Tag: autostrazi

  • Plusurile şi minusurile unei agende economice care pare foarte dinamică

    Drumul expres, sau autostrada, Craiova-Piteşti este disputată de un consorţiu din România şi patru asocieri din care fac parte companii din China, Turcia, Franţa, Spania, Austria, Grecia şi Italia. Consorţiul românesc este format din companiile Spedition UMB şi Tehnostrade, deţinute de Umbrărescu, şi Vectra Service, controlată de omul de afaceri Marcel Butuza. Lungimea de traseu ce va fi construită este de 121 km, iar viteza de proiectare este de 100 km/h pentru porţiunea de drum expres şi de 130 km/h pentru cea de autostradă. Proiectul este estimat la 9 miliarde de lei cu TVA (2 miliarde de euro) şi va fi realizat ca drum expres sau autostradă, miercuri, 8 mai, fiind termenul limită pentru depunerea candidaturilor. Slăbiciunea acestui proiect este chiar faptul că este în România – ce s-a întâmplat cu autostrada Transilvania sau cu alte proiecte de infrastructură majore este grăitor. Plus costurile cam mari de realizare.

    În cazul CFR Marfă, la privatizarea căreia concurează compania americană OmniTRAX, Grup Feroviar Român (GFR) şi asocierea dintre Transferoviar Grup (TFG) şi Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria, slăbiciunea stă în dezindustrializarea României. Mergeţi în orice gară şi veţi putea vedea iarbă crescută printre şine şi traverse, un semnal că pe acolo pur şi simplu nu trec trenuri, pentru că nu au ce căra, nu există marfă, producţie, tranzacţii. Şi aceasta va fi problema cumpărătorului, indiferent de bla-bla-ul cu importanţa strategică, eficientizarea şi etc.  CFR Marfă are datorii de peste 2 miliarde de lei, mai mari decât valoarea activelor, din care 1,5 miliarde lei sunt către stat şi vor fi şterse. Mai multe active ale CFR Marfă, precum clădiri, terenuri sau două feriboturi, vor fi trecute la CFR SA, după ce ANAF va ridica sechestrul asigurator în urma anulării datoriilor. “Noi vindem locomotive, vagoane, depouri şi o activitate profitabilă”, spune ministrul Fenechiu. Mai vedem.

    Cea mai bună afacere a făcut-o statul român în momentul în care a acceptat cele 200 de milioane de dolari ale KazMunaiGaz. Sigur că 200 de milioane sunt numai o treime din 603 milioane, cât pretinde statul de la Rompetrol, dar sunt totuşi bani lichizi, pe care statul i-ar putea investi în IMM, educaţie sau sănătate. Pe de altă parte, Parlamentul se va pronunţa în legătură cu această afacere; “Dacă Parlamentul respinge aşa-numitul hair-cut, tăierea de datorii, rămâne să ne reîntoarcem la formula ori totul, ori nimic. Eu mă îndoiesc că cineva din partea Guvernului, dacă exista o şansă să se obţină mai mult, nu o fructifica. Nu cred că cineva îşi asumă riscul să nu o joace. Nu cred că Niţă şi ceilalţi îşi joacă destinul politic şi destinul civil. Cum e vorba de o lege adoptată de Parlament, să aşteptăm decizia politică”, spune ministrul Vosganian.

     

  • Dan Şova, despre viitorul autostrăzilor româneşti: Suntem destul de putincioşi! Emisiunea, duminică, la “După 20 de ani”

     “Suntem destul de putincioşi!”, crede ministrul Şova.

    El le-a furnizat interlocutorilor săi, jurnaliştii Cristian Leonte, Claudiu Pandaru si Cristian Hostiuc detalii despre stadiul proiectelor pentru autostrăzile Craiova-Piteşti, Comarnic-Braşov, dar şi despre centura sudică a Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: Sute de cai putere pe străzile unde au căzut sute de bombe

    Zagreb-Opatija-Rovinj-Senj-Plitvicka Jezera. Croaţia, ţara celor o mie de insule, cu ape curate, sate pescăreşti şi mici oraşe porturi de-a lungul Mării Adriatice, a găzduit evenimentul Porsche Tour în care modelele sport ale fabricantului german rulează, pe un traseu prestabilit, de la un capăt la altul al ţării. Viile, plantaţiile de măslini şi regiunile bogate în trufe din peninsula istorică Istria, supranumită Toscana Croaţiei, sunt ideale pentru pauzele dintre lungile ore de condus. Alte trăsături ale Istriei sunt drumurile montane sinuoase, dar şi spectaculoasele porţiuni de şosea de pe coastă.

    Croaţia va deveni cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene în vara acestui an, deşi din punct de vedere turistic sau al infrastructurii stă mai bine decât vecinele din Balcani – România şi Bulgaria – intrate în familia UE încă din 2007: 1.200 de kilometri de autostrăzi, drumuri complet reabilitate şi asfaltate, staţiuni cu boutique-hoteluri de cinci stele comparabile cu cele de pe Coasta de Azur. Nu e de mirare că fostul stat iugoslav atrage anual cam 15 milioane de turişti, mai puţin pentru bucăţile sporadice de plajă, dar mai ales pentru peisaje, istorie şi mâncare.

    De fapt, prin sloganul turistic „The Mediterranean As It Once Was„ („Mediterana aşa cum a fost odată„), guvernul de la Zagreb mizează tocmai pe frumuseţea locurilor, iar Porsche Travel Club a ales Croaţia pentru astfel de tururi, alături de colţurile desprinse din rai ale Europei: Scoţia, Alsacia, Burgundia, Munţii Alpi şi Pirinei, Coasta de Azur, Toscana şi sudul Germaniei.

    16 maşini Porsche, valorând mai bine de un milion de euro, stăteau aliniate în faţa Regent Esplanade din Zagreb, un hotel de cinci stele construit în 1925 şi situat în inima capitalei croate, considerat cea mai faimoasă clădire a oraşului. Destinaţia intermediară: Opatija, denumită şi Nisa Adriaticii. Drumul până în Opatija, perla de pe Coasta Dalmată, trece prin pădurile Munţilor Dinarici pe un drum cu serpentine situat la peste o mie de metri altitudine, perfect să testeze agilitatea modelelor Porsche în curbe pe şosea cu carosabil alunecos.

    „911 Carrera 4 este lupul flămând, iar Cayman este lupul sătul, întors de la vânătoare„, spunea unul dintre şoferii prezenţi la Porsche Travel Club despre cele două modele testate în prima parte a circuitului. După Opatija, peisajul devine şi mai mediteranean, dată fiind vecinătatea cu Rovinj, un oraş situat pe coasta Adriaticii, cunoscut pentru apropierea de cele mai mari două insule croate, unde se poate ajunge cu vaporaşul, plimbările pe Krk şi Cres, adevăraţi munţi ieşiţi din valurile mării, fiind obligatorii pentru orice turist care vizitează ţara. Portul Rovinj şi întregul arhipelag sunt renumite pentru fotografiile realizate la apusul soarelui.

    Asemănările cu provincia italiană Toscana se leagă de producţia locală de vinuri, ulei de măsline şi trufe. Drumul către Opatija trece şi prin cel mai mic oraş din lume, Hum, loc în care nu s-a construit nicio nouă clădire încă din secolul al XI-lea. Boxster, Carrera şi Cayman au făcut următorul popas în Livade, loc renumit pentru degustările de trufe de la restaurantul Zigante. Cea mai mare trufă din lume, de 1,3 kilograme, a fost descoperită chiar acolo de domnul Zigante, omul care a transformat Livade într-unul dintre centrele internaţionale ale delicateselor culinare. Mii de turişti ajung anual în localul său, devenit după zeci de ani de activitate una dintre atracţiile zonei. Cramele din Kabola şi locurile de degustat ulei de măsline completează, alături de priveliştea Adriaticii, peisajul toscan.

     

    De departe cel mai frumos drum din Croaţia este cel de pe coasta abruptă a mării, între Opatija şi Selce. Deşi drumul este supus unor lucrări de întreţinere, pe seama pietrelor uriaşe care cad şi distrug carosabilul, apa turcoaz şi insulele de la vest şi munţii înalţi de la est creează cadrul ideal pentru orice şofer de Porsche. O abatere înspre est de la şoseaua care duce la Dubrovnik, cea mai mare staţiune croată de la Adriatică, duce la parcul naţional Plitvice, fondat în 1949, locul unde se află cea mai înaltă cascadă din Europa de Sud-Est, parte a patrimoniului UNESCO. Plitvice grupează 1.267 de specii diferite de plante, dintre care 55 de tipuri de orhidee, dar şi 321 de specii de fluturi, 161 de păsări şi 21 de lilieci.

    Porsche Travel Club este un eveniment organizat la cerere de către germani, care au prestabilit trasee pentru modelele sport ale companiei pe cele mai palpitante trasee de pe continent. Cel mai ieftin pachet – Porsche in Zuffenhausen – porneşte de la 490 de euro şi include o vizită la muzeul şi fabrica Porsche şi un drive-test de jumătate de zi într-una din maşinile companiei. La polul opus, bogaţii lumii pot participa la Tour of Scotland, unde un circuit de şapte zile poate ajunge la 7.000 de euro pentru o persoană.

  • Ritm de melc la autostrăzi, deşi vremea a fost favorabilă

    Cele mai importante zece şantiere de autostrăzi din ţară, cu o lungime cumulată de circa 250 de kilometri, au consumat deja 1 miliard de euro din cele 1,8 miliarde de euro cât ar urma să coste în final, dar sunt foarte departe de finalizare. Ritmul de construcţie a încetinit puternic în perioada 1 februarie – 1 martie, în ciuda faptului că vremea a fost bună şi ar fi trebuit să impulsioneze reluarea lucrărilor. Reducerea ritmului de lucru survine şi în contextul în care investiţiile programate pentru anul acesta în infrastructura rutieră sunt destul de mici. Cele zece şantiere de autostrăzi din ţară au înaintat, în medie, cu doar 1,9% în intervalul 1 februarie-1 martie, arată o analiză a ZF pe baza datelor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Anterior, în perioada 1 noiembrie-1 februarie, aceste şantiere au avansat în medie cu 2,5% pe lună, în ciuda con­diţiilor meteo nefavorabile.

    Citit mai multe pe zf.ro

  • Imobilul “păros” care transformă zgomotul în electricitate – GALERIE FOTO

    Faţada clădirii este acoperită ci 84.000 de “tentacule” electro-active, acoperite cu senzori de sunet, care transformă vibraţiile produse de zgomote în energie cinetică, ulterior mişcarea fiind convertită în electricitate.

    Creatorii au calculat că un turn înalt de 100 de metri ar putea produce în jur de 150 MW/h, adică în jur de 10 procente din consumul iluminatului public din Los Angeles.

    Proiectul a participat la concursul de proiecte al revistei de arhitectură eVolo.

  • Şova: Pe 15 aprilie avem câştigătorii a 100 km de autostrăzi

    Aproape 100 de kilometri de autostrăzi scoşi la licitaţie în luna august a anului trecut ar urma să îşi afle constructorii peste o lună, spune Dan Şova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, de interes naţional şi investiţii străine, care are în subordine Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). „(Cei de la CNADNR – n.red.) mi-au promis neoficial că vor da un rezultat până pe 15 aprilie. Sper ca până în 15 aprilie să se anunţe câştigătorii pentru că s-a exagerat deja, stăm aşa din 21 august. Nu înţeleg de ce se aşteaptă atât“, a declarat Dan Şova. Procedurile de atribuire a celor 100 de kilometri de autostrăzi, cu o valoare estimată la circa 900 de milioane de euro, au fost tergiversate de o serie de contestaţii, o perioadă mult prea îndelungată de evaluare a ofertelor, precum şi de finanţările extrem de mici alocate infrastructurii. Printre constructorii interesaţi de aceste autostrăzi se numără firme româneşti precum Spe-dition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Teloxim Con (Theodor Berna) şi Straco Grup (Alexandru şi Traian Horpos), precum şi companii străine precum cea austriacă Strabag, cea spaniolă FCC Construccion sau grupul italian Pizzarotti.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • MAE: Sute de români şi cel puţin şase autocare BLOCATE în Ungaria din cauza vremii

     “Până în acest moment misiunea diplomatică din Budapesta a primit numeroase solicitări din partea cetăţenilor români blocaţi pe autostrăzile M1 şi M7. Majoritatea cetăţenilor români solicită informaţii cu privire la perspectiva deblocării şoselelor (…) Numărul estimat al cetăţenilor români blocaţi pe şoselele ungare este de ordinul sutelor. Sunt şi şase autocare blocate care se află în contact cu ambasada”, informează MAE român, la solicitarea MEDIAFAX.

    Ambasada de la Budapesta a primit cel puţin 70 de apeluri de la emiterea alertei meteo în cursul zilei de joi.

    De asemenea, în cazul cetăţenilor români surprinşi pe drumuri naţionale a fost nevoie ca ambasada să-i ajute să identifice exact locaţia în care se aflau şi cu sprijinul poliţiei să fie conduşi în locuri special pregătite pentru a aştepta deblocarea şoselei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vreme rea în toată ţara. CODUL GALBEN a intrat în vigoare. Circulaţie îngreunată de ninsoare şi viscol. Care este starea drumurilor

     Şeful Secţiei Bistriţa a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Alexandru Slavita, a declarat că se acţionează cu 25 de utilaje pe toate drumurile naţionale, din care şase sunt concentrate în zona de munte.

    “Ninsoarea a pornit de la vest la est. A nins mai întâi în zona Becleanului şi ploua la munte şi apoi s-a instalat iarna şi în Pasul Tihuţa şi în celelalte zone montane. În noaptea de joi spre vineri, s-au aruncat 35 de tone de antiderapant. Din păcate, nu mai avem toate utilajele care au acţionat în iarnă, dar folosim ce avem. Atunci erau peste 40, acum avem 25. Nu sunt probleme, deşi ninge abundent şi viscoleşte. E pentru că nu a scăzut temperatura încă. Mai rău va fi la noapte, că scade şi temperatura până la minus 12 grade Celsius”, a declarat Alexandru Slavita.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care va fi traseul primei autostrăzi care traversează munţii şi pentru care căutăm investitori privaţi – FOTO

    De-a lungul autostrăzii, ce va fi construită în concesiune, sunt prevăzute noduri rutiere la Sinaia, Buşteni şi Predeal. Un consorţiu format din francezii de la Vinci, grecii de la Aktor şi austriecii de la Strabag a depus o ofertă pentru construcţia în concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov, care a mai trecut prin ultimul deceniu prin alte două procese de licitaţie, dar care s-au soldat cu un eşec. De altfel,în urmă cu trei ani Vinci şi Aktor erau firmele care au fost declarate câştigătoare pentru construcţia în concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov, dar acestea au renunţat la contract la scurt timp. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a primit, în total, patru oferte pentru construcţia în concesiune a tronsonului Comarnic-Braşov, potrivit unui comunicat transmis în această searăÎn afară de consorţiul Vinci-Aktor-Strabag, şi regele asfaltului Dorinel Umbrărescu, care controlează firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, a depus o ofertă pentru construcţia acestui tronson, reprezentând o premieră, având în vedere că va concura pe cont propriu, fără sprijinul unui aliat străin. Spedition UMB a mai lucrat în România la autostrăzile Moara Vlăsiei-Ploieşti şi Timişoara-Lugoj.

    Mai multe pe zf.ro

  • Autostrăzile „aprilie“ devin autostrăzile „august“, că nu-s bani

    150 de kilometri de autostrăzi de pe Coridorul IV pan european, care trebuiau să fie gata în luna aprilie, vor fi inauguraţi cu câteva luni întârziere, unul dintre motive fiind finanţarea precară, spun constructorii. Pe autostrăzile Nădlac-Arad, Lugoj-Deva (lot 1) şi Oră ştie-Sibiu, lucrările au demarat în 2011, iar deschiderea circulaţiei urma să aibă loc în luna aprilie a acestui an. Între timp, unul dintre tronsoane, Nădlac-Arad (lot 1) a ieşit complet din graficul de finalizare, având în vedere că în toamna anului trecut contractul încheiat cu firma Romstrade a lui Nelu Iordache a fost reziliat. Autostrada Nădlac-Arad, lot 2, ar urma să fie deschisă în cel mai optimist scenariu în august, însă Alpine, constructorul tronsonului, semnalează faptul că au existat probleme cu încasarea banilor pentru lucrări. “Considerăm că este posibilă finalizarea proiectului la sfârşitul lui august. Din nou, repet, dacă beneficiarul va reuşi să susţină financiar proiectul (…)”, spune Ionel Giuglea, directorul general al firmei austriece Alpine.

    Pe autostrăzile Nădlac-Arad, Lugoj-Deva (lot 1) şi Orăştie-Sibiu, lucrările au demarat în 2011, iar deschiderea circulaţiei urma să aibă loc în luna aprilie a acestui an. Între timp, unul dintre tronsoane, Nădlac-Arad (lot 1) a ieşit complet din  graficul de finalizare, având în vedere că în toamna anului trecut contractul încheiat cu firma Romstrade a lui Nelu Iordache a fost reziliat, iar până în prezent Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu a reluat licitaţia pentru atribuirea acestui proiect.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro