BusinessMagazin

Tag: arta

  • Criptopantofi de colecţie. Ce sume uriaşe cheltuiesc bogaţii lumii pe încălţămintea virtuală

    După colecţionarii de artă care nu se sfiesc să cheltuiască sume impresionante pe arta digitală a cărei garanţie de autenticitate este dată de jetoane nefungibile (NFT) emise cu ajutorul aceleiaşi tehnologii blockchain ca şi criptomonedele, nici colecţionarii de pantofi sport nu se lasă mai prejos.

    Dacă apetitul pentru investiţii în artă în cazul primei categorii este dovedit de recenta adjudecare la licitaţie a unei lucrări pentru mai bine de 69 milioane de dolari, în cazul celei de-a doua sumele nu sunt atât de mari. Mulţi dintre cei care investesc în pantofi sport doresc să adauge la colecţie şi modele virtuale, scrie Wall Street Journal, după cum o arată colaborarea unei firme de design, RTFKT cu un artist digital de 18 ani de la Seattle, Fewocious. RTFKT şi Fewocious au creat trei perechi de pantofi sport virtuali, cu mâzgăleli multicolore pe ei, lansaţi online sub formă de jetoane nefungibile.

    Puşi în vânzare la preţuri de 3.000, 5.000 şi 10.000 de dolari, aceştia au convins colecţionarii să cheltuiască echivalentul a 3,1 milioane de dolari în numai câteva minute. Mai mult, la numai câteva săptămâni de la lansare, pantofii creaţi de RTFKTt şi Fewocious se vând la preţuri de două ori mai mari. Proprietarii de pantofi sport virtuali sub formă de NFT vor putea însă adăuga la colecţia de rarităţi şi versiuni fizice ale încălţărilor, RTFKT angajând nişte specialişti care să le producă.

  • Munte, ocean şi apus de dantelă. Cum a reinventat lumea un material folosit de bunici

    Cândva inclus în educaţia tinerelor, macrameul (dantelă confecţionată din fire groase înnodate) a ajuns în ziua de azi un hobby pentru iubitorii lucrului de mână sau articol căutat de colecţionari, intrând însă şi în atenţia artiştilor. Un exemplu în acest sens este artista indoneziană Agnes Hansella, care a realizat trei instalaţii de artă formate din macrameuri gigantice pe care le-a expus în Bali. Intitulate „Munte”, „Ocean” şi „Apus”, acestea redau elemente din natură conform temelor alese şi pot fi admirate în zona satului Jimbaran de pe insula indoneziană.


     

  • Afaceri de la Zero. Cristina Frei a pornit un business de la pasiunea sa pentru desenat şi şi-a lăsat jobul pentru domeniul ilustraţiilor şi printurilor de artă

    ♦ În perioada Crăciunului, tânăra antreprenoare a lucrat la peste 250 de ilustraţii pentru proiectele sale ♦ Trendul spre online şi cadouri speciale a ajutat-o în pandemie, când oamenii au căutat legătura cu arta.

    Cristina Frei, o tânără absolventă a Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, a decis în urmă cu doi ani să înceapă un business pe cont propriu în domeniul în care s-a pregătit şi a pornit un site – cristinafrei.com, pe care listează portofoliul său de ilustraţii, desenate în mare în mod tradiţional. Cea mai mare comandă de ilustraţii a fost în perioada Crăciunului, când antreprenoarea a avut în lucru peste 250 de ilustraţii, iar mai nou abordează şi zona corporate – companiile care vor cadouri speciale.

    „Am pornit în domeniul creativ de multă vreme, de când eram mică am desenat. Mai serios am luat decizia aceasta acum doi ani, când circumstanţele au făcut să îmi dau demisia de la job şi am zis că trebuie să fac doar ce îmi place şi mă axez numai pe asta, să trag foarte tare astfel încât să pot trăi doar din asta. Lucram tot în domeniul creativ, lucram într-un magazin de home&deco, decoram vitrinele şi rafturile”, a povestit Cristina Frei. Ea a avut susţinere din partea familiei pentru a lua decizia de a se dedica doar zonei de ilustraţii şi a pornit la drum cu un buget redus de investiţii, mai ales că procesul de desenat se întâmplă în propria ei locuinţă.

    „Mi-am dorit să am un site, aceasta a fost prima investiţie, dar m-am ocupat tot eu pentru că mi-am dorit să fac fiecare detaliu aşa cum îmi place mie, iar acum pot să fac orice schimbări vreau. Inspiraţia o iau din viaţa mea de zi cu zi, din oamenii care mă înconjoară, din plante, îmi place să desenez ce mi se întâmplă sau ce gândesc, iar când mă uit peste desenele mele îmi aduc aminte de anumite perioade, e un fel de jurnal vizual”, a mai spus Cristina Frei. Ea foloseşte cerneală şi hârtie pentru desenat, însă mai nou are şi un iPad pe care desenează şi digital, unde poate face orice modificări până la produsul final, procesul fiind mai uşor decât metoda tradiţională. Crearea unei ilustraţii poate să dureze de la o oră la câteva zile, dacă este vorba despre proiecte unde trebuie să gândească inclusiv conceptul, să facă mai multe schiţe.

    „În ultima vreme, feedbackul a fost pe instagram şi pe reţelele de socializare, mai nou vin şi de pe site. Îmi doresc să mă găsească oamenii şi pe site, dar în principiu am o comunitate pe Instagram şi acolo este baza oamenilor care mă urmăresc şi cărora le place ce fac eu. Prima mea colaborare mai mare pe partea aceasta a fost cu reţeaua Regina Maria”, a mai spus Cristina Frei.

    Preţul pentru o ilustraţie porneşte de la 100-130 de lei, în funcţie de dimensiune. Planurile antreprenoarei pentru anul 2021 urmăresc deschiderea unui atelier propriu care să funcţioneze şi ca showroom în care oamenii să poată veni să vadă ilustraţiile. Pandemia de COVID-19 nu a oprit-o pe tânăra antreprenoare, ci dimpotrivă, ea spune că a fost un an productiv pentru domeniul creativ.

    „Anul 2020 pentru mine nu a fost atât de rău, mi se pare că am avut mai mult de lucru şi de desenat. Mi se pare că zona creativă şi domeniul acesta au avut un pic de câştigat, mai ales celor care au lucrat în online. Mi se pare că s-a dezvoltat zona de cadouri mai speciale, a devenit un trend foarte bun, care este în creştere.“

    „Oamenii caută cadouri mai speciale, nu mai au timp să se plimbe prin oraş şi aleg diferite cadouri realizate de artiştii favoriţi. Pentru mine a fost un lucru bun. Oamenii au cumpărat chiar pentru ei, au vrut să-şi decoreze casa, au căutat altceva”, a explicat Cristina Frei.

    Antreprenoarea spune că intrarea ei în zona de business a fost treptată, având unele momente când s-a simţit copleşită de comenzi, cum a fost perioada Crăciunului. Ea adaugă însă că vede o evoluţie de la un proiect la altul. „Învăţ pe parcurs, uneori mă ia pe neaşteptate, dar de la un proiect la altul învăţ tot mai mult şi mă îndrept unde trebuie”, a concluzionat Cristina Frei.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Metoda inedită prin care un muzeu celebru sărbătoreşte 175 de ani de existenţă: organizează o expoziţie în care exponatele sunt amintiri legate de felul în care vedeam viitorul înainte de pandemie

    Aniversările se marchează, de cele mai multe ori, printr-o petrecere. Muzeul Smithsonian s-a gândit însă să sărbătorească cei 175 de ani de existenţă nu cu o petrecere, ci cu o expoziţie intitulată „Futures” („Viitoruri”).

    Organizată în primul spaţiu expoziţional al muzeului, clădirea dedicată Artelor şi Industriilor (AIB), evenimentul le propune vizitatorilor un exerciţiu de imaginaţie, îndemnându-i pe aceştia să-şi închipuie cum ar arăta viitorul dorit, de unde şi titlul de „Futures”, scrie Washington Post.

    Realizată în colaborare cu firma de arhitectură The Rockwell Group, expoziţia, care se va deschide în luna noiembrie, este formată din instalaţii de artă, invenţii şi aşa-numite „artifacte ale viitorului”. „Futures” are patru secţiuni, prima dintre ele, „Past Futures” („Viitoruri trecute”) dedicată modului în care oamenii de altădată vedeau viitorul. Printre exponate se numără una dintre primele versiuni de androizi sau un model de telefon realizat de Alexander Graham Bell. O altă secţiune, intitulată „Futures that Unite” („Viitoruri care unesc”) expune, printre altele, un joc video care poate fi controlat cu ochii şi un robot destinat alinării singurătăţii la vreme de pandemie. „Futures that Inspire” („Viitoruri care inspiră”) va prezenta artişti, precum şi inteligenţă artificială gândită să-i ajute pe oameni să mediteze, în timp ce „Futures that Work” („Viitoruri care funcţionează”) are printre exponate produse alimentare ale viitorului ori un costum spaţial.

  • Christie’s, una dintre cele mai mari case de licitaţii din lume, a vândut „prima operă de artă digitală” pentru 70 de milioane de dolari

    Casa britanică de licitaţii Christie’s a vândut un colaj digital creat de un artist pe nume Beeple pentru aproape 70 de milioane de dolari, notează The Guardian.

    Lucrarea, intitulată „Everydays: The first 5.000 Days” a fost vândută pentru 69,4 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii online, „poziţionându-l pe Beeple în top 3 cei mai valoroşi artişti încă în viaţă”, reiese dintr-o postare pe Twitter a companiei Christie’s.

    Grupul britanic a mai declarat că mişcarea marchează prima licitaţie majoră care a inclus o operă de artă digitală cu certificat de autenticitate NFT (Non-fungible Token). De asemenea, este prima dată când o casă de licitaţie scoate la vânzare o lucrare artistică plătită în criptomonede.

    Aproape 22 de milioane de oameni au accesat site-ul Christie’s în ultimele momente ale licitaţiei, la care au participat colecţionari din 11 ţări.

    Opera lui Beeple, al cărui nume adevărat este Mike Winkelmann, constă în 5.000 de imagini digitale create în fiecare zi din mai 2007 până anul trecut.

    „În ultimii 20 de ani, artiştii au folosit hardware-uri şi software-uri pentru a crea şi distribui opere de artă pe internet, însă nu a existat un mod concret de a le deţine şi de a le colecţiona. Dar situaţia s-a schimbat cu NFT-urile. Cred că suntem martorii începutului noului capitol al istoriei artei”, a declarat Beeple.

    Certificatele de autenticitate NFT reprezintă o serie de identificatori electronici care confirmă unicitatea unei lucrări digitale, stocând datele pe blockchain, tehnologia de tip registru imuabil din spatele criptomonedelor.

     

  • Minilumi de poveste: o artistă a găsit un noul mod de a face artă

    Deşi par desprinse din basme, sculpturile artistei olandeze Rosa de Jong sunt cât se poate de reale. Subiectul preferat al acesteia îl constituie peisajele miniaturale care par să plutească în aer. Artista foloseşte materiale naturale din diverse părţi ale globului, cum ar fi lemnul sau scoarţa de copac, pentru a construi baza minipeisajelor sale, pe care o completează cu căsuţe din hârtie şi carton şi licheni decorativi. Sculpturile Rosei de Jong sunt apoi suspendate de nişte rame ca de tablou ori închise în recipiente de sticlă, după care sunt disponibile colecţionarilor.

  • Calcă luxul în picioare

    După ce a vândut unei galerii de artă din New York nişte copii pictate manual ale unor facturi pentru servicii medicale, folosind banii pentru a ajuta câţiva oameni să-şi plătească astfel de datorii, şi a cumpărat o pictură de Damien Hirst pe care a tăiat-o în bucăţi pe care le-a vândut separat, un grup de artişti cunoscut drept MSCHF recidivează.

    Ultima sa iniţiativă a fost să cumpere genţi de lux Hermes Birkin din care să facă încălţări pentru cei dispuşi să plătească un preţ pe măsură. Cei din MSCHF au fost atraşi de statutul genţilor Birkin, care sunt investiţii cu randament de peste 10%, cu condiţia să fie păstrate cu mare grijă, scrie CNN, venindu-le ideea de a le face bucăţi pentru a confecţiona încălţări din ele, care la rândul lor pot fi o investiţie.

    Clienţii, în acest caz, nu sunt aceeaşi ca ai genţilor, iar pentru a cumpăra sandale sau pantofi trebuie să scoată din buzunar între 19.500 şi 76.000 de dolari.

  • Pariază pe mister

    Rămasă fără posibilitatea de a susţine spectacole în faţa publicului şi nedorind să se mute pe Zoom, o mică trupă de teatru din Los Angeles s-a reprofilat.

    Shine on Collective a devenit astfel creatoare de jocuri pentru cei cărora le place să dezlege mistere, scrie LA Times. Printre jocurile Shine on Collective se numără „Spirits of Tillinghast” realizat în parteneriat cu Roguelike Tavern, care, dacă nu ar fi fost pandemia, ar fi trebuit să funcţioneze ca un local unde oamenii pot să ia cina şi să se relaxeze cu jocuri, şi „Welcome Home”.  

     Clienţii Shine on Collective primesc o cutie cu indicii care să-i îndrepte spre rezolvarea unui mister. În cazul „Welcome Home”, cutia este gândită să-i dea jucătorului senzaţia că tocmai s-a mutat într-un cartier supravegheat atent de membrii comunităţii
    locale, în ea găsindu-se documente şi obiecte rămase de la proprietarul anterior al casei care îndreaptă jucătorul spre cheia enigmei.

  • Tânărul care şi-a făcut propriul business când era izolat la domiciliu. Cu o idee şi o investiţie nu foarte mare, a ajuns deja la vânzări de 25.000 de euro

    Când Bogdan Ghiţă s-a gândit să fondeze ArtCover, România era în lockdown şi totul stătea sub un imens semn de întrebare. El analiza de multă vreme piaţa, căuta idei şi soluţii pentru cadouri şi s-a oprit, în cele din urmă, asupra uneia dintre ele, aceea de a proiecta schiţa bebeluşului cu dimensiunea lui reală de la naştere şi a o transforma într-un tablou personalizat.

    ArtCover este, aşadar, un atelier online de tablouri personalizate, unde produsul de referinţă este tabloul cu schiţa bebeluşului la naştere. Posterele pot fi personalizate cu numele şi toate datele pe care şi le doreşte clientul. Portofoliul cuprinde însă mai multe produse, printre care şi harta stelelor aşa cum au fost ele poziţionate pe cer într-un anumit moment şi loc. Unul dintre cele mai apreciate produse este însă arborele genealogic personalizat. „Investiţia iniţială a fost de 5.000 de euro în echipamente, consumabile şi promovare, prima comandă nu a întârziat să apară şi, la sfârşitul lunii aprilie 2020, ArtCover vindea primul tablou.

    Lansarea în plină pandemie a unui business nişat a reprezentat o provocare, însă nu ne-am descurajat şi am înţeles că distanţarea socială se va traduce în nevoia de a ne demonstra dorul şi lipsa celor dragi prin cadouri unicat, de suflet”, povesteşte Bogdan Ghiţă. Opt luni mai târziu, recuperase investiţia şi a reinvestit profitul. Până acum, vânzările ArtCover s-au situat la 25.000 de euro, un nivel pe care tânărul vrea să-l dubleze.

    Preţul unui tablou porneşte de la 199 de lei şi diferă în funcţie de complexitatea modelului ales şi dimensiunea printului. „În acest moment, atelierul se află într-o cameră de apartament şi nu am niciun angajat, însă imediat ce situaţia legată de pandemie se va schimba, cu siguranţă voi căuta un spaţiu mai mare pentru atelier şi foarte posibil, un coleg.” În medie, două-trei zile sunt suficiente pentru a realiza o comandă, din momentul în care aceasta este plasată, lucru valabil pentru modelele deja existente pe site. „Sunt clienţi care îşi doresc şi modele noi de la zero, iar acolo, în funcţie de complexitate, se poate ajunge la o săptămână din momentul comenzii.

    Materia primă achiziţionată este locală, fiind vorba despre toner pentru imprimantă, rame, hârtie premium şi cele necesare ambalării”, mai spune Bogdan Ghiţă. Absolvent de Management în cadrul Academiei de Studii Economice, el a început să lucreze din timpul facultăţii la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian“, unde se ocupa de proiecţiile video ale spectacolelor. A lucrat de asemenea în producţie film-publicitate-TV pentru mai multe case de producţie, având diferite joburi. „Când am înţeles efectele pandemiei, am realizat că trebuie să găsesc o variantă pentru a-mi proteja familia cât mai bine şi am căutat soluţii de lucru de acasă. Am decis atunci să mă dedic în totalitate acestui business şi aşteptările mele au fost depăşite.” Acum îşi doreşte ca, odată cu cifra de afaceri, să extindă şi portofoliul şi, astfel, gama de clienţi dornici să-şi afişeze amintirile pe perete.

    Preţul unui tablou porneşte de la 199 de lei şi diferă în funcţie de complexitatea modelului ales şi dimensiunea printului.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Sweets & Spices – băcănie online (Bucureşti)

    Fondatoare: Corina Neagu

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: online

    Eve Juliett – brand de rochii pentru şedinţe foto (Sfântu Gheorghe)

    Fondatoare: Nicoleta Iulia Iştoc

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Novak Couture – atelier de îmbrăcăminte (Botoşani)

    Fondatoare: Alina Novac

    Investiţie iniţială: 43.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 170.000 de lei (35.000 de euro)

    Prezenţă: online şi un magazin într-un centru comercial din Botoşani

    La Bernadette – brand artizanal de modă (Braşov)

    Fondatoare: Betty Benkö

    Cifră de afaceri în 2019: 30.000 de euro

    Prezenţă: online

    Natura Living – magazin online de produse pentru casă şi grădină (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Vaşvari şi Roxana Dinu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 700.000 de lei (143.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Arta care este pe cale de dispariţie în ţara noastră. Din cauza veniturilor mici pe care le obţin artiştii în România, aceştia aleg calea străinătăţii, în speranţa unei vieţi mai bune

    Cu o investiţie totală de 2,4 milioane euro, directorul Muzeului Astra îşi propune să pregătească forţă de muncă calificată în diverse meşteşuguri, astfel încât să ajute comunităţile rurale să se dezvolte altfel decât prin agricultură.

    Arta meşteşugului a devenit o formă de manifestare artistică pe cale de dispariţie, iar puţini sunt cei care mai ştiu vechile tehnici de construit, olărit şi altele asemenea. Tinerii nu mai văd oportunitatea unei astfel de meserii, acest lucru şi pentru că mulţi dintre cei care se pot denumi meşteşugari nu au veniturile care să le asigure un trai decent.

    De cele mai multe ori, veniturile meşteşugarilor sunt mici şi din cauza faptului că aceştia nu deţin certificate care să le ateste competenţele. Astfel, mulţi renunţă la meşteşugărit şi iau calea străinătăţii în speranţa unei vieţi mai bune. Totuşi, salvarea meşteşugului nu este importantă doar din perspectivă culturală, ci mai ales din perspectivă economică. Cu cât oamenii din mediul rural au mai multe posibilităţi de a-şi găsi un loc de muncă, cu atât vor renunţa să mai plece să lucreze în ţările din afară.

    Muzeul Astra de la Sibiu a reuşit să obţină fonduri pentru renovarea unei case vechi construite în jurul secolului al XIV-lea în scopul transformării acesteia într-un centru pentru arte, unde vor putea fi învăţate diverse meşteşuguri. Ciprian Ştefan, directorul Muzeului Astra din Sibiu, îşi propune prin acest proiect să ducă mai departe arta meşteşugului, dar şi să creeze din aceasta o adevărată profesie către care tinerii ar putea să se îndrepte. „Ce ne dorim să facem la Casa Artelor este un centru de activităţi şi resurse regionale, adică să venim atât în întâmpinarea comunităţilor cât şi a autorităţilor.

    Există o problemă destul de cruntă în momentul de faţă şi anume forţa de muncă calificată şi abilitată să lucreze pe intervenţii în arhitectură vernaculară sau în arhitectura urbană istorică. Nu mai există dulgherii, care ştiu să utilizeze instrumentul specific, nu mai există tâmplarii, zidării, cărămidarii, etc. Cumva vrem să construim drumuri de rămas acasă, adică în ruralitate ce perspective ai, exceptând agricultura, să rămâi totuşi în comunitate, dar pentru asta ai nevoie de un job, bine plătit şi să fie pliabil cu ceea ce cere piaţa”, spune Ciprian Ştefan. Investiţia totală în acest proiect se ridică la valoarea de 2,4 milioane de euro, finanţare obţinută prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

    Durata proiectului, adică dezvoltarea şi implementarea, este de circa 42 de luni, din 1 octombrie 2020 până la 31 martie 2025. Centrul de Arte va fi un model de business cultural, astfel că 80% din suprafaţa utilă a clădirii va fi dedicată activităţilor culturale. „Miza este uriaşă pentru noi ca instituţie, principalii beneficiari pe termen mediu şi lung ai acestui program vor fi muzeele în aer liber. Este din ce în ce mai dificil să identificăm resursa umană calificată care să lucreze. Ideea a plecat de la nevoia noastră, dar şi a comunităţii. Încercăm să dăm un imbold pe zona asta de a oferi servicii comunitare. Muzeele trebuie să îşi schimbe radical misiunea şi rolul, să lase expoziţiile cu multe obiecte care nu spun nimic şi să ofere servicii comunitare, să vină în sprijinul autorităţilor, pentru că a trecut vremea în care aşteptăm ca manageri subvenţia de la autoritate, trebuie să învăţăm să producem”, crede Ciprian Ştefan.

    În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi antreprenori au recondiţionat case vechi pe care le-au transformat în unităţi de cazare. De cele mai multe ori, antreprenorii, deşi au avut ideea de a le oferi experienţa turiştilor de a se întoarce în timp, nu au găsit mâna de lucru necesară pentru a reda aproape în totalitate construcţiile strămoşilor. În cele mai multe cazuri, proprietarii unităţilor de cazare au luat decizia de a face ei cu mâna lor recondiţionările, chiar dacă nu aveau cunoştinţele necesare în acest domeniu. Totuşi, componenta turistică ar putea reprezenta un factor important în continuitatea meşteşugarilor.

    „În momentul de faţă nu putem vorbi despre un turism cultural în adevăratul sens al cuvântului. Vorbim de nişte trasee începute, dar cam atât, tot ceea ce vrem noi să construim este să dăm şi ruralităţii o şansă, care e la un moment de răscruce. Şansa vine tot din zona economică, nu mai putem să avem un discurs doar academic sau ştiinţific când vine vorba de patrimoniu, ci un discurs foarte aplicat, un discurs aplicat preluând obiectivele dezvoltării durabile, aceste cunoştinţe empirice sunt foarte prietenoase cu mediul”, adaugă directorul muzeului Astra. Centrul de Arte nu va fi doar locul în care cursanţii vor învăţa tehnicile meşteşugăreşti, ci vor fi învăţaţi şi cum să îşi promoveze arta, cât şi importanţa unei forme juridice. Formatorii cursanţilor sunt deja selectaţi, astfel că şi în cadrul muzeului există meşteşugari atestaţi atât în construcţii, cât şi în materie de obiecte de uz casnic. Astfel, o parte din formarea profesională va fi realizată chiar de echipa muzeului. Totodată, Ciprian Ştefan spune că au deja o bază de date cu primii cursanţi. „Există deja această resursă umană hipercalificată în zona rurală, dar ea nu este valorizată şi din punct de vedere legal, nu poate fi prezentă pe piaţa muncii conform competenţelor lor.”

    Muzeul etnografic în aer liber Astra din Sibiu a debutat în anul 1963 ca un muzeu al tehnicii populare, dorind să ilustreze întreaga creaţie tehnică populară tradiţională din România. Aflat la sud de Sibiu, la trei kilometri de mers pe şoseaua de legătură dintre Sibiu şi Răşinari, muzeul se întinde pe o suprafaţă de 96 de hectare. Expoziţia propriu-zisă ocupă 42 de hectare şi are peste 10 kilometri. Patrimoniul muzeului este format din 400 de clădiri. Cel mai vechi monument din muzeu, o moară hidraulică, a fost adusă în anul 1963 în Dumbrava Sibiului. Această moară se regăseşte în sigla muzeului.

    Muzeul din Sibiu a fost vizitat de 300.000 de turişti în 2020, adică cu 25% mai puţini faţă de anul anterior. Totodată, muzeul etnografic în aer liber Astra din Sibiu a avut anul trecut venituri de 3,3 milioane euro, cu aproape 40% mai puţin faţă de anul 2018, când a înregistrat încasări de 5,5 milioane euro.

    Ciprian Ştefan, directorul muzeului Astra din Sibiu: „Dacă se vor deschide graniţele, numărul de turişti va creşte în mod cert. Românii au început să îşi descopere ţara, pandemia a avut şi părţile sale bune. Am fost vizitaţi de români din toate colţurile ţării şi sperăm să continue acest trend.”

    „Nu a fost un an rău, ci unul mai dificil decât 2019, dar care ne-a depăşit aşteptările. Am avut muzeul închis timp de trei luni şi jumătate şi am simţit acest lucru, am avut o scădere de aproape 2 milioane euro. În schimb, anul trecut am avut în jur de 300.000 de vizitatori în muzeu pentru că nici în Sibiu nu se puteau organiza foarte multe evenimente în zona centrală, iar lumea era doritoare să iasă. Noi am avut evenimente pentru că muzeul fiind foarte mare nu am fost nevoiţi să ne concentrăm într-un singur loc, au fost împrăştiate în tot muzeul, veniturile au fost de 3,3 milioane euro”, precizează Ciprian Ştefan.

    Prognoza făcută de către reprezentanţii muzeului în luna iulie estima venituri de 2,5 milioane euro pentru anul 2020, dar a existat o evoluţie mai bună a încasărilor. Restricţiile impuse de autorităţile române, dar şi străine, i-a determinat pe mulţi turişti români să îşi facă vacanţele în ţară, ceea ce a reprezentat un avantaj pentru muzeul în aer liber din Sibiu.

    Pentru anul acesta, Ciprian Ştefan se declară optimist şi este de părere că vor avea mai mulţi turişti faţă de anul trecut. Previzionează astfel o dublare a veniturilor. Totodată, muzeul Astra pregăteşte pentru 2021 o serie de evenimente care să atragă cât mai mulţi turişti.

    „Dacă se vor deschide graniţele, numărul de turişti va creşte în mod cert. Românii au început să îşi descopere ţara, pandemia a avut şi părţile sale bune. Am fost vizitaţi de români din toate colţurile ţării şi sperăm să continue acest trend. Noi mai avem şi acei turişti occidentali care vin să viziteze România în fiecare vară, cu siguranţă şi ei vor reveni”, adaugă Ciprian Ştefan.