BusinessMagazin

Tag: avertizare

  • Consilierul medical şef al Marii Britanii avertizează: Ar putea dura circa cinci ani până vaccinurile vor face faţă în totalitate variantelor de Covid. Britanicii ar putea primi o a treia doză înainte de începerea iernii

    Principala autoritate medicală din Anglia a avertizat că iarna de anul acesta va continua să aducă probleme sistemului de sănătate din ţară în ciuda eficientului program de vaccinare din Regatul Unit, transmite CNBC.

    Britanicii au amânat săptămâna aceasta noua rundă de relaxare a restricţiilor din cauza infecţiilor provocate de varianta delta a coronavirusului, descoperită iniţial în India.

    Chris Witty, care deţine funcţia de consilier medical şef al Marii Britanii, spune că valul actual de Covid-19 ar putea fi urmat de o noi focare în timpul iernii, adăugând că „virusul nu ne-a oferit ultima sa surpriză şi vor exista mai multe tulpini în perioada următoare”.

    Witty notează că ar dura aproximativ cinci ani până vaccinurile vor face faţă în totalitate multitudinii de variante ale coronavirusului, urmând să fie nevoie de administrarea unei a treia doze de-a lungul populaţiei

    În Marea Britanie, unde varianta delta este responsabilă pentru marea majoritate a cazurilor noi, infecţiile au crescut rapid în rândurile tinerilor şi nevaccinaţilor, fapt ce a dus din nou la creşterea ritmului de spitalizări.

    O analiză a serviciul sanitar din Anglia arată că două doze de Pfizer/BioNTech sau Oxford-AstraZeneca sunt extrem de eficiente împotriva spitalizărilor cauzate de varianta delta.

    Însă unele vaccinuri sunt mai puţin eficiente decât altele. De exemplu, Secretarul de Stat pentru Sănătate Publică, Matt Hancock, susţine că a început deja negocierile comerciale cu AstraZeneca pentru asigurarea unui vaccin alternativ, care a fost adaptat să combată varianta descoperită prima dată în Africa de Sud.

    Între timp, testele pentru administrarea unei a treia doze sunt în plin efect în Marea Britanie, existând raportate conform cărora populaţia care a efectuat rapelul ar putea fi vaccinată încă o dată înainte de începerea iernii.

    Peste 42 de milioane de oameni au primit prima doză a vaccinului în Regatul Unit, adică 80% din populaţia adultă, efectuând rapelul peste 30 de milioane de persoane.

     

  • ONU: Preţurile produselor alimentare cresc în cel mai rapid ritm din ultimul deceniu. Experţii avertizează că nivelul ridicat al cererii şi mersul încet al producţiei ar putea alimenta creşterea inflaţiei

    Preţurile alimentelor la nivel global au înregistrat cel mai rapid ritm lunar de creştere din ultimul deceniu, anunţă Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit BBC.

    De altfel, indicele ONU pentru costurile produselor alimentare a crescut pentru a douăsprezecea lună consecutivă, furnizorii fiind afectaţi de întreruperile proceselor de producţie şi transport din timpul pandemiei.

    În plus, perspectivele oferite de creşterea inflaţiei continuă să îi nedumerească pe analişti, care se gândesc cum va fi afectată recuperarea economiei mondiale de majorarea preţurilor alimentelor.

    Indicele pentru preţul mâncării al Diviziei pentru Alimente şi Agricultură din cadrul ONU (FAO) urmăreşte preţurile alimentelor la nivel mondial şi este format din cereale, seminţe oleaginoase, produse lactate, carne şi zahăr.

    În mai, preţul alimentelor a crescut cu 39,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, marcând cel mai mare salt din octombrie 2010, conform indicelui FAO.

    Au crescut astfel toate cele cinci componente ale indicelui, în frunte cu uleiurile vegetale, cerealele şi zahărul. Rezultatele au dus indicele la cel mai înalt nivel din septembrie 2011 încoace.

    Majorarea costurilor reprezintă un rezultat direct al nivelului scăzut de producţie şi cererii din unele ţări. Totodată, întreruperile suferite de pieţe şi lanţurile de aprovizionare, cauzate de restricţiile anti-Covid, au creat o serie de deficite locale şi au generat preţuri mai mari pentru unele dintre cele mai consumate alimente din lume.

    Experţii au avertizat că nivelul ridicat al cererii şi mersul încet al producţiei ar putea alimenta creşterea inflaţiei pe măsură ce ţările renunţă la măsurile de lockdown.

    Totuşi, unele industrii s-ar putea bucura de o revenire puternică. FAO estimează pentru anul acesta o producţie record de cereale care ar rezulta într-o scădere ulterioară a preţurilor.

     

     

  • Cum va fi vremea în perioada următoare, potrivit ANM

    Administraţia Naţională pentru Meteorologie a emis o avertizare de vreme rece, precipitaţii şi vânt, valabilă în intervalul  21 martie, ora 23:00 – 23 martie, ora 10:00.

    În intervalul menţionat, aria precipitaţiilor moderate cantitativ (15…20 l/mp) va cuprinde treptat sudul şi sudestul ţării, unde vor fi ploi, lapoviţă, dar şi perioade cu ninsoare. În Carpaţii Meridionali şi de Curbură va ninge şi se va depune strat nou de zăpadă peste cel foarte consistent depus anterior.

    Precipitaţii, slabe cantitativ, predominant sub formă de ninsoare se vor semnala pe arii restrânse şi în Transilvania şi în restul zonei montane.

    Vântul va prezenta intensificări locale şi temporare în special în Dobrogea şi în Muntenia, precum şi la munte, cu viteze în general de 40…50 km/h.

    Vremea va fi deosebit de rece în cea mai mare parte a ţării, iar pe parcursul zilei de luni în regiunile sudice şi sud-estice valorile termice vor fi cu 10 grade mai scăzute faţă de mediile climatologice ale perioadei.

    Până vineri (26 martie) vremea se va menţine deosebit de rece, cu temperaturi preponderent negative pe timpul nopţilor şi dimineţilor. Pe parcursul zilelor de marţi (23 martie) şi miercuri (24 martie) vântul va prezenta intensificări susţinute în jumătatea estică şi la munte, asociate temporar cu ninsori slabe, spulberând zăpada.

  • Nokia avertizează cu privire la eliminarea până la 10.000 de locuri de muncă la nivel mondial

    Nokia va elimina până la 10.000 de locuri de muncă, în condiţiile în care producătorul de echipamente telecom încearcă să-şi recâştige competitivitatea după ce a pierdut în primele runde ale cursei pentru reţele 5G în faţa Huawei şi Ericsson, notează Financial Times. Grupul finlandez a anunţat că va avea 80.000-85.000 de angajaţi în decurs de doi ani, în scădere de la 90.000 în prezent. 

  • Lufthansa anunţă cele mai mari pierderi din istoria companiei, 6,7 mld. euro în 2020: Grupul german arde 300 mil. euro în fiecare lună şi nu vede cu ochi buni recuperarea industriei

    Lufthansa a avertizat că nu va reveni la nivelurile pre-coronavirus decât la jumătatea deceniului, de vreme ce pandemia de coronavirus reprezintă cea mai gravă criză prin care a trecut vreodată operatorul.

    Grupul german a raportat pierderi de 6,7 miliarde de euro în 2020, după ce restricţiile de circulaţie, aplicate pentru a controla numărul de infecţii cu SARS-CoV-2, au decimat numărul de pasageri la nivel mondial. Lufthansa arde în fiecare lună 300 de milioane de euro în cash, potrivit Financial Times.

    „Ne aşteptăm ca nivelul cererii să îşi revină odată cu perioada de vară. Suntem pregătiţi să atingem la 70% din programul pre-criză”, spune CEO-ul Carsten Spohr.

    Totuşi, grupul german, care a primit un ajutor de 9 miliarde de euro din partea guvernului de la Berlin, se aşteaptă să opereze la o capacitate de 40-50% prin comparaţie cu perioada de dinainte de pandemie, după ce declarase că ar putea ajunge la 40-60%.

    Veniturile din 2020 au scăzut cu 63% la 13,59 miliarde de euro, în timp ce pierderile au venit după un 2019 cu profituri de 1,21 miliarde de euro.

    Între timp, datoriile nete au crescut la 9,9 miliarde de euro până pe 31 decembrie 2020, de la 6,7 miliarde în anul precedent.

     

  • Avertisment de la Ursula von der Leyen: Europa trebuie să se pregătească pentru era pandemiilor

    Europa trebuie să îşi pregătească sistemele de sănătate pentru a rezista în „era pandemiilor”, consideră preşedintele Comsiei Europene, în contextul în care a avertizat într-un interviu cu FT asupra poziţiei fragile în care se află bătrânul continent.

    Ursula von der Leyen a declarat că UE nu îşi poate permite să se relaxeze după ce câştigă lupta cu Covid-19, întrucât ea a pregătit deja un plan european de reacţie rapidă gândit pentru astfel de ameninţări sanitare.

    „Europa este determinată să îşi consolideze poziţia în ceea ce priveşte producţia de vaccinuri. (…) Intrăm în era pandemiilor. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în uiltimii ani, mă refer de la HIV la Ebola, la MERS sau SARS, toate erau epidemii care ar fi putut fi oprite mai rapid, iar problema rămâne şi după ce trecem de Covid-19. Riscurile sunt încă acolo”, a declarat ea pentru FT.

    Von der Leyen a anunţat luna trecută un plan de apărare biologică, denumit Incubatorul HERA, care va aduce la un loc cercetători, companii de biotehnologie, producători şi autorităţi publice pentru a monitoriza ameninţările sanitare care apar şi pentru a lucra constant la adaptarea vaccinurilor necesare.

  • Bitcoin la 1 milion de dolari? Unii sunt încrezători, în timp ce alţii avertizează cu privire la riscuri

    Bitcoin ar putea urca la 1 milion de dolari pe termen lung, devenind monedă de constituire de rezerve, anticipează un manager de active, potrivit CNBC. Însă JPMorgan avertizează cu privire la riscurile legate de redeschiderea economiilor. Anthony Pompliano, partener la Morgan Creek Digital Assets, susţine că bitcoin ar putea ajunge la 1 milion de dolari, fără a oferi un moment precis.

  • METEO: Alertă de viscol puternic în vigoare în zece judeţe

    O avertizare Cod galben de viscol puternic este în vigoare în zona montană din zece judeţe. Ninsori vor fi şi în nord-vestul, centrul şi nord-estul ţării, iar vânt inclusiv în sud-vest.

    Avertizarea Cod galben expiră joi la ora 14:00.

    În Carpaţii Meridionali, la altitudini de peste 1700 de metri, va ninge, în general moderat cantitativ, iar vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 80…90 km/h, viscolind ninsoarea şi spulberând zăpada, determinând scăderea semnificativă a vizibilităţii.

    Judeţele vizate sunt Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Alba, Sibiu, Vâlcea, Argeş, Braşov, Dâmboviţa şi Prahova.

    Ninsori, în general slabe cantitativ se vor semnala şi în nord-vestul, centrul şi nord-estul teritoriului, unde se va depune strat nou de zăpadă.

    Intensificări ale vântului cu viteze în general de 40…50 km/h vor fi şi în sud-vestul ţării.

     

  • VISCOL puternic de miercuri până joi în zece judeţe

    Meteorologii au emis, miercuri, o avertizare Cod galben de viscol puternic, de miercuri până joi, în zona montană din zece judeţe. Ninsori vor fi şi în nord-vestul, centrul şi nord-estul ţării, iar vânt inclusiv în sud-vest.

    Avertizarea Cod galben intră în vigoare miercuri la ora 22:00 şi expiră joi la ora 14:00.

    În Carpaţii Meridionali, la altitudini de peste 1700 de metri, va ninge, în general moderat cantitativ, iar vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 80…90 km/h, viscolind ninsoarea şi spulberând zăpada, determinând scăderea semnificativă a vizibilităţii.

    Judeţele vizate sunt Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Alba, Sibiu, Vâlcea, Argeş, Braşov, Dâmboviţa şi Prahova.

    Ninsori, în general slabe cantitativ se vor semnala şi în nord-vestul, centrul şi nord-estul teritoriului, unde se va depune strat nou de zăpadă.

    Intensificări ale vântului cu viteze în general de 40…50 km/h vor fi şi în sud-vestul ţării.

     

  • Christine Lagarde avertizează că pachetele de stimulare trebuie ridicate „treptat”. Ce recomandă şeful Băncii Centrale Europene în contextul crizei generate de coronavirus

    Preşedintele Băncii Centrale Europene a declarat că economia regiunii va avea nevoie ca stimulentele fiscale şi monetare să fie ridicate „treptat”, evitându-se astfel greşelile ultimelor crize când suportul a fost retras mult prea rapid, notează Financial Times.

    Christine Lagarde a adăugat că autorităţile se vor confrunta cu o „situaţie complicată” din momentul în care va lua sfârşit pandemia de coronavirus şi economia va începe să revină la normal. O recomandare în acest sens ar consta într-un „suport flexibil” şi nu în „retragerea simultană a tuturor ajutoarelor”.

    „Devotamentul nostru pentru euro nu cunoaşte limite. Vom acţiona pe măsură ce pandemia va provoca o criză de-a lungul zonei euro”, a mai spus Lagarde.

    După un declin de 6,8% în 2020, economia zonei euro nu se va întoarce la nivelurile pre-COVID-19 decât la mijlocul anului viitor, în timp ce produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite va atinge acest prag la mijlocul lui 2021.

    Lagarde crede că „recuperarea economică din Europa a fost amânată, nu anulată”. BCE este convinsă în continuare că „2021 este un an al recuperării”.

    Recent, analiştii din cadrul companiei de asigurări Allianz au avertizat că Europa se înfruntă cu o „întârziere de cinci săptămâni pe frontul vaccinării care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea genera costuri suplimentare de 90 de miliarde de euro”.

    Datele se bazează pe faptul că fiecare săptămână de restricţii lansate pe fondul coronavirusului reduce creşterile înregistrate de PIB-ul nominal cu 0,4 puncte procentuale.