BusinessMagazin

Tag: aplicatii

  • Românii iubesc tehnologia dar foarte putini o şi înţeleg. Unii dintre ei pretind că ştiu terminologia pentru a nu părea ridicoli

    Utilizatorii români iubesc tehnologia, 61% dintre ei o utilizează mai mult decât o făceau acum doi ani, iar 58% dintre ei sunt încântaţi s-o folosească, însă terminologia îi face deseori să se simtă confuzişi nu le oferă o viziune clară asupra felului în care diferite dispozitiveşi servicii ar trebui să îi ajute, conform unui studiu realizat de Samsung.

    Întrebaţi cât de bine cunosc noii termeni din tehnologie, 67% dintre români au declarat că pretind că înţeleg termenii sau frazele tehnice pe care, de fapt, nu lecunosc, iar 7% dintre ei au răspuns că fac acest lucru şi de câteva ori pe zi. Termenii pe care românii pretind cel mai des că îi înţeleg sunt Cloud (28%), Emoji (27%) şi Streaming (25%). Pe de altă parte, respondenţii cu vârste cuprinse între 16 şi 34 de ani sunt cei care admit cel mai des atunci când nu stăpânesc terminologia tehnică.

    „Creşterea interesului pentru dispozitivele smart în rândul utilizatorilor români este vizibilă, tehnologia oferind în zilele noastre noi oportunităţi de comunicare, interacţiune şi dezvoltare. În România, smartphone-urile sunt folosite zilnic de către cei mai mulţi utilizatori, dar cele mai noi inovaţii, precum Internet of Things sau Cloud, încă produc confuzii în rândul acestora. Ca un lider în tehnologie, Samsung se angajează nu doar să aducă cele mai noi inovaţii, ci şi să faciliteze accesul consumatorilor la cât mai multe dintre oportunităţile pe care aceste produse le pot oferi,” a declarat Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics.

    Studiul arată că, de cele mai multe ori, românii pretind că ştiu terminologia pentru a nu părea ridicoli sau ignoranţi în faţa colegilor (29%). Totuşi, una dintre urmările neînţelegerii terminologiei tehnice are ca rezultat neputinţa utilizatorilor de a beneficia de un serviciu sau de un dispozitiv la potenţial maxim. Prin urmare, peste o treime (35%) dintre utilizatorii români au declarat că neînţelegerea termenilor duce la nefolosirea dispozitivului la întregul potenţial.

    Românii, la fel ca şi europenii, sunt entuziasmaţi de tehnologiile noi. Cei mai mulţi dintre ei (92,5%) au declarat că sunt entuziasmaţi de performanţele dispozitivelor pe care plănuiesc să le cumpere şi mai mult de jumătate dintre ei (58%) de tehnologiile pe care le folosesc în prezent şi de felul în care ele au evoluat de-a lungul ultimului deceniu. Mai mult, doar 16% dintre ei simt că nu pot ţine pasul cu tehnologia, în timp ce 49% au fost de acord că progresul tehnologic este inevitabil.

    Tehnologia este cu siguranţă mult mai integrată în viaţa utilizatorilor români şi în activităţile lor zilnice, comparativ cu câţiva ani în urmă. 61% dintre utilizatori au declarat că folosesc tehnologia mult mai des decât obişnuiau să o facă în urmă cu doi ani, iar 21% au declarat că se bazează pe tehnologie şi s-ar simţi pierduţi fără ea.

    Aplicaţiile de navigaţie şi hărţi sunt cele pe care 26% le consideră că au un impact semnificativ în simplificarea vieţii lor. Acestea au fost urmate de aplicaţiile de tip calculator (22%) şi aplicaţiile pentru camere foto (13%).

    „Cercetările noastre arată că terminologia utilizată în tehnologia actuală poate fi o barieră pentru utilizatorii români. Abordăm această problemă printr-o serie de paşi strategici, inclusiv prin simplificarea limbajului pe care îl folosim şi prin training-uri pentrudezvoltarea abilităţilor digitale pentru 400.000 tineri. Cu toate acestea, considerăm că aceasta este o problemă în întreaga industrie, care va împiedica progresul tehnologic dacă nu se vor lua măsuri în acest sens,” a declarat Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics.
     

  • Românii iubesc tehnologia dar foarte putini o şi înţeleg. Unii dintre ei pretind că ştiu terminologia pentru a nu părea ridicoli

    Utilizatorii români iubesc tehnologia, 61% dintre ei o utilizează mai mult decât o făceau acum doi ani, iar 58% dintre ei sunt încântaţi s-o folosească, însă terminologia îi face deseori să se simtă confuzişi nu le oferă o viziune clară asupra felului în care diferite dispozitiveşi servicii ar trebui să îi ajute, conform unui studiu realizat de Samsung.

    Întrebaţi cât de bine cunosc noii termeni din tehnologie, 67% dintre români au declarat că pretind că înţeleg termenii sau frazele tehnice pe care, de fapt, nu lecunosc, iar 7% dintre ei au răspuns că fac acest lucru şi de câteva ori pe zi. Termenii pe care românii pretind cel mai des că îi înţeleg sunt Cloud (28%), Emoji (27%) şi Streaming (25%). Pe de altă parte, respondenţii cu vârste cuprinse între 16 şi 34 de ani sunt cei care admit cel mai des atunci când nu stăpânesc terminologia tehnică.

    „Creşterea interesului pentru dispozitivele smart în rândul utilizatorilor români este vizibilă, tehnologia oferind în zilele noastre noi oportunităţi de comunicare, interacţiune şi dezvoltare. În România, smartphone-urile sunt folosite zilnic de către cei mai mulţi utilizatori, dar cele mai noi inovaţii, precum Internet of Things sau Cloud, încă produc confuzii în rândul acestora. Ca un lider în tehnologie, Samsung se angajează nu doar să aducă cele mai noi inovaţii, ci şi să faciliteze accesul consumatorilor la cât mai multe dintre oportunităţile pe care aceste produse le pot oferi,” a declarat Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics.

    Studiul arată că, de cele mai multe ori, românii pretind că ştiu terminologia pentru a nu părea ridicoli sau ignoranţi în faţa colegilor (29%). Totuşi, una dintre urmările neînţelegerii terminologiei tehnice are ca rezultat neputinţa utilizatorilor de a beneficia de un serviciu sau de un dispozitiv la potenţial maxim. Prin urmare, peste o treime (35%) dintre utilizatorii români au declarat că neînţelegerea termenilor duce la nefolosirea dispozitivului la întregul potenţial.

    Românii, la fel ca şi europenii, sunt entuziasmaţi de tehnologiile noi. Cei mai mulţi dintre ei (92,5%) au declarat că sunt entuziasmaţi de performanţele dispozitivelor pe care plănuiesc să le cumpere şi mai mult de jumătate dintre ei (58%) de tehnologiile pe care le folosesc în prezent şi de felul în care ele au evoluat de-a lungul ultimului deceniu. Mai mult, doar 16% dintre ei simt că nu pot ţine pasul cu tehnologia, în timp ce 49% au fost de acord că progresul tehnologic este inevitabil.

    Tehnologia este cu siguranţă mult mai integrată în viaţa utilizatorilor români şi în activităţile lor zilnice, comparativ cu câţiva ani în urmă. 61% dintre utilizatori au declarat că folosesc tehnologia mult mai des decât obişnuiau să o facă în urmă cu doi ani, iar 21% au declarat că se bazează pe tehnologie şi s-ar simţi pierduţi fără ea.

    Aplicaţiile de navigaţie şi hărţi sunt cele pe care 26% le consideră că au un impact semnificativ în simplificarea vieţii lor. Acestea au fost urmate de aplicaţiile de tip calculator (22%) şi aplicaţiile pentru camere foto (13%).

    „Cercetările noastre arată că terminologia utilizată în tehnologia actuală poate fi o barieră pentru utilizatorii români. Abordăm această problemă printr-o serie de paşi strategici, inclusiv prin simplificarea limbajului pe care îl folosim şi prin training-uri pentrudezvoltarea abilităţilor digitale pentru 400.000 tineri. Cu toate acestea, considerăm că aceasta este o problemă în întreaga industrie, care va împiedica progresul tehnologic dacă nu se vor lua măsuri în acest sens,” a declarat Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics.
     

  • Traficul pe internet se va tripla până în 2020, iar traficul pe smartphone îl va depăşi pe cel de pe PC

    Traficul IP la nivel global aproape că se va tripla în următorii cinci ani, având o rată anuală compusă de creştere de 22%, indică raportul Cisco Visual Networking Index (VNI) pentru perioada 2015-2020. Mai mult de un miliard de noi utilizatori de internet se vor alătura comunităţii globale, de la 3 miliarde în 2015, la 4,1 miliarde în 2020.

    În următorii cinci ani, reţelele IP globale vor susţine 10 miliarde de noi dispozitive şi conexiuni, în creştere de la 16,3 miliarde în 2015, la 26,3 miliarde până în 2020. Până în 2020 vor există, în medie, 3,4 dispozitive şi conexiuni aferente per capita, în creştere de la 2,2 dispozitive şi conexiuni în 2015.

    “Romania este recunoscută pentru vitezele mari la Internet şi, în general, pentru infrastructura de telecomunicaţii bine dezvoltată. Creşterea numărului de utilizatori şi a dispozitivelor care să beneficieze de reţele va fi accelerata în perioada următoare, atât pe zona rezidenţială, cât şi în segmentul business. În acest context, acum mai mult ca oricând, trebuie să conştientizăm nevoia de avea infrastructuri sigure şi scalabile”, a declarat Dorin Pena, director general Cisco România.

    Evoluţia pe care o înregistrează fenomenul ”Internet of Things” (IoT) e un generator de trafic.  Aplicaţii precum supravegherea video, contorizarea inteligentă, monitorizarea stării de sănătate şi alte servicii M2M înseamnă noi cerinţe la nivel de reţea şi determină creşterea graduală a traficului. La nivel globl, conexiunile M2M vor creşte de aproape trei ori, de la 4,9 miliarde în 2015, la 12,2 miliarde până în 2020, reprezentând aproape jumătate (46%) din totalul dispozitivelor conectate. Zona medicală va creşte de cinci ori, înregistrând cea mai rapidă evoluţie, de la 144 de milioane de conexiuni în 2015, la 729 milioane în 2020.

    Locuinţele conectate vor genera cel mai mare procent din conexiunile M2M, aproape jumătate, cu un total de 5,8 miliarde până în 2020, de la 2,4 miliarde în 2015. Serviciile video şi de conţinut continuă să genereze cel mai mare trafic comparativ cu celelate aplicaţii. Conţinutul video va reprezenta până în 2020 79% din traficul pe internet, de la 63% în 2015. Până în 2020, în fiecare lună se vor consuma trei mii de miliarde de minute video online. De asemenea, conţinutul video în format HD şi Ultra HD va reprezenta 82% din traficul video pe internet până în 2020, de la 53% în 2015.

    Modul în care consumatorii individuali şi utilizatorii de business accesează reţelele IP şi Internetul se schimbă, făcându-se trecerea de la PC-uri la dispozitive mobile. Până în 2020, 71% din traficul IP total va proveni de la dispozitive non-PC, inclusiv tablete, smartphone-uri şi televizoare, comparativ cu 47% în 2015.

    Până în 2020, smartphone-urile vor genera 30% din totalul traficului IP, în timp ce contribuţia PC-urilor la totalul traficului IP va scădea la 29%.

    În 2015, dispozitivele conectate la Wi-Fi şi reţele mobile au generat 62% din traficul de internet (Wi-Fi: 55%; mobil: 7%, fix: 38%). Până în 2020, dispozitivele conectate la reţelele Wi-Fi şi mobile vor genera 78% din traficul de internet (Wi-Fi: 59%; mobil: 19%; fix: 22%).

  • Nokia prezintă cele mai noi soluţii şi tehnologii 5G, IoT, cloud şi oraşe inteligente

    Nokia prezintă la Bucureşti cele mai noi soluţii şi tehnologii 5G, IoT, cloud şi oraşe inteligente, dezvoltate pentru a spijini furnizorii de servicii să beneficieze de avantajele tehnologiilor de generaţie viitoare şi pentru a permite noi modele de afaceri în domeniul IoT.

    Tehnologia 5G va depăşi graniţele conectivităţii, transformând reţeaua, oferind capacitate masivă, conectivitate şi viteze de date ultra-rapide – cu aproape zero latenţă – pentru a satisface cererile miliardelor de dispozitive, aplicaţii şi obiecte specifice unei lumi„programabile”

    În cadrul Innovation Days, Nokia prezintă soluţii şi tehnologii care oferă rezolvări pentru provocările operatorilor de telecomunicaţii şi ajută la extinderea posibilităţilor umane. Nokia este prima companie care poate rula tehnologia 5G pe o staţie de bază comercială, se arată în comunicatul dat publicităţii. De asemenea,  5G va conecta fabricile viitoare şi va ajuta la crearea unui sistem de producţie complet automatizat şi flexibil, productivitatea proceselor de fabricaţie şi logistice vor creşte cu peste 50%. Noua tehnologie 5G îşi propune să ofere niveluri ultra-fiabile şi previzibile de servicii stricte în ceea ce priveşte capacitatea, transferul, latenţa şi conectivitatea senzorilor

    Noua soluţie compatibilă 5G, AirScale,suportă orice tehnologie, de la 2G la LTE Advance Pro şi 5G, atunci când acesta va fi implementată. AirScale înlocuieşte Nokia Flexi Base Sation şi utilizează cu 60% mai puţină energie decât Flexi.

    Demonstraţiile IoT evidenţiază o serie de studii de caz de utilizare a tehnologiei în situaţii precum prevenirea scurgerilor de apă prin contorizare inteligentă şi analiză avansată, parcare inteligentă şi pilotaj autonom şi conectivitate în industria de îngrijire a sănătăţii.

    „Nokia participă la dezvoltarea tehnologiilor 5G şi a principiilor arhitecturale de aproape un deceniu. Rezultatele acestor proiecte pun acum bazele îmbunătăţirii radicale a umanităţii, oferind posibilitatea de a avea acces oriunde, de a înţelege şi a controla totul. Nokia a fost prezentă în România în ultimii 25 de ani şi investeşte continuu aici, contribuind la transformarea industriei de telecomunicaţii. Site-ul din România este unul strategic, cu o echipă profesionistă de peste 1.600 de angajaţi pasionaţi şi cu experienţă, care lucrează în cercetare şi dezvoltare pentru reţelele mobile, aplicaţii & analytics şi reţele fixe, într-unul dintre centrele Global Network Operations ale Nokia, care oferă soluţii multi-vendor şi multi-technology, precum şi în hub-ul nostru global pentru design-ul, livrarea şi mentenanţa reţelelor IP, optice, mobile, fixe şi convergente.”, a declarat Raoul Ros,  Director General  Nokia România

  • Realitatea virtuală intră şi în domeniul amenajărilor interioare

    Ca să se asigure că au înţeles bine cerinţele clienţilor şi că aceştia şi-au exprimat exact dorinţele, înainte să treacă la treabă, companiile care se ocupă de design şi amenajări interioare apelează la ajutorul tehnologiei, folosind machete tridimensionale realizate pe computer, aplicaţii pentru realitate augmentată sau virtuală.

    Aplicaţiile pentru realitate augmentată permit celor interesaţi să vizualizeze cu ajutorul smartphone-ului sau tabletei cum va arăta casa lor mobilată şi decorată suprapunând peste imaginile din prezent ale încăperilor diverse piese de mobilier şi decoraţiuni din cataloage specializate, scrie New York Times.

    Cei care au un buget mai mare alocat amenajării locuinţei pot vedea cum ar arata casa lor cu ajutorul realităţii virtuale. Aceştia discută ce doresc cu firme specializate, cum ar fi Decorilla, iar apoi primesc nişte ochelari 3D care se conectează la smartphone şi astfel vizualizează propunerile designerilor şi-şi dau seama dacă sunt aşa cum şi le-au imaginat ei.

  • Tânărul de 21 de ani pe care Apple vrea cu disperare să-l angajeze. I-a refuzat fără să clipească

    John Meyer, un tânăr de 21 de ani din Statele Unite, a renunţat recent la studii pentru a se concentra pe startup-ul său, Fresco News. Aplicaţia Fresco News este un agregator de ştiri, iar Meyer speră să îi aibă printre clienţi pe cei de la New York Times sau Wall Street Journal.

    Meyer urma cursurile New York University, acolo unde mama sa era profesoară.

    Părinţii au fost reticenţi la început, dar au înţeles că Meyer este deja un antreprenor de succes: el scrie aplicaţii încă din anul 2008, învăţând de unul singur limbajul de programare C+.

    Meyer câştigat sume considerabile din aplicaţiile pentru iPhone, având astfel posibilitatea să locuiască singur şi să plătească taxele universitare din banii săi. El a dezvoltat până acum peste 40 de aplicaţii, printre care şi prima lanternă pentru iPhone.

    Succesul său a atras atenţia celor de la Apple: compania condusă de Tim Cook i-a propus tânărului John Meyer un internship plătit cu aproape 6.000 de dolari pe lună. Deşi pentru cei mai mulţi tineri de vârsta lui acesta ar fi jobul de vis, Meyer a refuzat. “Primesc emailuri de la agenţii de recrutare tot timpul”, povesteşte tânărrul. “Cu toate acestea, eu mă consider un antreprenor. Nu aş vrea să lucrez pentru altcineva.”

    El nu exclude ideea de a se întoarce cândva la universitate. Pentru moment, însă, este mulţumit de veniturile pe care le obţine.

    Apple ocupă locul al 34-lea în topul angajatorilor la nivel global, realizat din perspectiva angajaţilor, clasament condus de compania Facebook.

  • Un utilizator din cinci ar putea să-şi pună în pericol viaţa privată atunci când instalează o nouă aplicaţie

    Foarte mulţi oameni instalează aplicaţii pe dispozitivele lor, fără să fie conştienţi de potenţialele consecinţe. 63% dintre aceştia omit să citească atent termenii şi condiţiile pentru care îşi dau acceptul înainte de a instala o aplicaţie nouă pe telefon, iar un utilizator din cinci (20%) nu citeşte niciodată mesajele atunci când instalează aplicaţiile. Pur şi simplu, dă click pe “pagina următoare” şi pe “sunt de acord” fără să înţeleagă la ce s-ar putea angaja, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Kaspersky Lab.

    număr alarmant dintre aceştia îşi lasă viaţa personală – şi datele din telefoane – expuse ameninţărilor cibernetice pentru că nu instalează aplicaţii pe dispozitivele lor într-o manieră sigură.

    Atunci când utilizatorii omit să citească termenii şi condiţiile sau mesajele din timpul procesului de instalare a aplicaţiilor, nu ştiu pentru ce îşi dau acordul. Unele aplicaţii pot afecta dreptul utilizatorului la viaţă personală, pot duce la instalarea altor aplicaţii sau chiar schimba setările sistemului de operare ale unui dispozitiv, complet legal, pentru că utilizatorul a fost “de acord” cu asta în timpul procesului de instalare.

    Chestionarul a arătat, de asemenea, că puţin sub jumătate (43%) dintre utilizatori ar putea să fie în pericol din cauza aplicaţiilor de pe dispozitivele lor mobile, pentru că nu sunt suficient de experimentaţi în utilizarea Internetului încât să limiteze numărul de permisiuni pe care le acordă atunci când instalează aplicaţii. 15% dintre respondenţi nu limitează în niciun fel ce pot face aplicaţiile lor pe telefon, iar 17% acordă permisiuni atunci când sunt îndemnaţi să o facă, apoi uită de ele, în timp ce 11% cred că nu pot schimba aceste permisiuni. Atunci când nu se face nicio opţiune în setările aplicaţiilor, este posibil – şi legal – ca acestea să acceseze informaţii personale şi confidenţiale de pe dispozitivele mobile, de la persoane de contact, până la fotografii şi detalii despre localizare

    “Utilizatorii de Internet încredinţează dispozitivelor lor informaţii “delicate” despre ei şi despre alţii – cum ar fi date de contact, mesaje private etc., dar nu se asigură că informaţiile sunt în siguranţă. Pentru că nu îşi iau măsuri de precauţie atunci când instalează aplicaţii, mulţi utilizatori le permit aplicaţiilor să “intervină” în viaţa lor privată, să “observe” ce este păstrat pe dispozitive şi locul în care se află datele respective, să instaleze aplicaţii nedorite şi să facă modificări pe dispozitive, chiar din momentul instalării. Noi vrem să ajutăm utilizatorii să-şi protejeze datele importante – şi pe ei înşişi – de aceste pericole.”, spune David Emm, Principal Security Researcher la Kaspersky Lab

    Pentru a se proteja, utilizatorii ar trebui:
    – să downloadeze aplicaţii doar din surse de încredere;
    – să selecteze cu atenţie aplicaţiile pe care vor să le instaleze pe dispozitivul lor;
    – să citească termenii şi condiţiile cu atenţie, în timpul procesului de instalare;
    – să citească atent lista permisiunilor pe care aplicaţia le solicită. Nu trebuie să dea click pe “pagina următoare” în timpul procesului de instalare, fără să verifice pentru  ce anume îşi dau acceptul;
    – să folosească o soluţie de securitate cibernetică pentru a-şi proteja dispozitivul de ameninţări cibernetice.

  • Un tânăr primeşte zilnic oferte de angajare de la Apple şi le refuză fără să le citească

    John Meyer, un tânăr de 19 ani din Statele Unite, a renunţat recent la studii pentru a se concentra pe startup-ul său, Fresco News. Aplicaţia Fresco News este un agregator de ştiri, iar Meyer speră să îi aibă printre clienţi pe cei de la New York Times sau Wall Street Journal.

    Meyer urma cursurile New York University, acolo unde mama sa era profesoară.

    Părinţii au fost reticenţi la început, dar au înţeles că Meyer este deja un antreprenor de succes: el scrie aplicaţii încă din anul 2008, învăţând de unul singur limbajul de programare C+.

    Meyer câştigat sume considerabile din aplicaţiile pentru iPhone, având astfel posibilitatea să locuiască singur. El a dezvoltat până acum peste 40 de aplicaţii, printre care şi prima lanternă pentru iPhone.

    Succesul său a atras atenţia celor de la Apple: compania condusă de Tim Cook i-a propus în repetate rânduri tânărului John Meyer un internship plătit cu aproape 6.000 de dolari pe lună. Deşi pentru cei mai mulţi tineri de vârsta lui acesta ar fi un job de vis, Meyer a refuzat. “Primesc emailuri de la agenţii de recrutare tot timpul”, povesteşte tânărrul. “Cu toate acestea, eu mă consider un antreprenor. Nu aş vrea să lucrez pentru altcineva.”

    El nu exclude ideea de a se întoarce cândva la universitate. Pentru moment, însă, este mulţumit de veniturile pe care le obţine.

    Apple ocupă locul al 34-lea în topul angajatorilor la nivel global, realizat din perspectiva angajaţilor, clasament condus de compania Facebook.

  • Lupta pentru jumătate dintre clicuri

    Cred că generaţia de tineri care intră acum în organizaţii – în sistemul bancar, dar şi în companiile client – vor înclina clar balanţa în dreptul mobile banking, ei fiind obişnuiţi să-ţi ţină mereu telefoanele inteligente în preajmă“, spune David Rose. Completează însă că şi seniorii sunt prinşi de tehnologie, pentru că mobilul sau tableta le uşurează munca: pot de pildă să avizeze o tranzacţie sau să vadă balanţele în timp ce sunt într-o întâlnire, lucruri pe care le puteau face doar la calculator până în urmă cu numai câţiva ani.

    Tehnologia avansează rapid, iar industria bancară se află într-o veritabilă cursă în ceea ce priveşte aplicarea noilor tehnologii, care uşurează operaţiunile. „E uluitor cum accelerează tehnologia. Nu cred că mulţi oameni şi-au imaginat în urmă cu 20-25 de ani această evoluţie“, afirmă Rose, care este originar din Africa de Sud şi a ajuns la Londra în urmă cu zece ani. Are o formaţie tehnică şi anterior venirii sale la Citi a lucrat în domeniul computerelor, apoi a devenit product manager în cadrul instituţiei financiare. În vremea studenţiei sale nu şi-a imaginat ce avea să urmeze în domeniul tehnologic şi este încredinţat că felul în care s-au dezvoltat mobilele şi au acaparat felii tot mai importante din viaţa utilizatorilor a surprins pe toată lumea. „Puterea mobilelor este probabil mai mare decât a calculatoarelor în urmă cu zece ani. Acum poţi conecta telefonul la televizor şi să îl foloseşti pe post de desktop.“ În prezent este director regional pentru platformele Citi pentru online & mobile banking în EMEA, fiind responsabil de 50 de ţări; spune însă că nu călătoreşte spre toate aceste destinaţii şi chiar în România, în ziua discuţiei cu Business Magazin, era la prima sa vizită.

    Când a devenit industria bancară conştientă de cât de importantă este digitalizarea? Nu crede că a fost vreun moment cheie, ci a fost o evoluţie lentă. „Când am intrat în Citi, în urmă cu zece ani, abia se puneau bazele platformei anterioare, construită în limbaj Java, lansată în 2000. Înainte de asta sistemul se baza doar pe internet“. Prezentul se caracterizează prin faptul că tehnologia permite interconectarea mai multor unelte de lucru, iar pe parcursul ultimilor patru – cinci ani mobilul a produs schimbări majore de comportament, adoptarea tehnologiilor fiind mult mai rapidă, punctează Rose. „Când am decis să conectăm mobilele la platformă, iniţial schimbarea a fost lentă, dar apoi adopţia a fost accelerată, mult mai rapidă decât ne‑am aşteptat, astfel încât am atins deja, de câteva săptămâni, pragul de 1000 de miliarde de dolari în ce priveşte tranzacţiile în cadrul aplicaţiilor pe mobil.“ Lansată în 2012, CitiDirect BE Mobile este extensia platformei CitiDirect BE pentru dispozitivele mobile. Astfel, trezorierii şi directorii financiari ai marilor companii au acces în timp real la informaţiile de business şi pot executa şi aproba tranzacţii chiar şi când nu sunt la birou sau în faţa unui computer; de exemplu pot iniţia şi autoriza plăţi (cum ar fi plata salariilor către angajaţi), pot vizualiza soldul conturilor companiei şi statusul diferitelor tranzacţii, având posibilitatea de a primi notificări prin SMS cu privire la acestea. Platforma a fost dezvoltată de Citi Innovation Lab din Dublin, un centru de cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniul tehnologiilor bancare, şi este disponibil în 90 de ţări şi 17 de limbi; în 2013 a fost lansată şi versiunea adaptată tabletelor.

    Rose completează însă că sunt şi companii – şi instituţii financiare dar şi clienţi – care nu au inclus încă mobilul în activitate, „dar vedem schimbări destul de rapide“.

    Iar pentru că tehnologia evoluează cu viteză, şi utilizatorii trebuie să se adapteze. În cazul Citi, acest lucru se traduce prin lansarea unei noi platforme de online şi mobile banking, în dezvoltarea căreia au fost investiţi 80 de milioane de euro. „Vrem să dezvoltăm mai mult platforma astfel încât să fie cât mai uşor şi rapid de folosit, de pildă clientul să ajungă din trei clicuri în loc de şase în fereastra care îl interesează. Pentru asta discutăm foarte mult cu clienţii şi le urmărim comportamentul. Îi întrebăm de pildă unde vor anumite butoane şi adesea se întâmplă să indice un loc, chiar dacă privirea lor arată spre altă zonă a ecranului“.

    În România noua platformă va fi lansată în următoarele câteva luni. „Upgradarea este permanentă, cu trei-patru modificări în fiecare an, dar schimbări importante se întâmplă cam la 15 ani. Acum ne mutăm la tehnologii mai noi care ne vor permite să facem modificări mai rapid. De exemplu pentru aplicaţiile mobile am făcut, de la lansarea lor, o upgradare importantă în fiecare an“, spune Rose. El completează că România se numără printre primele pieţe în care a fost lansată aplicaţia de mobile banking. În 2014, Citi se plasa pe poziţia a 14-a în sistemul bancar românesc în funcţie de active, cu o cotă de 2,4%, în creştere cu 34% faţă de 2013. În 2013, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail a Citi care includea active de circa 90 de milioane de euro şi pasive de peste 175 de milioane de euro, după ce americanii au hotărât să iasă din zona operaţiunilor cu persoane fizice.

    Pentru noua platformă sunt mai multe scenarii de lucru, de pildă folosirea în paralel a celor două variante, până la abandonarea celei vechi din start. În general companiile preferă să folosească vreme de câteva luni în paralel ambele platforme, pentru a nu pierde informaţii. „Poţi crea o tranzacţie într-o platformă şi să o aprobi în cealaltă. Noua platformă este mai rapidă dar şi mai intuitivă, existend mai puţine frustrări pentru utilizator, care are nevoie de un număr redus la jumătate de clicuri.“ Reprezentantul Citi estimează că în 18 luni tranziţia spre noua platformă va fi încheiată, dar crede că departamentul pe care îl coordonează va avea permanent de lucru, fiind mereu funcţionalităţi de îmbunătăţit.

    Iar dacă tehnologia avansează alert, cum îşi imaginează David Rose viitorul? El se aşteaptă să fie o sinergie şi mai mare între device-uri şi funcţionalităţi: „De pildă să te poţi loga să lucrezi la desktop şi să finalizezi tranzacţia de pe mobil. Nu suntem acolo încă, dar aceasta este direcţia spre care ne îndreptăm“. Şi apetitul cllienţilor pentru informaţii este tot mai ridicat, iar Rose dă ca exemplu faptul că la apariţia unei crize într-o ţară, directorii financiari vor să vadă care este expunerea în zona respectivă, într-un mod foarte uşor. „Iar acesta este unul dintre planurile noastre pentru tablete, vrem să facem uşor de văzut această informaţie, pe toate conturile.“ Cea mai importantă cerinţă a clienţilor în acest moment este să poată vedea dintr-un singur loc o balanţă pe toate conturile, din toate ţările, cu echivalent la moneda locală.

    Ţările în curs de dezvoltare au cel mai mare apetit de adoptare al noilor tehnologii, de pildă cele din Africa, unul dintre motive fiind intrastructura bancară săracă, prin comparaţie cu majoritatea ţărilor europene. „O mulţime din clienţii corporate îşi plătesc angajaţii pe mobil. În Kenya sau alte ţări în care angajaţii nu au conturi bancare, putem vira salariile în portofelul electronic. În aceste pieţe, banca este un facilitator.“ În schimb, ţările dezvoltate acceptă mai lent noile tehnologii, cel puţin în privinţa folosirii platformelor bancare pe mobil. Nordicii, de pildă, spre deosebire de alte naţii, nu vor să folosească device-urile personale pentru muncă, explică David Rose.

    Cât priveşte securitatea, reprezentantul Citi spune că băncile au investit foarte mult în sistemele de securitate, iar cele mai mari vulnerabilităţi vin din partea utilizatorilor. „Poţi pune zece lacăte la un sistem, dar nu este de folos dacă oamenii lasă cheile peste tot.“

    În viitor, completează reprezentantul instituţiei financiare, banii lichizi vor fi tot mai rari, existând deja ţări care fac paşi spre eliminarea cash-ului, iar sucursalele bancare pe termen de 10-15 ani se vor schimba foarte mult, „modelul din cărămidă şi mortar, al sucursalelor fizice, va pierde tot mai mult teren. Pentru unele operaţiuni de retail băncile ar putea folosi parteneri. De pildă portofelul electronic poate juca un rol important. Iar cashul cu siguranţă va fi din ce în ce mai puţin“, apreciază Rose, care face referire şi la decizia Citi de a renunţa la operaţiunile de retail pe piaţa românească.

  • Un programator supărat a distrus aproape tot internetul, stergând doar 11 linii de cod

    Totul a început cu Azer Koculu, care a scris o bucată de cod numită Kik, o extensie a popularului limbaj de programare Node.js. Koculu a urcat Kik pe platforma NPM, un fel de App Store pentru programatorii care lucrează cu Node.js, şi l-a oferit gratis.

    Kik, reţeaua de socializare, s-a sesizat şi i-a trimis lui Koculu un mail în care era rugat să schimbe numele modulului. Acesta nu a vrut. “Când am început să scriu Kik nu ştiam că există o companie cu acelaşi nume. Nu voiam să las o companie să mă forţeze să schimb numele”, a declarat el.

    Issac Schluetter, CEO-ul NPM, i-a scos dreptul de autor asupra modulului, potrivit lui Koculu. Supărat, acesta a anunţat că-şi scoate toate modulele de pe NPM.

    Toate bune şi frumoase, numai că Koculu a creat şi un modul numit “npm left-pad”, adică 11 lini de cod. Nimic complicat, însă progrămelul a fost descărcat de peste 575.000 de ori şi folosit de mii de programatori pe post de scurtătură. Software-urile Babel sau React folosesc acest “npm lef-pad”, care la rândul lor sunt folosite de companii mari precum Facebook, Netflix, Spotify pentru a spori eficienţa codului.

    Într-un final, Kik şi NPM left-Pad au revenit online şi industria de software a mers mai departe.

    “De ce am uitat să programăm”, se întreabă un dezvoltator software îndemnând programatorii să regândească modul în care construiesc aplicaţiile şi programele.