BusinessMagazin

Tag: atacuri

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • PROFEŢIILE lui Nostradamus pentru anul 2017: ”Estul va slăbi vestul”. Majoritatea previziunilor lui s-au adeverit

    Multe previziuni pe care acesta le-a făcut de-a lungul timpul s-au dovedit a fi realitate, inclusiv Revoluţia Franceză, ascensiunea lui Adolf Hitler şi atacurile din 11 septembrie 2001. Admiratorii fizicianului sugerează că Nostradamus a prezis chiar şi câştigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump.
     
    Profeţiile lui, scrise în câte patru versuri pot fi interpretabile, Iată ce a prezis el că ar urma să aibă loc în 2017.
     
     
     

  • StarTech Team lansează Sigurantapenet.ro, prima platformă de educare a utilizatorilor de Internet din România

    Rezultatele sondajului relevă însă importanţa pe care o au accesul la informaţie şi educarea utilizatorilor de Internet pentru a limita acest fenomen. Astfel, peste 90% dintre intervievaţi consideră că reuşitele atacurilor cibernetice ar scădea dacă oamenii ar fi mai bine informaţi în legătură cu pericolele la care se expun pe Internet.

    Comportamentul utilizatorilor este adesea vulnerabilitatea cel mai mult exploatată de către infractorii cibernetici. Astfel, peste 70% dintre respondenţi admit că au divulgat informaţii personale prin e-mail, iar 30% dintre aceştia susţin că au vost victime ale atacurilor informatice.

    Cu toate acestea, respondenţii admit că ştiu despre amploarea fenomenului, peste 92% dintre aceştia fiind familiarizaţi cu termenul de „criminalitate informatică”, iar aproape 56% dintre ei se consideră bine informaţi cu privire la riscurile la care se expun atunci când folosesc Internetul.

    Cât despre situaţiile la care se simt cel mai expuşi, 82% dintre respondenţi au menţionat riscul de infectare cu viruşi şi programe malware, iar 56% au menţionat furtul de date personale.

    În acest context, StarTech Team, prin StarTech Academy, program de formare a specialiştilor IT,  lansează Sigurantapenet.ro, prima platformă de educare a utilizatorilor de Internet din România, care pune accent pe protejarea împotriva fraudelor informatice.

    „Securitatea informatică este cea mai importantă provocare a erei digitale în care ne aflăm, iar creşterea accelerată a fenomenului criminalităţii informatice, cât şi slaba conştientizare a riscurilor la care se expun utilizatorii de Internet au fost principalele argumente pentru care am luat această iniţiativă. Intrând pe Sigurantapenet.ro, utilizatorii vor afla cum să se protejeze atunci când navighează pe Internet, cum acţionează hackerii, care sunt vulnerabilităţile la care se expun copiii pe Internet şi programele dăunătoare pe care le folosesc zilnic”, spune Bogdan Tudor, CEO StarTech Team.

    „Platforma poate deveni un instrument util şi pentru segmentul de business; companiile vor fi mai puţin vulnerabile la atacurile infractorilor cibernetici dacă angajaţii lor vor parcurge toate aceste module. Scade astfel factorul de risc asupra securităţii IT generat de angajaţi.  Este o investiţie de doar 30 de minute, cât durează parcurgerea modulelor şi susţinerea testelor. Însă, informaţiile pe care utilizatorii şi le vor însuşi, le vor oferi posibilitatea de a se feri de ameninţările informatice şi de a-şi proteja viaţa personală şi profesională”.

  • Câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână şi avea propria grădină zoologică – GALERIE FOTO

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Din ciclul “e bine de ştiut”: tarifele unui ucigaş plătit italian

    Este vorba de Giancarlo Orsini, de 48 de ani, care a “rezolvat” o serie de probleme pentru mafie în anii 2013 şi 2014. Astfel, investigatorii au aflat că a ologi pe cineva Orsini primea 3.500 de euro, iar o crimă costa 25.000 de euro. Orsini a mărturisit cinci atentate armate şi crime, relatează Telegraph, care preia Corriere della Sera.

    Modul de acţiune era relativ simplu: Orsini ajungea la locul faptei călare pe scuter şi purtând cască şi ochelari de soare, anunţa că este călăul şi trăgea. Pe Cinzia Pugliese, o cosmeticiană de 61 de ani, a împuşcat-o picioare, în salonul ei, pentru 3.500 de euro. Pe Frederico Di Meo, un dealer de cocaină de 37 de ani care a intrat în conflict cu o bandă de albanezi, l-a împuşcat, pentru 17.000 de euro, în piept şi în cap, în faţa unui supermarket.

    Pe Sesto Corvini, un cămătar care se ocupa şi de dezvoltări imobiliare, l-a împuşcat în maşină, undeva în suburbiile Romei. A primit pentru asta 25.000 de euro. Poliţa a precizat că l-a prins pe Orsini după ce un scuter furat şi folosit într-un jaf a fost identificat la locuinţa sa; tot acolo au mai fost găsiţi ochelarii de soare stropiţi cu sânge şi arma folosită în atacuri.

  • Wikileaks a publicat peste 8.000 de presupuse documente CIA

    Aceaste documente ce au fost făcute publice reprezintă doar prima parte a unor serii de documente deconspirate, numite ”Vault 7”.

    Deja, arhivele desconspirate numără mult mai multe pagini decât dosarele făcute publice de către Snowden, în cea mai vastă operaţiune de dezvăluire a mai multe documente clasificate cu privire la activităţiile de spionaj efectuate de agenţiile de informaţii din SUA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wikileaks a publicat peste 8.000 de presupuse documente CIA

    Aceaste documente ce au fost făcute publice reprezintă doar prima parte a unor serii de documente deconspirate, numite ”Vault 7”.

    Deja, arhivele desconspirate numără mult mai multe pagini decât dosarele făcute publice de către Snowden, în cea mai vastă operaţiune de dezvăluire a mai multe documente clasificate cu privire la activităţiile de spionaj efectuate de agenţiile de informaţii din SUA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • New York Times: Donald Trump intensifică atacurile contra presei şi critică FBI după dezvăluirea unor informaţii secrete

    Într-un discurs rostit la Conferinţa Conservatoare de Acţiune Politică (CPAC), Donald Trump a criticat dur companiile care produc “ştiri false” citând surse anonime ce exprimă opinii negative despre el. Într-o serie de mesaje transmise prin Twitter, preşedintele SUA a denunţat activităţile FBI, condamnând dezvăluirile neautorizate de informaţii clasificate şi cerând măsuri urgente de contracarare a acestui fenomen.

    La câteva ore după discursul preşedintelui, probabil pentru a demonstra determinarea lui Donald Trump de a sancţiona jurnaliştii ale căror articole nu îi plac, Sean Spicer, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a oprit reporteri de la cotidianul The New York Times şi de la alte instituţii media să participe la conferinţa de presă zilnică, în ceea ce pare a fi o încălcare destul de neobişnuită a raporturilor dintre Preşedinţie şi presă, notează NYT.

    Criticile lui Donald Trump la adresa presei au continuat vineri în cursul nopţii. “Presa de ŞTIRI FALSE nu spune cu bună ştiinţă adevărul”, a scris preşedintele pe Twitter, menţionând cotidianul The New York Times şi postul CNN. “Un mare pericol pentru naţiune”, a atras atenţia Trump.

    “Acţiunile au evidenţiat gradul în care domnul Donald Trump şi colaboratorii săi apropiaţi sunt dispuşi să folosească prerogativele prezidenţiale pentru a-i ataca pe cei care îi monitorizează, calificând ştirile negative ca fiind minciuni şi oferind acces la conferinţele Casei Albe doar câtorva organizaţii media considerate prietene. În plus, Casa Albă condusă de Donald Trump a promis eforturi suplimentare de sancţionare a surselor de informaţii sensibile”, comentează cotidianul The New York Times, subliniind că atacurile preşedintelui la adresa presei intervin în contextul în care, potrivit CNN, un oficial de la Casa Albă ar fi cerut FBI să contracareze un articol NYT care oferea detalii despre contacte între colaboratori ai preşedintelui şi oficiali din cadrul serviciilor de informaţii ruse.

    “Ştirile false nu spun adevărul. Nu reprezintă poporul, nu vor reprezenta niciodată poporul şi intenţionăm să facem ceva în această problemă“, a subliniat Trump.

    După mai puţin de trei ore, efectele au devenit clare. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a transmis unui grup restrâns de jurnalişti că relatările imprecise vor fi contracarate: “Intenţionăm să reacţionăm agresiv. Nu avem de gând să stăm pasivi şi să permitem transmiterea de aici a unor relatări false, a unor articole false, a unor acţiuni inexacte”.

    Reporterii de la The New York Times, BuzzFeed News, CNN, The Los Angeles Times, Politico.com, BBC şi The Huffington Post se numără printre cei care au fost opriţi să participe la conferinţa de presă. Consilierii lui Sean Spicer au explicat că au fost primiţi doar reporterii care confirmaseră anterior participarea. Printre jurnaliştii acceptaţi s-au numărat cei de la Breibart News, One America News Network şi The Washington Times, organizaţii media cu tendinţe conservatoare, consideră NYT. Au participat, de asemenea, jurnalişti de la ABC, CBS, The Wall Street Journal, Bloomberg şi Fox News. Reporterii de la agenţia The Associated Press şi de la revista Time au refuzat, în semn de protest, să participe la conferinţa de presă.

    “Nu s-a mai întâmplat niciodată ceva similar la Casa Albă în îndelungata istorie a noastră de acoperire mediatică a numeroaselor administraţii, din partide diferite. Protestăm vehement faţă de excluderea The New York Times şi a altor companii media. Accesul liber al presei la o guvernare transparentă este, în mod evident, în interesul crucial naţional”, a reacţionat Dean Baquet, editorul executiv al NYT.

    “Administraţia pare să urmeze un parcurs nedemocratic. Nu se poate câştiga nimic din restricţionarea accesului la informaţii publice de către Casa Albă”, a comentat, la rândul său, Marty Baron, editor la cotidianul The Washington Post.

    Casa Albă a minimizat situaţia produsă vineri seară. “Am invitat principalii jurnalişti care sunt zilnic la Casa Albă. Chiar am invitat câţiva jurnalişti în plus. Nu s-a întâmplat nimic altceva”, a explicat Sarah Huckabee Sanders, un membru al Biroului de presă al Preşedinţiei SUA.

     

  • Cum arată tunelurile secrete ale ISIS: teroriştii au creat adevărate reţele subterane pentru a scăpa de atacurile aeriene – GALERIE FOTO

    O întreaga reţea de tuneluri subterane a fost descoperită în Irak, dezvăluind modul în care membri ISIS se ascundeau de atacuri.

    Reţeaua a fost găsită atunci când forţele kurde au recapturat oraşul Sinbar, în luna decembrie.

    Sursă foto: Daily Mail

  • Răspunsul lui Steven van Groningen la atacurile lui Liviu Dragnea: ”Avem nevoie de dialog real, nu doar să ne prefacem că dialogăm”

    Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, a răspuns atacurilor lui Liviu Dragnea referitoare la participarea sa la proteste într-o postare pe Facebook. Redăm integral comentariul său:
     
    ”Marţea trecută, seară, mă sună unul dintre copiii mei. “Tată! Ai auzit?” Şi îmi povesteşte despre ordonanţe. ”Mergem în piaţă! Veniţi şi voi?”
     
    Era târziu şi am lăsat copiii să se ducă singuri.
     
    Miercuri am înţeles mai bine despre ce este vorba. Aveam 30 de musafiri acasă, dintre care mulţi s-au grăbit să ajungă în piaţă. Era târziu când am ajuns şi noi, iar în partea opusă a pieţei erau deja incidente pe care forţele de ordine încercau să le aplaneze. Aşa că nu am stat mult. Totuşi am rămas impresionat de ce am văzut şi ne-am dus în continuare în fiecare seară, cu familia.
     
    Prezenţa mea acolo este o decizie personală. Înainte de a fi preşedinte de banca sunt tată şi îmi pasă de viitorul copiilor mei şi al ţării în care locuiesc. Nu cred că din acest punct de vedere există vreo diferenţa faţă de cei cu care m-am întâlnit acolo – clienţi, prieteni, parteneri de afaceri, antreprenori, sportivi, încă o campioană olimpică, angajaţi. La fel ca în cazul lor, dorinţa mea pentru un viitor mai bun pentru copii mei, într-o România mai prosperă, este total legitimă.
     
    Înţeleg că faptul că îmi pasă de ceea ce se întâmplă în România, ţară unde am locuit 20 de ani şi care pentru mine este acasă, îi deranjează pe unii. Am văzut reacţii de indignare de la politicieni, declaraţii că ”nu este corect” să mă aflu acolo.
     
    Da, sunt şi preşedinte de banca. În acest rol, îmi pasă de cele 5.500 familii de români care depind de salariul de la banca, îmi pasă de viitorul lor, dar şi de cele 2 milioane de clienţi care ne-au încredinţat economiile lor şi de cele 30.000 de companii finanţate de banca.
     
    Politicienii nu ar trebui să fie surprinşi de poziţia mea. De cel puţin 10 ani am acelaşi discurs.
     
    Pentru a crea valoare, pentru a creşte productivitatea care ne va permite să plătim salarii mai mari avem nevoie de un sector privat performant. Afacerile au nevoie de un mediu predictibil, fără schimbări importante de legislaţie făcute peste noapte. Orice schimbare trebuie discutată cu cei afectaţi, printr-un proces amplu de consultare. Orice propunere legislativă trebuie făcută pe baza unei analize de impact – o altă prevedere legală care adesea nu este respectată de politicieni. Mediul de afaceri are nevoie de o perioada rezonabilă de implementare a legilor.
     
    Cu alte cuvinte, avem nevoie de dialog real, nu doar să ne prefacem că dialogăm.
     
    În ultimii 10 ani s-au schimbat prea puţine din acest punct de vedere. Dialogul este evitat. De ce să ne obosim cu contraargumente, dacă este mult mai simplu să discredităm sau să insultăm orice voce critică?
     
    Ad hominem nu este un semn bun când este vorba despre un proces democratic.
     
    Îmi pasă. De aceea am fost în piaţă. Era de aşteptat că unii vor exploata prezenţa mea într-un mod total previzibil. Este un risc pe care mi-l asum.”
     
    Steven van Groningen a postat comentariul ca răspuns la declaraţiile lui Liviu Dragnea dintr-o emisiune televizată, unde a descris drept ”incorectă” participarea preşedintelui Raiffeisen Bank la protestele din Piaţa Victoriei. Liderul PSD a insinuat că  Groningen ar fi participat la proteste ca urmare a unei supărări generate de fapt de ”Legea dării în plată sau pentru alte lucruri pe care noi le-am făcut pentru români”.