BusinessMagazin

Tag: autoritati

  • Prima veste buna venită de la mai multe guverne din Europa. Cetăţenii mai multor ţari ar putea beneficia de măsuri de izolare mai relaxate

    Guvernele din Europa au început pregătirile pentru o reducere treptată a măsurilor de izolare, iar autorităţile sunt în căutarea unei strategii sigure pentru ca ţările să se întoarcă la normalitate, potrivit Financial Times.
    Franţa, Spania, Belgia şi Finlanda se numără printre ţările care au întrunit comisii de experţi pentru a găsi căile prin care angajaţii a câteva companii şi unele şcoli să se întoarcă la programul normal de funcţionare.

    Aceste comisii au misiunea de a aduce economia înapoi în acţiune fără pericolul de a crea un nou val de infecţii care să depăşească puternile serviciilor de sănătate.

    Premierul spaniol, Pedro Sacnhez, a extins măsurile de izolare cu 15 zile, până pe 26 aprilie, spunnd că anumite restricţii economice vor fi ridicate după Paşte. Se aşteaptă ca Italia, în care există de asemenea un declin al numărului de decese cauzate de coronavirus, să îşi extindă măsurile de izolare. Ministrul sănătăţii italian, Roberto Speranza, a spus însă că guvernul plănuieşte o fază a doua a crizei, când măsurile de izolare ar putea fi relaxate, înainte de o întoarcere la condiţii normale.

  • Ţara europeană care nu vrea să izoleze locuitorii. Cum justifică măsurile relaxate aplicate de autorităţi în timpul pandemiei

    În timp ce restul Europei impune restricţii severe asupra vieţii publice şi continuă să închidă graniţele, Suedia preferă o abordare mult mai relaxată faţă de pandemia de coronavirus, scrie CNBC.

    Spre deosebire de ţările vecine (Danemarca, Finlanda şi Norvegia), Suedia încă nu a închis graniţele şi şcolile. În plus, nici nu a închis afacerile neesenţiale şi nu a interzis adunările de mai multe de două persoane. Ideea pe care merg autorităţile suedeze implică faptul că oamenii vor adopta în mod voluntar o măsurile menite să întârzie răspândirea virusului.

    Mişcarea a fost aspru criticată atât de epidemiologii din interiorul ţării cât şi de  ţările care au oprit aproape în totalitate circulaţia în spaţiile publice.

    „Părerea mea este că, în principiu, toate ţările europene încearcă să facă acelaşi lucru – încercăm să încetinim răspândirea cât de mult posibil pentru a menţine societatea şi spaţiul medical în condiţii optime… şi am dat dovadă de metode diferite pentru a încetini răspândirea”, a declarat Andres Tegnell, principalul epidemiolog din cadrul Agenţiei de Sănătate Publică din Suedia.

    În prezent, Suedia înregistrează 4.435 de cazuri şi 180 de decese datorate noului coronavirus.

    Totuşi, Tegnell nu exclude posibilitatea abordării unor măsuri mai severe în Suedia, declarând că, dacă numărul de cazuri se va înrăutăţi. Weekend-ul trecut, prim-ministrul Stefan Löfven a spus că izolarea capitalei reprezintă un scenariu probabil în cazul în care cazurile de COVID-19 vor creşte semnificativ. Premierul a declarat anterior că încetinirea virusului depinde în mare măsură de comportamentul individual al populaţiei.

    Suedia nu s-a distanţat în totalitate de restul Europei. În mod similar cu ţările vecine, guvernul suedez a încurajat lucratul de acasă, evitarea călătoriilor neesenţiale şi le-a recomandat cetăţenilor vârstnici să evite contactul social. Bineînţeles, spălatul mâinilor a fost promovat în mod constant.

    Adunările publice de peste 50 de persoane au fost interzise, după ce iniţial ţara a suspendat adunările de peste 500 de oameni. Universităţile şi colegiile au fost închise, însă şcolile cu elevi de sub 16 ani vor rămâne în continuare deschise.

    Comparativ cu restul Europei, spun rezidenţii capitalei Stockholm, viaţa pare relativ normală în Suedia.

    „Este doar o gripă, sunt mult mai îngrijorat în legătură cu începutul sezonului alergiilor”, spune un locuitor din Stockholm, adăugând că suedezii au „mare încredere” în instituţiile publice.

    „Pe lângă influenţele evidente ale reţelelor de social media, cred că autorităţile ar fi implementat măsuri severe precum restul ţărilor dacă s-ar fi instaurat mai multă panică”, a declarat pentru CNBC un englez stabilit în Stockholm.

    Cu restricţii sau fără, economia Suediei nu va scăpa neşifonată odată ce se va termina criza. Săptămâna trecută, grupul bancar Swedbank estima că economia ţării se va contracta cu 4% în 2020, iar rata şomajului va atinge 10% în timpul verii, în ciuda stimulentelor fiscale lansate de stat.

    „Majoritatea sectoarelor din economia suedeză sângerează. În sectorul serviciilor, câteva companii nu mai au nicio cerere… Producţia se chinuie în condiţiile în care lanţurile de aprovizionare s-au rupt şi cerere continuă să scadă”, a adăugat Swedbank.

  • Harta cazurilor din România pe judeţe. Care este cel mai afectat judeţ de coronavirus şi care este singurul judeţ unde nu există niciun caz

    Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns la 2.738 de persoane, cu 278 noi cazuri în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, când erau 2.460, informează Grupul de comunicare strategică. Pentru prima dată de la izbucnirea epidemiei, autorităţile au prezentat şi situaţia cazurilor pe judeţe.

    Astfel, în Suceava sunt 700 de pacienţi cu coronavirus, urmat de Bucureşti cu 500 de pacienţi. Apropae jumătate dintre pacienţii confirmaţi sunt din cele două zone – Suceava şi Bucureşti.

    În total, 267 de persoane au fost declarate vindecate şi externate.

    Până acum, 94 de  persoane diagnosticate cu coronavirus au murit.

    La ATI, în acest moment, sunt internaţi 78 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt peste 15.400 de persoane, iar alte 114.000 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat până acum 28.483 de teste, faţă de  26.600 de teste prelucrate până ieri.

    Cum arată distribuţia cazurilor pe judeţe:
    1.    Alba    9
    2.    Arad    110
    3.    Argeş    10
    4.    Bacău    19
    5.    Bihor    39
    6.    Bistriţa-Năsăud    22
    7.    Botoşani    40
    8.    Braşov    117
    9.    Brăila    11
    10.    Buzău    12
    11.    Caraş-Severin    13
    12.    Călăraşi    17
    13.    Cluj    105
    14.    Constanţa    111
    15.    Covasna    34
    16.    Dâmboviţa    19
    17.    Dolj    22
    18.    Galaţi    82
    19.    Giurgiu    19
    20.    Gorj    7
    21.    Harghita    –
    22.    Hunedoara    100
    23.    Ialomiţa    37
    24.    Iaşi    54
    25.    Ilfov    54
    26.    Maramureş    39
    27.    Mehedinţi    10
    28.    Mureş    38
    29.    Neamţ    107
    30.    Olt    8
    31.    Prahova    27
    32.    Satu Mare    16
    33.    Sălaj    6
    34.    Sibiu    22
    35.    Suceava    701
    36.    Teleorman    16
    37.    Timiş    98
    38.    Tulcea    6
    39.    Vaslui    9
    40.    Vâlcea    7
    41.    Vrancea    60
    42.    Mun. Bucureşti    505
     

  • De ce nu a reuşit statul român să fie prevăzător în legătură cu nevoile sistemului de sănătate al ţării, iar mai mulţi şefi de companii au putut ?

    Aud din ce în ce mai des de lipsa de echipamente în spitale – recent Preşedintele Iohannis a revenit cu promisiuni referitoare la echipamentele de protecţie pentru medicii speriaţi că în loc să oprească boala, ar putea contribui la răspândirea ei.

    Un ordin al Ministerului Sănătăţii precizează chiar că „măştile trebuie folosite raţional şi corect” de către cadrele medicale (cred totuşi că sunt şi ei conştienţi de acest lucru!).

    Chiar dacă ştiu că problema echipamentelor medicale este mai gravă (nu este nevoie doar de măşti de protecţie, ci şi de combinezoane medicale, izolete, ventilatoare etc.), nu pot să nu remarc discursul diferit al oamenilor din mediul privat, care se desfăşoară în paralel cu cele ale politicienilor.

    La o discuţie (video – mai nou aşa se desfăşoară chiar şi conferinţele de presă) cu Lucian Băltaru, CEO-ul firmei de curierat Sameday Courier, aflu că ei au o rezervă de 250.000 de materiale unice de protecţie (măşti şi mănuşi) pentru curierii care livrează acum pe bandă rulantă, ca în perioada de Black Friday.

    CEO-ul Sameday Courier mi-a spus că au urmărit evoluţia evenimentelor din China, Coreea de Sud şi Italia, iar la momentul în care criza coronavirusului a ajuns în România, erau deja pregătiţi. „Încă de pe 10 martie am echipat  curierii cu măşti sanitare şi cu mănuşi. Întâmplarea a făcut ca eu să fiu atent la ce s-a întâmplat acolo şi să începem să ne facem stocuri –  avem stocuri pentru următoarele două săptămâni; avem 250.000 de produse unice şi am făcut comenzi şi pentru alte materiale noi”, a spus Lucian Băltaru.

    Exemplul Sameday Courier nu este singular. Într-o altă conferinţă video organizată recent, Miroslav Majoros, CEO-ul Telekom România, a spus că pentru cei aproximativ 2000 de angajaţi ai companiei care nu pot lucra de acasă, fiind tehniceni şi oameni din magazine, au reuşit să obţină măşti şi mănuşi. „Dacă vrei cu adevărat, poţi să obţii aceste materiale”, a spus el. Câteva sute de mii de astfel de echipamente stau la dispoziţia angajaţilor şi, mai mult decât atât, potrivit declaraţiilor lui Miroslav Majoros, de cel puţin două ori echipamentele lor au fost redirecţionate către spitale de autorităţi.

    Dacă Sameday Courier a putut să prevadă ce se va întâmpla, iar Telekom are resursele necesare, cunoştinţe în toată Europa şi chiar şi în China prin care să obţină astfel de materiale, autorităţile de ce nu au putut face acest lucru?

    Şi când vine vorba de fonduri mediul privat s-a mobilizat rapid pentru a dota spitalele, de la mic la mare – după primele zile de la începutul epidemiei de la noi am primit mesaje de la antreprenori care au anunţat donaţii, au urmat apoi multinaţionalele, iar acum nu trece zi în care să nu primesc informaţii despre astfel de iniţiative.

    Apoi, îmi vine în minte o altă discuţie, pe care am avut-o cu Lavinia Ţânculescu, doctor în psihologie, axat pe psihologia muncii şi organizaţională. Ea spunea că la noi lipseşte cu desăvârşire „profilaxia” – adică prevenţia, de la nivelul pacientului – persoană fizică – până la organizaţiile mai mari (în mod metaforic, nu în sensul prevenţiei bolii care se răspândeşte acum în toată lumea).

    Cred că pentru noi, oamenii simpli, prevenţia lipsea fiindcă eram prea ancoraţi în activităţile de zi cu zi, în planificarea momentelor de relaxare scurte, fiindcă muncim mult; voiam ca în timpul nostru liber să mergem la restaurant, la munte, în city break-uri sau să ne planificăm poate achiziţia unei locuinţe.

    În ceea ce priveşte mediul de afaceri, cred că acolo profilaxia lipsea fiindcă economia mergea bine, clienţii veneau, proiectele mergeau pe bandă rulantă, angajaţii erau puţini.  

    Pare însă că prevenţia lipsea şi din mediul public, or cred că acolo există oameni care ar trebui să aibă în „fişa postului” „profilaxia ţării” pentru situaţii de urgenţă. Noi toţi, oameni obişnuiţi, mici antreprenori sau multinaţionale care au investit în România, trebuie să fim protejaţi la urma urmei printr-o strategie coerentă. Poate eu, persoană fizică sau eu, antreprenor – mă uitam cu scepticism la evenimentele ce păreau atât de departe de noi la începutul anului, când a izbucnit epidemia de COVID-19 din Wuhan – dar nu ar trebui ca în cadrul unor organizaţii ale statului să existe oameni care să analizeze aceste evenimente internaţionale şi să stabilească un set de măsuri coerente pentru a minimiza daunele?

    Fiindcă nu a prea fost zăpadă, am uitat puţin de clasicul „autorităţile au fost luate pe nepregătite”. Acum autorităţile au fost luate pe nepregătite de ceva care chiar era greu de anticipat – şi la „case mai mari”, în economii puternice. Acum, cred că suntem puşi într-o altă ipostază clasică a românilor – „aceea de a ne descurca”. Autorităţile par a se fi mobilizat acum (când aţi mai văzut şedinţe de Guvern organizate noaptea – în scopul protejării cetăţenilor, şi nu invers?) şi cred (sper) că vor reuşi să ia măsurile necesare ca să ieşim cu bine din această criză.  

    Totuşi, mi-ar plăcea ca una dintre lecţiile acesteia să fie că e nevoie de oameni deştepţi,  conectaţi la ce se întâmplă în lume, la fel ca în unele organizaţii private – şi în organizaţiile statului. Persoane capabile să stabilească relaţii internaţionale cu cei care ne pot ajuta în astfel de situaţii – furnizori de echipamente şi, mai ales, furnizori de cunoştinţe, de acel know-how despre care vorbesc companiile.

    Şi mi-ar plăcea să şi cunosc aceste personaje – să nu vorbesc generic despre „autorităţi” – să văd oameni capabili care ies în faţă şi vorbesc despre ce se întâmplă la nivel internaţional clar, ca un şef de companie. Şi mi-ar plăcea să vorbească  pe înţelesul tuturor, fără să trebuiască să ne chinuim cu toţii să descifrăm ordonanţele ore întregi  după publicarea lor, până apare încă una. Cred că dacă cer şi puţină emoţie în discurs, exagerez.

    Dacă un CEO poate să citească despre ce se întâmplă în lume, să interpreteze potenţialele pericole şi să ia nişte măsuri minime de prevenţie – cu siguranţă pot şi autorităţile. Trebuie doar să vrea.

     


     

  • ​Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus a ajuns la 1.452 în România, sunt 160 de cazuri noi în 24 de ore

    Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns la 1.452 de persoane, cu 160 de cazuri noi în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, când erau 1.292 de cazuri, informează Grupul de comunicare strategică.

    În total, 139 de persoane au fost declarate vindecate şi externate (54 la Timişoara, 55 la Bucureşti, 6 la Craiova, 6 la Constanţa, 2 la Cluj şi 16 la Iaşi).

    Până acum, 29 de  persoane diagnosticate cu coronavirus au murit, având boli cronice preexistente.

    Pacienţii nou confirmaţi au vârsta cuprinsă între 13 şi 83 de ani.

    La terapie intensivă în acest moment sunt internaţi 34 de pacienţi, dintre care 25 sunt în stare gravă.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt peste 7.800 de persoane pentru care se efectuează verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 19. Alte 131.000 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat până acum 19.600 de teste, dintre care peste 1.200 în unităţi private.

  • Ce cred experţii americani despre recesiunea economică din SUA

    Riscul unei recesiuni economice globale este imens, iar întrebarea care se pune este cât de mult ar putea dura aceasta. Unii experţi sunt însă de părere că efectele pandemiei de COVID-19 ar fi exagerate.

    „Din punctul nostru de vedere, e posibil să avem parte de o recesiune tehnică de scurtă durată, existând posibilitatea unei reveniri economice în cea de-a doua parte a anului”, a spus Anastasia Amoroso, lider al departamentului Cross Asset Thematic Strategy din cadrul JP Morgan, în cadrul unui interviu acordat celor de la CNBC.

    „Evident, asta va depinde de doi factori cheie: primul ar fi ca pachetul de măsuri propus de autorităţile americane să aibă un impact semnificativ, adică să ajute atât oamenii de rând cât şi afacerile. Dacă populaţia şi afacerile vor fi sprijinite, vor reuşi să treacă cu bine de acest episod. În al doilea rând, trebuie să vedem cât de bine vor funcţiona măsurile restrictive şi cele menite să reducă răspândirea virusului. Dacă vom vedea o evoluţie ca în alte locuri, sau semne că măsurile sunt eficiente, ca în New York, atunci ar trebui să ne aflăm într-o poziţie bună.”

    Pentru a sprijini economia în criza cauzată de răspândirea coronavirusului, autorităţile americane au adoptat în primă fază un pachet financiar în valoare de 2 trilioane de dolari. Actul legislativ a fost adoptat cu 96-0 de senatul american şi va merge către congres, care devine astfel cameră decizională, relatează Bloomberg. Măsurile sunt menite să ajute economia, în special companiile afectate de pandemia de COVID-19. Astfel, 500 mld. dolari sunt destinaţi împrumuturilor acordate companiilor mari, inclusiv operatori aerieni, precum şi anumitor oraşe. Alte 350 de miliarde de dolari vor ajunge la IMM-uri, în vreme ce locuitorii vor primi câte 1.200 de dolari în cazul adulţilor şi 500 de dolari în cazul copiilor. Aceşti bani ar trebui să stimuleze comerţul, transmit autorităţile americane.

  • Cum poate începe curăţenia generală a României

    Fără identificarea soluţiilor prin care deşeurile sunt reintegrate în activităţile industriale, făcându-se astfel pasul către o economie circulară, trecerea de la PR de mediu la efecte concrete este însă imposibilă. Soluţii sunt, în contextul în care pe plan local a răsărit o specie de antreprenori axaţi pe probleme de mediu. Cineva trebuie să îi şi asculte, dar mai ales să îi finanţeze.

    „Blumenfield s-a lansat pe piaţa de consultanţă în toamna anului 2009. Consultanţa de mediu nu a fost o alegere de moment, a fost un pas firesc după o experienţă de aproape 10 ani în acest domeniu, atât din perspectiva sistemului public, cât şi din cea a mediului privat”, spune Gabriela Stanciu, directorul general al companiei româneşti de consultanţă de mediu Blumenfield.

    Firma, înregistrată în Constanţa, a terminat anul trecut cu un business de 5,6 milioane de lei şi un profit net de 2,7 milioane de lei. În 2018, potrivit Ministerului Finanţelor, compania avea un business de numai 1,3 milioane de lei şi un profit de câteva zeci de mii de lei, semn că apetitul pentru astfel de servicii este în creştere.

    „Blumenfield s-a înfiinţat din convingerea că mediul economic avea nevoie de o «gură de aer proaspăt» în situaţiile complicate ale birocraţiei, în implementarea cerinţelor de mediu din legislaţia în continuă schimbare, dar mai ales de studii de mediu care sa reflecte o evaluare obiectivă şi nu în ultimul rând să ofere soluţii şi programe de monitorizare relevante“, mai spune Stanciu, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Juridice cu specializarea în dreptul mediului.

    Investiţia iniţială în lansarea acestei afaceri a fost de circa30.000 de euro, iar primul an a fost mai mult despre obţinerea certificărilor ca elaborator de studii pentru protecţia mediului şi mai apoi atestarea din partea ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) pentru operaţiuni petroliere şi exploatări de resurse minerale.

    Apoi, în 2016, compania a mai făcut un pas şi anume lansarea unui laborator de cercetare, în Năvodari, primul centru privat de cercetare de mediu deţinut de o companie în regiune. „Astfel, Blumenfield are suportul diviziei sale ştiinţifice în elaborarea unor studii complexe de mediu, dar şi a unor programe de monitorizare a factorilor de mediu.”
    În total, echipa Blumenfield este formată din 20 de specialişti cu pregătire în diverse domenii: tehnic, biologie, ecologie, silvicultură, chimie, drept fiscal şi dreptul mediului.

    Astfel, în acest moment, Blumenfield elaborează documentaţii tehnice şi studii de mediu, dar poate merge până la gestionarea întregului proces de obţinere a avizelor, a acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu. „Ne ocupăm de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi şi proiecte şi căutăm soluţii de optimizare a costurilor pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea acestora. De asemenea, desfăşurăm programe de monitorizare a biodiversităţii atât în mediul terestru, cât şi acvatic. Mai mult, efectuăm studii complexe de mediu pentru soluri contaminate, clasificarea deşeurilor, produselor şi subsţantelor periculoase.”

    Tocmai această clasificare a deşeurilor este esenţială.
    În opinia Blumenfield, soluţia reală pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional este analiza conţinutului acestora şi identificarea oportunităţilor de reutilizare în diferite procese economice. Mai departe, rezultatul acestui demers ar trebui să fie o hartă a deşeurilor generate pe plan local. Acest lucru, spune Stanciu, nu se poate face decât cu laboratoare specializate, care analizează probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot găsi soluţii pentru valorificarea, tratarea şi eliminarea lor finală.
    Şefa Blumenfield dă câteva exemple. „Primul studiu de caz îl avem dintr-o sondă de explorare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield.
    Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”
    Un alt exemplu privind deşeurile periculoase este chiar cel al energiei regenerabile.
    „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ
    100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă. Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a declarat Gabriela Stanciu.
    Şi aici este necesară analiza deşeurilor pentru a vedea cum pot fi acestea valorificate din punct de vedere economic. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea mai departe.”
    În acest moment, spune Stanciu, clienţii Blumenfield provin din industria petrolieră atât onshore, cât şi offshore, din industria de energie verde, exploatări de resurse minerale, infrastructură portuară, turism, dezvoltare imobiliară.
    „Am avut privilegiul de a oferi expertiza noastră în 2019 în cel mai mare proiect de prospecţiune seismică 3D din Europa din industria oil & gas onshore. Un proiect desfăşurat pe aproximativ 1.600 km2 în judeţele Brăila, Buzău, Ialomiţa suprapus peste cinci arii naturale protejate din reţeaua Natura 2000 a necesitat atenţia noastră pentru evaluarea biodiversitătii, etapă ce a necesitat
    un efort de monitorizare de
    4.800 ore, întocmirea documentaţiilor şi obţinerea acordului de mediu şi a avizului administratorului ariilor naturale protejate. Proiectul de prospecţiune s-a încheiat de curând, fără niciun prejudiciu asupra speciilor de interes conservativ pentru care aceste arii naturale protejate au fost desemnate.”
    Dincolo de aceste proiecte derulate, mai există o problemă, mai ales când vine vorba de aplicarea la scară industrială a soluţiilor găsite în laborator. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu.
    Astfel, deşeurile rămân în continuare cea mai mare problemă generată de industrie în materie de mediu, singura soluţie de a schimba lucrurile fiind integrarea acestora într-o logică de economie circulară.
    „Industria are nevoie de soluţii noi, eficiente pentru problemele vechi, iar una dintre probleme o reprezintă deşeurile şi poluarea mediului datorată acestora. Şi nu vorbesc aici despre companiile care au emis şi chiar aplică politici concrete de prevenire a poluării şi de protecţie a mediului. E vorba de acele «poluări istorice», de situri contaminate, de poluarea aerului, de deversări necontrolate de ape neepurate.  Concret? Ar fi nevoie de o «curăţenie generală» a României şi un bun început bun ar fi putea fi utilizarea cu folos a taxelor colectate la Fondul pentru Mediu.”
    Acesta ar fi însă doar începutul pentru un morman de probleme.

  • Noile măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, în 11 propoziţii simple

    Noile măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, anunţate de ministrul de Interne, în 11 propoziţii simple:

    1. Se suspendă activitatea în cabinetele de medicină dentară din 22 martie, dar sunt permise intervenţii de urgenţă

    2. Se suspendă temporar activitatea mallurilor de duminică seară

    3. Circulaţia în afară gospodăriei se face fără formarea de grupuri mai mari de 3 persoane

    4. În intervalul 6.00 – 22.00 se recomandă mersul la serviciu, pentru asistenţă medicală de urgenţă, aprovizionare, deplasări scurte în apropierea casei

    5. În intervalul 22.00 – 6.00 persoanele trebuie să stea în casă şi cei care ies au nevoie de adeverinţe de la serviciu pentru deplasare sau declaraţie pe proprie răspundere, din 23 martie ora 22

    6. Se interzice intrarea cetăţenilor străini şi apatrizilor în România, cu excepţia celor care vor fi în tranzit pe un culoar bine definit. Alte excepţii sunt cei care fac deplasări în interes profesional, personalul diplomatic, cei care au viza, cei care circulă din nevoi medicale, cei care au familia în România.

    7. Persoanele izolate la domiciliu care pararsesc locaţia fără aprobare sunt considerate persoane cu risc crescut şi vor fi plasate în carantină sub pază

    8. Persoanele carantinate care părăsesc locaţia fără aprobare sunt carantinate pentru o nouă perioada de 14 zile, plus măsuri contravenţionale sau penale

    9. Persoanele care au nevoie de susţinere şi au peste 65 de ani vor primi sprijin de la autorităţile locale

    10. Se pot oficia slujbe religioase fără public, care pot fi transmise prin radio şi internet

    11. Se pot oficia botezuri, cununii şi înmormântări la care pot participa cel mult 8 persoane şi se pot împărtăşi bolnavi la domiciliu

     

     

  • Expert: Greşeala făcută de autorităţile din Italia, care a dus la răspândirea bolii

    Virusologul Roberto Burioni a fost unul dintre primii cercetători italieni care au tras semnalul de alarmă asupra epidemiei de coronavirus, însă mesajele sale au fost iniţial ignorate.

    El avertizează acum restul Europei să nu facă aceeaşi greşeală, informează DPA.

    “Nu subestimaţi pericolul. Italia a făcut-o timp de o săptămână, unii oameni au zis că este doar o gripă, iar un medic a spus chiar, într-un mod total necorespunzător, că o să treacă peste câteva săptămâni”, a declarat Roberto Burioni într-un interviu acordat agenţiei DPA şi citat de Agerpres.

    Burioni (57 de ani), profesor de microbiologie şi virusologie la Universitatea Vita-Salute San Raffaele din Milano, este cel mai cunoscut specialist în virusologie din Italia.

    “Din păcate, din vremea lui Iulius Cezar, oamenii vor să creadă ceea ce doresc să se întâmple”, a spus el citând din opera împăratului roman “De Bello Gallico”.

    În contextul în care Spania, Franţa şi Austria urmează exemplul Italiei în ceea ce priveşte măsurile drastice de izolare, Burioni consideră că este momentul ca toată Europa să “acţioneze unită”.

    “Este foarte important ca Europa să demonstreze unitate. Avem nevoie de o abordare comună, este un moment în care trebuie sa acţionăm împreună”, a insistat el. ”În caz contrar, care este rostul Uniunii noastre (Europene)?”, a adăugat specialistul.

    În lipsa unor măsuri severe de izolare pe tot continentul, a avertizat el, o ţară cu o abordare mai relaxată poate reuşi în lupta cu virusul ca mai apoi să se reinfecteze de la vecinii săi. Riscul este “evident”, a explicat profesorul. “Aşa cum nu există nici măcar o singură zonă din Italia care să nu necesite un efort total (împotriva virusului), efortul maxim este necesar în toată Europa”, a subliniat el.

  • Vestuţe pentru muzeu

    Un muzeu din Minneapolis însă, Minneapolis Institute of Art, a decis să expună lucrări pe coloanele de la intrare, scrie CNN. Acesta a acoperit coloanele cu o instalaţie de artă semnată de artistul de origine chineză Ai Weiwei şi formată din 2.400 de veste de salvare purtate de refugiaţii care veneau din Turcia în Grecia şi care i-au fost donate de către autorităţile din Lesbos. Intitulată „Safe Passage”, instalaţia de artă doreşte să sublinieze pericolele călătoriei migranţilor înspre Europa şi a mai fost expusă şi pe acest continent, fiind adusă în metropola americană deoarece statul în care se află aceasta, Minnesota, este statul american cu cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor.