BusinessMagazin

Tag: asteptari

  • Economia germană a accelerat, dar aşteptările investitorilor scad. Din Ungaria vin temeri de recesiune

    Moralul investitorilor germani a scăzut brusc în luna mai, după un avans în aprilie, din cauza unor incertitudini precum ieşirea Marii Britanii din UE, cu toate că economia germană a accelerat la începutul acestui an, ajutată de cererea internă robustă şi de investiţiile în construcţii.

    Economia germană este principala piaţă pentru exportatorii români. Mai aproape de România, în Ungaria cresc temerile că eco­nomia se îndreaptă spre rece­siune după ce în primul trimestru această ţară a înregistrat cea mai slabă evoluţie economică din EU.

    Între timp, guvernul de la Budapesta a lăsat să se înţeleagă că intenţionează să majoreze de anul viitor salariul minim pe economie cu 26%, potrivit presei locale.

    În ceea ce priveşte Germania, barometrul ZEW care măsoară încrederea în economie a actorilor de pe piaţă a scăzut în luna mai la 6,4 puncte după ce în aprilie ajunsese la 11,2 puncte, scrie Le Figaro.

  • Cea mai „fierbinte“ investiţie în rândul milionarilor americani: să nu facă nimic

    Milionarilor Americii nu le place ce văd pe pieţe sau în economie. Cei „masiv de bogaţi“ fac bani mai degrabă din pasiunile pe care le au decât din investiţii. Şi se distrează şi mai mult decât atunci când urmăresc mişcările pieţei, scrie CNBC.

    Ron Carson, consilier în administrarea averilor, a mers recent la derby-ul din Kentucky cu un client. Un cal cu o performanţă bună în cursă se poate dovedi o investiţie destul de bună pentru cei bogaţi. Totuşi, niciunul dintre milionarii americani nu ar lua în considerare o astfel de investiţie.

    „Consensul general al clienţilor şi celor prezenţi la derby este că economia se află într-o zonă crepusculară. Nimeni nu înţelege cu adevărat ce se întâmplă. Suntem într-o altă lume. Nu mai ştim ce este real“, spune Carson.

    Pentru majoritatea bogaţilor Americii, nimic de pe pieţe nu pare să meargă bine în acest moment, iar aşteptările privitoare la perfor manţele investiţiilor sunt scăzute.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai „fierbinte“ investiţie în rândul milionarilor americani: să nu facă nimic

    Milionarilor Americii nu le place ce văd pe pieţe sau în economie. Cei „masiv de bogaţi“ fac bani mai degrabă din pasiunile pe care le au decât din investiţii. Şi se distrează şi mai mult decât atunci când urmăresc mişcările pieţei, scrie CNBC.

    Ron Carson, consilier în administrarea averilor, a mers recent la derby-ul din Kentucky cu un client. Un cal cu o performanţă bună în cursă se poate dovedi o investiţie destul de bună pentru cei bogaţi. Totuşi, niciunul dintre milionarii americani nu ar lua în considerare o astfel de investiţie.

    „Consensul general al clienţilor şi celor prezenţi la derby este că economia se află într-o zonă crepusculară. Nimeni nu înţelege cu adevărat ce se întâmplă. Suntem într-o altă lume. Nu mai ştim ce este real“, spune Carson.

    Pentru majoritatea bogaţilor Americii, nimic de pe pieţe nu pare să meargă bine în acest moment, iar aşteptările privitoare la perfor manţele investiţiilor sunt scăzute.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De câtă energie am avea nevoie pentru a distruge o planetă? Răspunsul depăşeşte orice aşteptări – VIDEO

    Foarte probabil, creatorii poveştilor din spatele acestor filme nu au fost interesaţi de principiile fizicii, însă există, totuşi, o întrebare care, cu siguranţă, le-ar fi stârnit interesul: de câtă energie am avea nevoie pentru a distruge o planetă. Răspunsul este cât se poate de simplu.

    Explicaţia ne-o dă cercetătorul american Scott Manley şi ar putea fi mult mai interesant decât oricare curs de fizică sau astronomie la care ai putea participa.

    Vezi aici de câtă energie am avea nevoie pentru a distruge o planetă

  • După decenii de aşteptări, visul lui Putin s-a împlinit. Anunţul care a zguduit Vestul

    Preşedintele rus Vladimir Putin este pe cale să-şi vadă realizat vechiul vis, relatează Bloomberg. 
     
    Moscova nu este singura care încearcă să schimbe modul în care sunt stabilite preţurile petrolului la nivel mondial. China, care concurează cu SUA pentru titlul de cel mai mare importator de ţiţei al lumii, încearcă de două decenii să introducă un cadru propriu de tranzacţionare, în timp ce Iranul şi Venezuela, membre ale OPEC, au făcut apel pentru tranzacţionarea petrolului în alte monede decât dolarul american.
     

     

  • Yahoo, agonia unui gigant

    Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă de activitate în conducerea Google, este acum supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei; segmentul de business în care Yahoo a excelat, adică mecanismul de căutare online, a fost scos la vânzare în luna februarie. În mod straniu, nimeni nu se avântă totuşi să îl cumpere.

    Termenul limită de ofertare pentru businessul de bază al Yahoo a fost 18 aprilie, iar cele mai mari şanse de achiziţionare pare să le aibă Verizon. Alte companii cu şanse mai sunt TPG, un fond de investiţii din San Francisco, şi YP Holdings, cunoscută anterior sub numele de YellowPages.com. Iniţial părea că mai multe nume importante, precum Time, Microsoft, Alphabet, Comcast sau AT&T, sunt interesate de preluarea Yahoo, dar pe măsură ce lucrurile au avansat, acestea au renunţat la a mai face o ofertă.

    Potrivit Wall Street Journal, majoritatea ofertelor au fost între 4 şi 8 miliarde de dolari. „De la luarea deciziei de vânzare în luna februarie, echipa de management a lucrat alături de mai mulţi consultanţi financiari şi legali pentru a discuta cu companiile care şi-au arătat interesul“, a mai spus CEO-ul Yahoo. „Personal, eu cred că o tranzacţie alături de partenerii corecţi ar putea elibera un potenţial uriaş.“

    Una dintre explicaţii poate fi dată de anunţul recent al companiei privitor la veniturile aferente trimestrului I din 2016, cu toate că acestea, fiind în scădere faţă de anul trecut, au depăşit totuşi aşteptările analiştilor. Veniturile Yahoo au fost de 8 cenţi per acţiune; în perioada similară a anului trecut, acestea au fost de 15 cenţi per acţiune. Veniturile cumulate au fost de 1,09 miliarde dolari, de asemenea în scădere faţă de cele 1,23 miliarde raportate pentru trimestrul I al anului 2015. Potrivit Thomson Reuters, analiştii de pe Wall Street se aşteptau la doar 7 cenţi per acţiune, respectiv 1,08 miliarde dolari.

    „E important de reţinut că în urmă cu doi ani Yahoo s-a lăudat cu venituri de 38 de cenţi per acţiune, anul trecut au anunţat 15 cenţi, iar anul acesta sunt mândri că au generat venituri de 8 cenţi per acţiune“, remarcă Eric Jackson de la SpringOwl Asset Management, companie ce a investit în Yahoo. „De multe ori ne pierdem în titlurile din ultima perioadă, dar până la urmă vorbim de o companie care a fost dusă în picaj de CEO-ul în funcţie.“

    CEO-ul Yahoo este de altă părere: Mayer a spus că rezultatele sunt „în linie cu aşteptările sale“, menţionând că planul echipei sale pentru 2016 constă în creşterea eficienţei şi scăderea costurilor. „Eu, boardul şi echipa de management suntem de acord în ceea ce priveşte această vânzare, care va aduce beneficii acţionarilor noştri.“

    Marissa Mayer a venit la conducerea Yahoo în 2012, într-o perioadă descrisă chiar de ea ca una „fără o strategie coerentă de viitor“. Un element important în planul său de a reconstrui Yahoo a fost investirea unor sume considerabile în aşa-numitele Mavens (mobile, video, operaţiuni sociale şi operaţiuni native). Dar acest pariu pare să nu fi fost cel mai inspirat, pentru că veniturile din zona de mobile au crescut la o rată sub aşteptări.

    Mai exact, veniturile din zona de mobile au scăzut în Q1 2016 faţă de Q4 2015, de la 291 milioane dolari la 260 milioane. În total, veniturile generate de Mavens au crescut cu doar 25 de milioane dolari faţă de primul trimestru al anului trecut, de la 265 milioane la 290 milioane de dolari.

    Yahoo s-a îndepărtat şi mai mult de serviciile oferite iniţial – căutările de pe desktop şi display advertising – în speranţa de a deveni o forţă în zona de mobile, capabilă să ofere conţinut de cea mai bună calitate şi, evident, reclamele ce vin la pachet cu acesta.

    Compania a făcut astfel mai multe achiziţii, printre care companiile de tehnologie BrightRoll şi Gemini sau reţeaua socială Tumblr. Preluarea Tumblr în 2013, pentru 1,1 miliarde de dolari, a fost în mod special criticată de acţionari, care susţin că Mayer a dat prea mulţi bani pentru un produs neprofitabil. Preluarea a crescut baza de utilizatori a Yahoo cu circa 1 miliard de dolari, dar nu a adus şi publicitate.

     

     

  • România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante

    România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante (npl), depăşind ţări precum Polonia sau Slovenia, băncile locale grăbindu-se să facă curăţenie în bilanţuri. Credite de aproape 2 miliarde de euro au scos anul trecut din bilanţuri bancherii din România, mai mult cu 0,6 miliarde faţă de 2014. Iar curăţenia continuă şi în acest an.

    România a fost, este şi va fi cea mai activă piaţă din Europa Centrală şi de Est. Este o piaţă atractivă. Investitorii se uită la noi. Mă aştept ca în 2016 piaţa tranzacţiilor cu portofolii bancare neperformante să ajungă la circa 2 mld. euro. Pentru a se ajunge la această sumă este necesar ca o bancă mare să vândă un portofoliu semnificativ“, spune Radu Dumitrescu, director consultanţă financiară la Deloitte România.

    Factorii posibili de creştere a pieţei ar fi cantitatea de credite neperformante (NPL) din piaţă, presiunea ca băncile să se focuseze pe banking, nu pe recuperare, şi interesul crescut al investitorilor pentru segmentul de NPL, după cum afirmă Dumitrescu, care coordonează echipa de servicii de suport în tranzacţii (transaction services) a Deloitte în România.
    Vânzarea pachetelor de NPL-uri vine după ce BNR a solicitat băncilor să-şi cureţe mai repede bilanţurile pentru a putea relua creditarea. Un alt factor determinant sunt testele realizate la nivel european (AQR – asset quality review) care afectează băncile-mamă. Primele pachete consistente de neperformante au ajuns pe piaţă la jumătatea lui 2014.
    România a ajuns să aibă cea mai mare piaţă de tranzacţii de portofolii de credite „rele“ din întreaga Europă Centrală şi de Est, din pricina ponderii mari pe care o deţin acestea în sistemul bancar.

    Bancherii şi-au curăţat întâi portofoliile de consum, iar abia de anul trecut au început să scoată la mezat portofolii semnificative de credite corporate. „Până în 2012-2013 majoritatea portofoliilor vândute erau (retail) negarantate. Ulterior, din 2013 au apărut pachetele de NPL garantate. Acum două treimi din pachetele NPL vândute sunt garantate şi o treime sunt negarantate“, explică reprezentantul Deloitte. Tot el explică modificarea şi în ce priveşte abordarea băncilor: „Probabil la început testau piaţa cu cele mai uşor de vândut şi au văzut că erau jucători interesaţi.“

    Iar în timp ce unele bănci au optat pentru vânzarea unor pachete mari de credite neperformante, altele vând bucăţi mai mici. „Dacă ai aşteptări de preţ mari este bine să mergi pe «picătura chinezească» vânzând pachete mici, ca să maximizezi. Dacă nu te interesează prea mult preţul, ci să scapi rapid de creditele neperformante, încerci să vinzi pachete mari. Fiecare bancă încearcă să vândă un pachet de NPL relevant, dar pachete omogene sunt mai uşor de înţeles, de evaluat. Cu cât pachetul este mai eterogen, cu atât este mai greu de evaluat, ia timp mai mult şi presupune eforturi mai mari“.

    Tokyo, Triton, Rosemary, Saturn, Ariadne, Henri, Donau sau Gabriel sunt numele de cod ale principalelor proiecte de vânzare de credite neperformante ale băncilor locale, în timp ce în ţările din regiune operaţiunile de acest fel au primit nume de cod precum Dinara sau Charlotte.

    BCR a vândut în decembrie 2015 un pachet de credite neperformante corporate de 1,2 mld. euro (Tokyo) la un preţ de sub 10% către un consorţiu format din Deutsche Bank, IFC şi APS; acesta a fost cel mai mare pachet de NPL vândut până acum în România. În urma acestei operaţiuni, ponderea împrumuturilor neperformante a scăzut la BCR de la 25,7% în decembrie 2014 la 20,2%. Totuşi liderul pieţei bancare locale nu a finalizat curăţarea bilanţului şi negociază vânzarea unui alt portofoliu de credite neperformante.

    Iniţial, BCR a scos la vânzare un pachet de neperformante de 2,7 mld. euro, însă a renunţat la vânzarea integrală deoarece preţul primit a fost sub aşteptări, astfel că a decis spargerea în bucăţi a portofoliului.
    De pachetul de NPL-uri BCR de 2,7 mld. euro au fost interesaţi jucători suficient de potenţi financiar, iar retragerea ofertei iniţiale a avut o influenţă negativă. Preţul sub aşteptări, de care se discuta înainte ca BCR să schimbe strategia de vânzare a NPL-urilor este legat mai curând de diversitate decât de dimensiune.

     

  • Aşteptări mari de la sectorul bancar în 2016

    Bancherii au scăpat de o parte importantă din povara creditelor proaste, devenind vizibile efectele marii curăţenii din sistemul bancar, văzută ca o precondiţie esenţială pentru un nou început. În criză unu din cinci credite din registrele băncilor eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă-cheie a sistemului bancar. Şi întreaga comunitate bancară a căzut de acord că sistemul nu poate reporni creditarea atât timp cât nu scapă de povara creditelor pe care realmente nu le mai putea recupera şi care au fost deja integral acoperite cu provizioane.

    Anul 2015 s-a încheiat cu o megatranzacţie cu credite neperformante prin care BCR a continuat să-şi cureţe bilanţul. Cea mai mare bancă locală a vândut pe ultima sută de metri a anului trecut un portofoliu de credite corporate neperformante (NPL) cu o valoare nominală de 1,2 miliarde de euro. A fost cea mai mare operaţiune individuală de curăţare a portofoliului unei bănci.
    România a fost în ultimii ani codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având cele mai scăzute ponderi în PIB ale activelor bancare, creditelor şi depozitelor.

    2015 a adus o îmbunătăţire. Creditarea totală a revenit pe plus, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, care ating maxim istoric după maxim istoric, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut la minime record, odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară. Ponderea creditului în lei în creditul total acordat sectorului neguvernamental a depăşit 50%, devansând după aproximativ opt ani ponderea împrumuturilor în valută. În timp ce creditele în lei sunt „pe val”, graţie scăderii dobânzilor, împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. Ritmul de creştere a creditării totale a rămas totuşi anemic anul trecut, avansul fiind de doar 3% faţă de 2014, la 217,5 miliarde de lei.

    Un capitol important al anului bancar 2015 a fost şi stimularea economisirii. Toate băncile au continuat să se lupte pentru atragerea de resurse de la clienţi. Sectorul bancar local a fost influenţat puternic de situaţia băncilor din zona euro care controlează practic piaţa locală şi a căror disponibilitate de a-şi menţine sau nu expunerile a fost crucială. Sumele economisite în depozite au urcat semnificativ, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie relansată creditarea mai puternic.

    Sectorul bancar, care finanţează în proporţie de circa 90% economia, şi-a majorat activele la peste 377 miliarde de lei (circa 84 miliarde de euro), maximul ultimilor opt ani, în timp ce raportul credite/depozite a ajuns la cel mai redus nivel de după criză, de doar 85,7%.
    Raportul credite/depozite a devenit subunitar după ce în anii de boom economic, când creditarea era puternic susţinută de finanţările externe, acest raport a ajuns şi la 130%. Criza economică şi nivelul ridicat al NPL-urilor au lovit puternic profitabilitatea sistemului bancar. Patru ani de pierderi a experimentat sectorul bancar şi patru ani de profit, din 2008 încoace, anul 2015 aducând un câştig record de circa 4,9 miliarde de lei, comparabil cu cel din anul de boom 2008, când economia şi creditarea duduiau. Accelerarea creditării în lei, dar şi scăderea cheltuielilor cu provizioanele în urma curăţării bilanţurilor de neperformante au influenţat creşterea profitului.

    În anii de criză, băncile au digerat destul de greu impactul declinului economic, unele fiind mai mult pe pierdere decât pe profit. Faptul că băncile nu s-au restructurat la timp a determinat menţinerea costurilor la un nivel ridicat, în timp ce veniturile erau în scădere. Pierderile cumulate adunate de secto-rul bancar în ultimii opt ani s-au apropiat de 8 miliarde de lei. Pierderile din anii 2010, 2011 şi 2012 au totalizat 3,6 miliarde de lei, în timp ce anul 2014 s-a detaşat cu pierderi record de 4,4 miliarde de lei.

  • Schimbările aduse de Alexandra Copos la conducerea afacerii de familie

    Introducerea sistemului japonez Kaizen în producţie, pentru reducerea pierderilor, extindere, investiţii, noul brand Ana Baking Co, intrarea cu spaţii în malluri sunt doar o parte dintre lucrurile care s-au întâmplat de când a preluat conducerea firmelor, povesteşte Alexandra Copos de Prada, CEO şi preşedintele companiilor Ana Pan şi Ana Hotels. Vorbeşte degajat, iar englezismele, ca „shop“, „brand“, „task“, „full“, apar adesea în discursul său, trădând cei zece ani trăiţi pe meleaguri străine, la studii şi ca angajată a firmei de consultanţă McKinsey. De altfel New Yorkul este tema de inspiraţie pentru Ana Baking Co, un concept lansat anul trecut.

    Alexandra Copos a preluat conducerea Ana Pan în august 2013, iar după condamnarea la închisoare a tatălui său, responsabilităţile sale s-au extins şi asupra Ana Hotels. George Copos a primit o pedeapsă de trei ani şi opt luni de închisoare în dosarul transferurilor de jucători de fotbal şi una de patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală în dosarul Loteria. El a executat un an şi o lună de închisoare. Fiica sa nu a dorit să comenteze pe marginea modului în care această situaţie s-a reflectat asupra companiei, a relaţiei cu clienţii, furnizorii sau partenerii de afaceri, ci a declarat: „Prefer să nu aduc în această discuţie situaţia tatălui meu. Afacerile s-au derulat şi se vor derula întotdeauna după propriile legi, dictate de piaţă, de performanţele echipei şi ale produselor şi serviciilor noastre, de modul în care noi le calibrăm şi le perfecţionăm zi de zi, şi fără legătură cu politicul sau cu cancanul“.

    INFUZIE DE MANAGEMENT ŞI IDEI

    Alexandra Copos povesteşte că a început să lucreze în companie din copilărie, de la opt ani, în 1991, „când primul business (al părinţilor) care a prins, după eforturi de genul vânzării de jeans prespălaţi din Turcia, a fost o cofetărie“. După şcoală mergea la cofetărie şi principala sa sarcină era curăţarea vitrinei, sub îndrumarea mamei sale, despre care spune că este, în continuare, foarte implicată în afacere. A plecat apoi la studii în SUA, unde a trăit zece ani; după studii lucrat în cadrul firmei de consultanţă McKinsey şi a călătorit foarte mult, mai ales în Orientul Mijlociu, SUA şi Europa. Oriunde a fost, povesteşte ea, mereu a evaluat cafenele, cofetării şi restaurante în care a intrat. „Analizez în două minute, văd ce îmi place, care sunt lucrurile care se pot importa şi în România.

    Ideea conceptului Ana Baking Co s-a născut în urmă cu foarte mult timp.“ Idee care s-a definit, „ştiind că Ana Pan, la momentul în care eu am plecat, avea un minus pe partea de imagine, în sensul că partea vizuală era în aşteptare, pentru a fi rebranduită“. Şi pentru că dorea să dezvolte o idee nouă, tânăra antreprenoare s-a gândit că e bine să o diferenţieze de marca de bază, Ana Pan. „Cu Ana Baking am vrut să şi ridicăm puţin imaginea companiei şi să testăm un concept nou, de fresh food, mâncare supersănătoasă, care poate fi mâncată aici la masă, dar poate fi luată şi la birou.“ Lansat la sfârşitul lui 2014, Ana Baking Co este un bakery-coffee shop situat pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti, care reuneşte dulciurile care au consacrat Ana Pan pe piaţă şi realizează jumătate din vânzări, dar şi o gamă de fresh food şi băuturi (care înseamnă 30% din vânzări), precum şi produse de patiserie. Anul trecut a fost unul de test, meniul a fost adaptat, „la 2-2,5 luni adăugăm lucruri noi, în aşa fel încât să putem învăţa din activitate“.

    De la inaugurarea noului concept, spaţiul, în care funcţionase anterior una dintre primele cofetării Ana Pan, a înregistrat o creştere de aproape 20% a vânzărilor. Traficul de pe bulevardul Dorobanţi, unde este plasat Ana Baking Co, a scăzut mult în ultimii ani, clienţii alegând mai degrabă mallurile. „Cofetăria avea clienţii ei, dar nu creştea aşa cum ar fi trebuit. Rezultatele în primul an de funcţionare au fost în linie cu aşteptările. În ultima perioadă am atras o clientelă fidelă,“ afirmă Alexandra Copos, care adaugă că spaţiul este primul deschis după ce a preluat conducerea companiei Ana Pan.

     

  • Economia americană a reînceput să duduie: în februrie, numărul de noi locuri de muncă create a fost peste aşteptări

    Dupa ce în 2015 a crescut cu 2,4%, economia americană continuă să dea semne bune, cu toate că la finalul acestui an dăduse semne de încetinire.

    Unele dintre cele mai cunoscute rapoarte date de americani, care consitutie un barometru pentru întreaga lumea, ADP National Employment, confirmă în februarie trend-ul crescător al  sănătătii economiei, anuntând crearea a 214 000 de locuri de munca, faţă de cele 190 000 prognozate de analişti.

    Practic, pe ramura afacerilor mici, au fost create 76 000 de locuri de muncă, 37 000 revenind companiilor formate din 1 până la 19 angajati, restul de 38 000 fiind create de companii alcătuite din 20 pana la 49 de oameni.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro