are niciun fundament legal. Asistăm la un prim act de indisponibilizare sub forma sechestrului. Până la confiscare mai este un drum lung de parcurs şi nu ştim dacă acesta va putea fi parcurs sau nu”.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

    Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis să confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, Cameliei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,3 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la ICA, donate de Dan Voiculescu, iar Corinei Voiculescu, suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la ICA, ce i-au fost donate tot de tatăl său. Totodată, de la Camelia şi Corina Voiculescu trebuie să fie confiscate sumele donate de Dan Voiculescu în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Potrivit actelor din dosar, în ce priveşte confiscarea specială a sumei de peste trei milioane de dolari plus TVA, s-au dispus măsuri asigurătorii, respectiv identificarea bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Voiculescu, conturi la societăţi comerciale unde acesta este împuternicit, administrator, beneficiar real sau asociat în ţară şi străinătate. După identificarea acestor bunuri, trebuie puse în executare, până se ajunge la suma de peste trei milioane de dolari plus TVA confiscată special.

    Instanţa a reţinut că s-a dovedit definitiv că Dan Voiculescu a obţinut suma de peste trei milioane de dolari plus TVA din fapte penale, dar trebuie identificate alte bunuri – în afara celor patru imobile cu sau fără construcţii şi a celor peste nouă milioane de acţiuni -, pentru a se confisca în favoarea statului, în vederea recuperării prejudiciului.

    Conform dispoziţiilor instanţei, procurorul şef al DNA trebuie să identificare bunuri şi conturi, în scopul aplicării sechestrului asigurator pentru confiscarea specială. În acest sens, vor fi făcute demersuri la Ministerul Justiţiei, Biroul de recuperarea a creanţelor din statele membre UE, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Registrului Comerţului, Oficiul Naţional de Prevenire a Spălării Banilor.

    Concret, procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a făcut rechizitoriul şi îi cere să facă demersurile la instituţiile menţionate în document să identifice bunurile şi conturile care vor fi puse sub sechestru. După ce aceste bunuri sunt identificate, situaţia este trimisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa, care la rândul său dispune organelor de executare ale statului să confişte special.

    Aceeaşi procedură este urmată şi în cazul executării sechestrului asigurător asupra imobilului din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, compus din teren în suprafaţă de 4.184 de metri pătraţi şi construcţii de 3.140 de metri pătraţi.

    În acest caz, după ce procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a întocmit rechizitoriul din dosarul ICA, se aduce la cunoştinţă deţinătorilor imobilului că acesta este sechestrat. După ce este pus sechestrul pe acest imobil, situaţia este transmisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa că a aplicat sechestrul asigurător.

    Şeful DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, iar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

     

  • Mircea Băsescu cere înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu

     Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a depus, miercuri dimineaţă, la Tribunalul Constanţa o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru clientul său.

    “Am depus cererea de înlocuire a măsurii arestului cu arestul la domiciliu. Se va judeca săptămâna aceasta, mâine (n.r. – joi) sau poimâine, la Tribunalul Constanţa. E prima cerere de acest fel pe care o facem, instanţa a refuzat până acum eliberarea sub control judiciar”, a declarat Nelu Taşcă.

    El a spus că această cerere ar avea şanse de reuşită deoarece este o măsură mai restrictivă decât cea a eliberării sub control judiciar, aşa cum solicitaseră avocaţii lui Mircea Băsescu săptămâna trecută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocatul lui Voiculescu a cerut strămutarea dosarului ICA, motivând că este mediatizat excesiv

     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat vineri cererea lui Dan Voiculescu de strămutare a dosarului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă.

    Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a depus, înainte de începerea dezbaterilor din acest dosar, aproximativ 300 de pagini cu articole de presă referitoare la judecata din dosarul ICA.

    Mateuţ a arătat că există suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti (CAB) ar putea să fie înfrântă de “presiunea mediatică fără precedent” care se face în acest caz. Avocatul a precizat că nu susţine că cei doi magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti desemnaţi să judece dosarul ICA ar fi lipsiţi de imparţialitate, dar că pe parcursul judecării ar putea să-şi modifice opiniile, din cauza acestei presiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro