BusinessMagazin

Tag: aplicatie

  • Aplicaţia care te ajută să găseşti locuri de parcare este disponibilă în două oraşe noi din România

    Aplicaţia de parcare yeParking, disponibilă iniţial în Cluj-Napoca şi apoi în Braşov, s-a lansat recent în Iaşi şi Oradea, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    yeParking este o aplicaţie gratuită care adună o comunitate cu mii de conducători auto, dispuşi să îşi distribuie locurile de parcare atunci când nu le folosesc. La rândul lor pot parca gratuit pe sute de locuri disponibile în yeParking.

    Reprezentanţii companiei care administrează yeParking spun că prin intermediul acestei aplicaţii, conducătorii auto, care ajută comunitatea oferind un loc de parcare, sunt recompensaţi cu monede virtuale (parkCoins), cu care pot beneficia de reduceri la diverse produse şi servicii ale partenerilor noştri, precum si reduceri la parcări private ce au inceput sa se listeze in comunitate. Prima dintre ele este Parcarea Aeroportului din Cluj-Napoca.

    „Este foarte important să vorbim la modul cel mai serios, în 2020, de digitalizare şi soluţii moderne. Mai ales în contextul actual. Dar aceste lucruri nu pot fi făcute fără implicare şi din partea societăţii civile. De aceea, noi credem în puterea şi bunul simţ al comunităţii. Am venit cu această soluţie cu speranţa rezolvării unei probleme cu care ne confruntăm zilnic. Iaşi şi Oradea completeaza lista oraşelor unde yeParking va deveni prietenul şoferilor, aşa cum se întâmplă deja la Cluj şi Braşov. Planurile noastre de dezvoltare cuprind şi restul oraşelor mari din România”, a declarat Mihai Lodoabă, co-fondator şi CEO yeParking.

    În cele două oraşe se prefigurează deja provocări privind suficenţa locurilor de parcare. Potrivit unui studiu al Consiliului Concurenţei, la Iaşi 5 şoferi se bat pe un loc de parcare. În timp ce în Oradea există 17 mii de parcări domiciliare la aproape 80 de mii de autoturisme care circulă pe străzi.

    În Cluj-Napoca, yeParking funcţionează de aproape doi ani, iar din luna februarie s-a extins şi în Braşov. În prezent a format o comunitate care se apropie de 10 mii de şoferi, care creşte de la o zi la alta.

     


     

  • Donald Trump interzice aplicaţia TikTok în Statele Unite. Care sunt motivele

    Preşedintele american Donald Trump a declarat în cadrul unei emisiuni de vineri că va interzice aplicaţia TikTok în Statele Unite, relatează NBC News. „În ceea ce priveşte TikTok, îi interzicem în Statele Unite”, a declarat Trump în cadrul emisiunii Air Force One. Preşedintele va semna decretul de interdicţie cât mai curând în cursul zilei de sâmbătă.

    Au existat speculaţii ale unei viitoare preluări a platformei chinezeşti de către gigantul Microsoft, însă nimic nu s-a concretizat. Donald Trump se opune ca Microsoft să preia TikTok.

    Ordinul pe care plănuieşte Trump să îl emită ar veni în contextul escaladării tensiunilor dintre administraţia Trump şi China, respectiv companiile cu capital chinez.

    Preşedintele american a declarat în luna iulie că analizează aplicarea unei interdicţii de utilizare pentru aplicaţia TikTok, pe fondul temerilor legate de securitate. Legea chineză poate obliga orice companie internă să predea datele pe care le-a colectat de la utilizatori.

    De asemenea, nu este clar cum s-ar încadra TikTok în businessul Microsoft, întrucât Microsoft este prezentă în industria de social media prin reţeaua LinkedIn, care se adresează interesului profesional.

     

  • Unul dintre cei mai mari retaileri de încălţăminte îşi lansează aplicaţia mobilă şi în piaţa locală

    CCC, liderul sectorului de încălţăminte în Europa Centrală şi de Est, a lansat aplicaţia mobilă în România, după ce, la mijlocul lunii martie 2020, a inaugurat şi magazinul online.

    După lansările anterioare din Cehia, Slovacia, Ungaria şi Austria, România este cea de-a cincea piaţă străină în care aplicaţia mobilă CCC este disponibilă. Aplicaţia vine în completarea modelului de vânzări multi-channel, combinând canelele online şi offline.

    Aplicaţia oferă suport adiţional canalului e-commerce, urmând trendul crescător al cumpărăturilor mobile, şi totodată sprijină şi vânzările din magazinele staţionare. Este un proiect deja apreciat de către consumatorii din România, în special în rândul target grupurilor de tineri, iar de la lansarea de săptămâna trecută şi până acum aplicaţia a fost instalată de aproape 20.000 de utilizatori.

    „Din ce în ce mai mulţi retaileri adoptă transformări digitale avansate, urmărind creşterea canalelor online de vânzare şi crearea unei experienţe consistente de cumpărare pentru consumatori. Pandemia şi restricţiile au accelerat aceste procese. Lansarea deopotrivă a aplicaţiei mobile şi a Clubului CCC consolidează prezenţa grupului pe una dintre pieţele cheie unde compania CCC operează. Suntem convinşi că utilizatorii români vor aprecia ultimele funcţionalităţi ale aplicaţiei, care îmbunătăţesc experienţa de cumpărare zi de zi”, declară Joanna Jozwiak, general manager CCC România.

  • Ţara unde preşedintele a cerut întregii naţiuni să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele au uimit pe toata lumea

    Preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii chineze să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele înregistrate până acum arată că chinezii vor atinge acest obiectiv. Doar în 2018, 60 de noi companii de inteligenţa artificială au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo şi realizările lor îi uimesc chiar şi pe germani. 

    Anul trecut, la Shanghai, o delegaţie de parlamentari din Germania a putut vedea la lucru o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială pentru monitorizarea şi îndrumarea procesului de învăţare la copii. Unul dintre politicieni a întrebat în glumă dacă software-ul poate prezice dacă un copil va deveni profesor sau simplu muncitor, iar răspunsul sec dat de gazdă, un executiv chinez, i-a lăsat pe toţi cu gurile căscate şi cu o teamă în suflet. „Desigur”, a spus gazda. „Acesta şi este scopul programului”.

    Cel care a răspuns este un director la firma chineză de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale Squirrel AI. Delegaţia germană a fost şocată pentru că, după cum a povestit unul dintre membrii acesteia, „noi nu vrem un stat în care datele să fie folosite pentru a dirija şi controla oamenii”. Povestea a fost spusă de Bloomberg într-un material în care arată cum China dă formă temerilor şi ambiţiilor Germaniei după plecarea cancelarului Angela Merkel de la putere, o Germanie care se vede din ce în ce mai aproape de momentul în care va trebui să aleagă între China şi SUA.

    Prin această poveste se poate ajunge la alta, la fel de fascinantă, dar mai SF: cea a Squirrel AI.
    Totul a început cu Derek Haoyang Li. Deşi un copil minune, pentru Li învăţatul nu a fost de la început uşor. Când avea trei ani, tatăl său – un cunoscut educator şi autor – a devenit atât de frustrat de progresul fiului său la chineză, încât a jurat să nu-l mai înveţe niciodată. „M-a lovit de aici până aici”, îi povesteşte Li, întinzând larg braţele, lui Alex Beard, fost profesor şi autor de articole şi analize despre învăţare şi rolul roboţilor în acest proces. Povestea de faţă a fost publicată de The Guardian. Cu toate acestea, când Li a început şcoala, la vârsta de cinci ani, lucrurile au început să meargă. Cinci ani mai târziu, a fost selectat dintre cei doar 10 studenţi aleşi din provincia sa natală, Henan, pentru a învăţa să scrie coduri digitale. La 16 ani, Li s-a întrecut cu 15 milioane de copii la Olimpiada Chineză de Matematică şi a câştigat premiul I. Dintre ofertele care au venit de la instituţiile de elită ale ţării, el a ales un program experimental rapid la Universitatea Jiao Tong din Shanghai. Astfel, a putut studia matematica, acoperind, de asemenea, informatica, fizica şi psihologia.

     

    În primul său an la universitate, Li a fost extrem de timid. Dar a inventat un algoritm personal, pentru a-şi face prieteni la cantină, care evalua date despre dimensiunea grupului şi subiectul conversaţiei pentru a optimiza şansele unei întâlniri pozitive. Strategia l-a ajutat să-şi facă prieteni, aşa că a dezvoltat alţi algoritmi: cum să stăpânească engleza, cum să interpreteze visele, cum să-şi găsească o prietenă. În timp ce alţi studenţi petreceau nopţi lungi învăţând, Li a început să se gândească la modul în care îşi poate aplica abordarea algoritmică în afaceri. Când a absolvit, la sfârşitul mileniului, a decis să îşi construiască o avere în domeniul pe care îl stăpânea cel mai bine: educaţia.

    În prezent, la 42 de ani, Li nu mai afişează nimic din stângăciile din zilele sale de studenţie. Antreprenor de succes, care a ajutat la crearea unei companii de îndrumare de un miliard de dolari, Only Education, el este carismatic şi talentat la a face declaraţii bombastice. „Educaţia este una dintre industriile pe care chinezii le pot dezvolta mult mai bine decât occidentalii”, a spus el anul trecut. Motivul, a explicat Li, este că „chinezii sunt mai sofisticaţi” pentru că sunt crescuţi într-o societate în care oamenii spun foarte rar ceea ce au în cap.

    Li este fondatorul Squirrel AI, o companie de educaţie care oferă servicii livrate parţial de oameni, dar mai ales de maşini inteligente, despre care spune că va transforma educaţia aşa cum o cunoaştem astăzi. Peste tot în lume, antreprenorii fac afirmaţii la fel de extravagante cu privire la puterea învăţării online – şi din ce în ce mai mulţi bani curg înspre ei. În Silicon Valley, companii precum Knewton şi Alt School au încercat să personalizeze învăţarea prin intermediul tabletelor. În India, Byju’s, o aplicaţie de învăţare în valoare de 6 miliarde de dolari, şi-a asigurat sprijin din partea Facebook şi a gigantului chinez al internetului Tencent şi sponsorizează acum echipa de cricket a ţării – un joc foarte popular printre indieni. În Europa, compania britanică Century Tech a semnat un acord pentru a lansa o platformă inteligentă de predare şi învăţare în 700 de şcoli belgiene şi în alte câteva zeci din Marea Britanie. Promisiunile lor sunt puse la încercare de pandemia de COVID-19 – cu 849 de milioane de copii din întreaga lume  fără acces la şcoli în martie 2020, umanitatea a făcut parte dintr-un experiment fără precedent în ceea ce priveşte eficacitatea învăţării online.
    Însă în China, unde preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii să ajungă să conducă lumea în inovaţia AI până în 2030, se înregistrează cele mai rapide progrese. Doar în 2018, a spus Li, 60 de noi companii de AI au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo. Squirrel AI face parte din această nouă generaţie de start-up-uri de educaţie. Compania a înregistrat deja 2 milioane de studenţi, a deschis 2.600 de centre de învăţare în 700 de oraşe din China şi a strâns 150 milioane de dolari de la investitori. Directorul de AI al companiei este Tom Mitchell, fostul decan de informatică de la Universitatea Carnegie Mellon, iar lista ei de posturi include, de asemenea, o serie de talente chineze de top, inclusiv zeci de „superprofesori” – o desemnare oficială dată celor mai experimentaţi educatori din ţară. În ianuarie, în perioada cea mai grea a epidemiei în China, compania s-a asociat cu biroul de învăţământ din Shanghai pentru a oferi produse gratuite studenţilor din oraş.
    Deşi cele mai ambiţioase caracteristici nu au fost încă încorporate în sistemul Squirrel AI, compania susţine că a obţinut deja rezultate impresionante. La sediul central din Shanghai pot fi vizionate clipuri cu profesorii umani învinşi de calculatoare la concursuri televizate în care concurenţii organici şi electronici s-au întrecut în a învăţa o clasă de studenţi cât mai multă matematică într-o singură săptămână. Experimentele privind eficienţa diferitelor tipuri de videoclipuri didactice cu audienţe de test au relevat faptul că elevii învaţă mai bine dintr-un videoclip prezentat de un tânăr aspectuos decât de la un profesor experimentat, dar mai în vârstă.
    Li vorbeşte adesea despre un viitor în care tehnologia va permite copiilor să înveţe de 10 sau chiar de 100 de ori mai mult decât o fac astăzi. Astfel de afirmaţii nebuneşti, tipice sectorului tehnologiei educaţiei hiperactive, tind să provoace două reacţii diferite. Prima este: aiurea – predarea şi învăţarea sunt prea complexe, sunt meserii prea umane pentru a fi preluate de roboţi. A doua reacţie este de surprindere: o, nu, profesorii roboţi cuceresc educaţia aşa cum o ştim astăzi. Există o oarecare justificare pentru ambele reacţii, dar se pare că povestea reală a educaţiei AI este mult mai complicată.
    La un centru de învăţare qal Squirrel AI, aflat într-o clădire de birouri din Hangzhou, un oraş la 70 de mile vest de Shanghai, un cursor arată ostentativ spre cuvintele „Tehnologia modernă ne-a deschis ochii către multe lucruri”. Acolo, aplecat la o masă hexagonală într-una dintre cele 12 săli de clasă mici, Huang Zerong, în vârstă de 14 ani, ajunsese la jumătatea unei lecţii de engleză de 90 de minute. În timp ce elevul naviga prin activităţi pe MacBookul său, o tânără amabilă ca o soră mai mare stătea lângă el, observându-i progresul. Mai jos, copacii din parcul naţional de zonă umedă Xixi abia tremurau în căldura după-amiezii. Pe ecranul lui Huang a apărut o întrebare, iar un grafic virtual arăta nivelul său de cunoştinţe de engleză în timp real, scorul pe unitate şi pe ce se concentrează învăţarea – împreună cu pictograma elegantă a simbolului Squirrel AI, o veveriţă.
    „India este renumită pentru industria ________”.
    Huang a citit cele trei răspunsuri posibile, alegând să ignore „treasure” şi „typical” şi să tasteze în schimb „t-e-c-h-n-o-l-o-g-y”.
    „T____ se schimbă rapid”, a venit următoarea propoziţie.
    Huang s-a uitat spre tânăra femeie, apoi a scris „e-c-h-n-o-l-o-g-y” din memorie. Ea şi-a împreunat mâinile. „Bun!“ a spus supraveghetoarea în timp ce o altă propoziţie cerea să fie completată. Huang îşi începuse cursul de engleză, care avea să dureze un sezon, cu câteva luni mai devreme, cu un test de diagnostic. S-a conectat la platforma Squirrel AI de pe laptop şi a răspuns la o serie de întrebări menite să-i evalueze stăpânirea a peste 10.000 de „puncte de cunoaştere” (cum ar fi distincţia între cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca înţeles). Pe baza răspunsurilor, software-ul de la Squirrel AI a generat pentru copil o „hartă de învăţare” precisă, care va determina ce texte va citi, ce videoclipuri va vedea, ce teste va face.
    În timp ce avansa cu lecţiile – cu sprijinul ocazional al unui îndrumător uman lângă el, sau al unuia dintre sutele accesibili prin intermediul legăturilor video de la sediul Squirrel AI din Shanghai – conţinutul era actualizat automat, deoarece sistemul a considerat că Huang stăpânea noi cunoştinţe.

     

    Huang a spus că a fost mai puţin distras la centrul de învăţare decât la şcoală şi că s-a simţit prieten cu tehnologia. „Este distractiv”, a spus el jurnalistului de la The Guardian după curs, cu ochii fixaţi în poală. „Este mult mai uşor să te concentrezi asupra sistemului, deoarece ai de-a face cu un dispozitiv.” De asemenea, scorurile sale la limba engleză păreau să se îmbunătăţească, motiv pentru care mama lui a plătit centrului încă 91.000 RMB (aproximativ 12.000 de euro) pentru încă un an de lecţii, în jur de 400 de ore în total.
    „Oricine poate învăţa”, a explicat Li după discuţiile cu Huang. Este nevoie doar de mediul potrivit şi de metoda potrivită, a spus el. Ideea pentru Squirrel AI i-a venit cu cinci ani mai devreme. Un deceniu la compania sa de tutorat, Only Education, îl lăsase cu frustrări. El a descoperit că dacă vrei să îmbunătăţeşti progresul unui elev, de departe cel mai bun mod este să-i găseşti un profesor bun. Dar profesorii buni erau rari. Găsirea şi instruirea a 8.000 de profesori noi în fiecare an era un proces anevoios care îi limita numărul de studenţi – şi creşterea afacerii sale.
    Răspunsul, a decis Li, este învăţarea adaptivă, unde un sistem inteligent bazat pe computer se adaptează automat la cea mai bună metodă pentru fiecare elev în parte. Ideea învăţării adaptive nu era nouă, dar Li era încrezător că evoluţiile din cercetarea AI însemnau că progresele uriaşe îi erau la îndemână. În loc să încerce să recreeze inteligenţa generală a unei minţi umane, cercetătorii au obţinut rezultate impresionante punând AI să lucreze la sarcini specializate. Medicii AI sunt acum egali sau mai buni decât oamenii la analizarea razelor X pentru anumite patologii, în timp ce avocaţii AI efectuează cercetări juridice care erau făcute cândva de către funcţionari.
    În urma unor astfel de descoperiri, Li a decis să sporească eforturile profesorilor săi umani cu un profesor virtual neobosit, perfect replicabil. „Imaginaţi-vă un îndrumător care ştie totul”, a spus el, „şi care ştie totul despre tine.”
    În Hangzhou, Huang se lupta cu cuvântul „hurry”. Pe ecranul său a apărut un videoclip cu un tânăr profesor îngrijit prezentând o lecţie de trei minute despre cum să folosească cuvântul cu pricina şi expresiile înrudite. Huang privea captivat.
    Momente de genul acesta, în care o contribuţie didactică scurtă are ca rezultat un mic succes de învăţare, sunt cunoscute sub numele de „nuggets” (pepite). Visul lui Li, care este şi visul educaţiei adaptive în general, este acela că AI va oferi într-o bună zi experienţa de învăţare perfectă, asigurându-se că fiecare dintre noi primeşte doar bucata potrivită de conţinut, livrată într-un mod corect, la momentul potrivit pentru nevoile individuale.
    Un mod în care Squirrel AI îşi îmbunătăţeşte rezultatele este prin recoltarea constantă a datelor despre utilizatorii săi. În timpul lecţiei lui Huang, sistemul a urmărit şi înregistrat continuu fiecare tastare a acestuia, mişcările cursorului, răspunsuri corecte sau greşite, texte citite şi videoclipuri urmărite. Aceste date au fost marcate pe linia temporală pentru a arăta unde Huang a sărit peste sau a persistat pe o anumită sarcină. Fiecare „nugget” (videoclip de vizionat sau text de citit) i-a fost apoi recomandat pe baza unei analize a datelor sale, acumulate din sute de ore de lucru pe platforma Squirrel şi din datele altor 2 milioane de studenţi. „Profesorii digitali pot colecta mai multă experienţă didactică decât ar putea colecta vreodată un om, chiar şi într-o sută de ani de predare”, a spus Tom Mitchell, directorul principal de AI al Squirrel AI.
    Viteza şi acurateţea platformei Squirrel AI vor depinde mai ales de numărul de utilizatori studenţi pe care reuşeşte să-i înscrie. Mai mulţi studenţi echivalează cu mai multe date. Pe măsură ce fiecare elev îşi croieşte drumul printr-un set de puncte de cunoaştere, lasă o urmă tot mai bogată în informaţii. Aceste date sunt apoi folosite pentru a antrena algoritmii părţii „gânditoare” a sistemului AI Squirrel.
    Acesta este un motiv pentru care Squirrel AI şi-a integrat afacerea online cu centre de învăţare fizice. Majoritatea copiilor din China nu au acces la laptopuri şi internet de mare viteză. Centrele de învăţare înseamnă că compania poate ajunge la copii la care altfel nu ar putea. Unul dintre motivele pentru care Mitchell spune că se bucură că lucrează cu Squirrel AI este volumul mare de date pe care compania le colectează. „Vom avea milioane de exemple naturale”, a spus el cu emoţie.

  • Afacerea construită de trei români pe care pandemia de COVID chiar a ajutat-o să crească. Acum se extinde peste hotare

    „Să devenim un jucător european relevant pe segmentul edutech este ceea ce ne-am propus pentru următorii trei ani. Pe termen lung, misiunea Kinderpedia este aceea de a transforma educaţia, prin simplificarea proceselor administrative şi plasarea colaborării între dascăl şi familie, chiar în centrul actului educaţional”, a detaliat Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia, obiectivele pe termen mediu şi lung pentru platforma de educaţie.

    Lansată în 2015, aceasta a aplicat recent pentru o finanţare de 400.000 de euro, în urma căreia compania va ceda 15,4% din capital. Potrivit reprezentanţilor companiei, cea mai mare platformă regională de equity crowdfunding, SeedBlink, a listat Kinderpedia pentru o finanţare de 200.000 de euro, runda fiind condusă de Roca X, care angajase deja suma de 200.000 de euro.

    „Suma aferentă acestei runde de investiţii va fi orientată preponderent către accelerarea marketingului şi a vânzărilor în România, şi pe alte pieţe europene unde Kinderpedia a stabilit parteneriate, cum ar fi UK, Portugalia şi Elveţia”, a detaliat Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia, planurile pentru investiţia vizată.

    Kinderpedia a încheiat anul trecut cu venituri de 101.000 de euro, iar în runda prezentă de finanţare compania este evaluată la 2,2 milioane de euro, pre-money. 

    Lansată în 2015 de Daniel Rogoz, Evelina Necula şi Valentin Ilea în urma unei finanţări europene de 135.000 de euro, Kinderpedia este descrisă de reprezentanţii companiei drept o soluţie completă de comunicare şi management dedicată educaţiei, ce îşi doreşte să transforme educaţia prin optimizarea proceselor administrative şi punerea colaborării între dascăl şi părinte în centrul actului educaţional. Soluţia se bazează pe colaborare permanentă şi o comunicare în timp real între dascăli, elevi şi părinţi – spre exemplu, prezenţa elevilor se poate face printr-un check-in printr-un QR code. Până acum, investiţiile în platformă au ajuns la aproximativ un milion de euro. În prezent, pe Kinderpedia sunt înregistrate peste 2.000 de şcoli şi din ţară şi din străinătate.

    Potrivit unui interviu anterior acordat Business MAGAZIN, ideea dezvoltării Kinderpedia le-a venit fondatorilor în 2011, după mai multe discuţii pe care Rogoz le-a avut cu sora lui, care îi povestea că nu ştie ce face fiul ei la creşă, iar educatorii aveau dificultăţi în a-i descrie activităţile zilnice ale copilului. 

    După o cercetare amănunţită au constat că o aplicaţie care să rezolve această problemă de comunicare, pe care să o replice pe piaţa locală, nu exista în Europa; astfel, planul iniţial de a implementa un produs deja existent nu era fezabil. În 2012 au trasat tuşele proiectului, s-au documentat vreme de aproximativ trei luni şi au ajuns la concluzia că aveau nevoie de o investiţie de cel puţin 60.000 de euro pentru lansarea unui produs bun, securizat. „Era nevoie de o investiţie mare fiindcă salariile programatorilor sunt foarte mari, toată investiţia iniţială a fost direcţionată spre salariile lor: salariul unui programator este de aproximativ 2.000 de euro, trebuia să lucrăm cu patru oameni, cel puţin 6 luni“, explicau antreprenorii.

    În ce priveşte fondurile europene accesate, Daniel Rogoz spune că a lucrat timp de trei luni la realizarea unui proiect. După o prezentare făcută la Ministerul Comunicaţiilor, a durat circa opt luni să obţină aceste fonduri. Au lansat prima versiune a proiectului abia după un an, la finalul lui 2013. Pe tot parcursul anului 2014 au participat la întâlniri cu reprezentanţi ai grădiniţelor şi cu părinţi, iar în 2015 au lansat produsul beta, prin care au testat aplicaţia prin intermediul a 80 de grădinţe şi a lucrului direct cu cinci dintre acestea, patru private şi una de stat. Ulterior au lansat şi aplicaţiile de mobil, iOS şi Android. 

  • Tinerii care au lansat o afacere simplă, dar inedită şi cu potenţial uriaş. Cum a reuşit o companie din România să reinventeze închirierea de locuinţe chiar în pandemie

    O nişă de pe segmentul imobiliarelor neexploatată până acum ar putea fi soluţia atât pentru proprietarii care au rămas fără turişti prin Airbnb, pentru cei care închiriază locuinţe pe termen lung, dar şi pentru nomazii prezentului, care nu pot sau nu îşi doresc să se stabilească într-un singur loc. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care Adonis Software a lansat Naiss, prima platformă de închiriere cu luna de pe piaţa locală. 

    Poate asocierea cu Airbnb, firma de închirieri de locuinţe în regim hotelier, nu este cea mai bună în contextul în care compania internaţională a anunţat că a înregistrat o prăbuşire a businessului în lunile pandemice. Naiss ar putea reprezenta însă o alternativă şi pentru proprietarii care obişnuiau să îşi listeze proprietăţile prin intermediul platformei cu origini americane şi au rămas fără turişti în contextul pandemic.

    Aceasta este o platformă de mid-term renting sau, mai pe româneşte, de închirieri de locuinţe cu luna – se poziţionează astfel între închirierile clasice, pe un an de zile, şi cele în regim hotelier, cum sunt Airbnb şi Booking. „Am văzut o nevoie între cele două şi, prin urmare, am dezvoltat Naiss”, spune Ancu Radu, cofondator şi coproprietar al Adonis Software.
    Adonis Software este o companie locală axată pe dezvoltarea de aplicaţii mobile pentru iOS şi Android, fiind, potrivit reprezentanţilor acesteia, printre primele specializate pe această nişă în România.

    Fondatorii acesteia spuneau într-un interviu anterior acordat Business  MAGAZIN că şi-au propus ca prin intermediul activităţii lor să arate că software-ul nu este doar o tehnologie rece, cum este deseori văzută, ci o experienţă artistică din toate punctele de vedere. Potrivit reprezentanţilor companiei, Adonis Software generează venituri anuale de circa 500.000 de euro şi are 15 angajaţi.

    Ancu Radu spune că ideea dezvoltării Naiss a pornit cu mult înainte de pandemie (cu toate că unii oameni s-ar putea să fi simţit nevoia unui al doilea spaţiu de locuit în această perioadă): „S-a consolidat în timp ideea, ne-am lovit atât noi personal de aceasta, cât şi prieteni de-ai noştri – eu am avut o călătorie de afaceri în State pe o perioadă de trei luni. În această perioadă nu puteam să închiriez un apartament pentru un an şi a trebuit să aleg soluţia Airbnb – iar folosirea  Airbnb timp de trei luni este scumpă, cu toate reducerile lor de perioadă lungă, a trebuit să plătesc destul de mult”. Ştia că i-ar fi folosit o soluţie de tipul mid-term – care există şi se foloseşte în unele zone din Europa Centrală.

    Apoi, un prieten al său a venit în România tot pentru o perioadă de câteva luni şi s-a lovit de aceeaşi problemă. Un alt exemplu a venit din partea unei prietene care s-a despărţit de partenerul cu care locuia, urma să plece în străinătate în câteva luni şi avea nevoie de o locuinţă pentru până la momentul plecării.

    Avantajele unei astfel de soluţii de închiriere sunt şi de partea proprietarilor. Potrivit lui Ancu Radu, dacă închiriază cu luna, ei pot închiria la un preţ mai mare cu între 25% şi 40% decât la închirierea cu anul. Pe de altă parte, cei care câştigau deja mai mult cu platformele de regim hotelier se confruntau cu stresul logisticii acestei operaţiuni: la fiecare câteva zile trebuie să facă curăţenie, să îşi întâmpine oaspeţii de fiecare dată, în timp ce în situaţia închirierii în regim mid-term, trebuie să faci curăţenie de trei-patru ori pe an în medie.

    Cât costă o astfel de soluţie?
    „Am făcut calculele, ne-am uitat la media închirierii cu ziua şi la media închirierii cu anul – iar gândindu-ne din punctul de vedere al clientului care are nevoie de închiriat o locuinţă pe 3, 6 luni, să plătească 12 luni când are nevoie de 6 este mult mai scump; să plătească Airbnb sau Booking cu ziua timp de 3-6 luni este iarăşi foarte scump, prin urmare acest 25-40% pe care l-am calculat noi peste ceea ce ai închiria dacă închiriezi cu anul este poziţionat chiar fix între ele, într-o zonă de mijloc”, observă Ancu Radu.

    Preţul unui apartament de două camere din zona Aviaţiei ajunge astfel undeva la 650-700 de euro, exemplifică el, precizând că utilităţile sunt deja incluse în preţurile listate.

    Adonis a lansat platforma în urmă cu puţin timp (avea doar o săptămână la momentul interviului, spre finalul lunii iunie), dar are deja 7-8 proprietăţi listate, în contextul în care nu a apucat încă să promoveze serviciile acestei platforme.
    „Mă bucură că nivelul de calitate  al proprietăţilor listate în aplicaţie este destul de ridicat – proprietarii care îşi listează locuinţele au realizat cam care sunt clienţii noştri şi necesităţile lor.”

    În ceea ce îi priveşte pe clienţi, se adresează mai multor categorii: expaţilor, oamenilor de afaceri sau de la multinaţionale care vin să lucreze pentru sucursala din România, dar şi celor care călătoresc în regim nomad. „Cunosc destul de mulţi oameni din generaţia mea care încep să călătorească, dar într-un mod în care vor să cunoască cultura în care călătoresc mult mai apropiat şi vor să stea un timp mai îndelungat acolo.” Oferă ca exemplu prieteni ai săi care obişnuiesc să stea câte 4 sau 6 luni în Roma, apoi se mută şi stau 7 luni în Bali, 5 luni în Bucureşti.

    Deocamdată aplicaţia este gratuită pe AppStore şi Google Play, sunt încă în statutul MVP (Minimum Viable Product). Până acum au investit circa 50.000 de euro în dezvoltarea produsului – dar spun că „mai este mult de dezvoltat”. „Acum, obiectivul nostru principal este să identificăm piaţa foarte exact, cine ar fi clientela noastră ţintă, dar vrem să le conturăm profilul mult mai clar, să aflăm nevoile lor şi să le oferim răspunsul prin funcţionalităţi în aplicaţie, moment în care ne vom gândi şi la monetizare.”

    Chiar dacă acum nu este obiectivul principal, compania ia în calcul mai multe forme de monetizare, inclusiv printr-o formă de abonamente pentru proprietari

    De asemenea, ei se gândesc dacă în viitor să includă şi o parte de control al calităţii din partea lor: „Ne gândim la oferirea de servicii către proprietari, o practică care nu este prezentă în România, cum ar fi staging-ul (evidenţierea calităţilor proprietăţii în scopul închirierii – n.red.),  nu prea se aface în România – iar cu ajutorul acestui serviciu poţi să îţi creşti uşor preţul fiindcă clientul vede mult mai bine potenţialul proprietăţii sau furnizarea serviciului de fotografiere fiindcă de multe ori proprietarii nu ştiu să îşi pună în valoare proprietăţi pe care le au fiindcă nu ştiu să facă pozele corespunzătoare”.

    Planurile Adonis Software pe termen lung vizează extinderea nu doar la nivel naţional, ci şi internaţional: „La nivel naţional, este mult mai uşor de extins afacerea, avem deja câteva oraşe deşi toate locuinţele sunt în prezent listate în Bucureşti, ca posibilitate, pot fi listate în câteva oraşe mari din România – pe viitor sperăm la o piaţă internaţională”.
    În ceea ce priveşte contextul pandemic, Ancu Radu spune că s-au întrebat dacă este un moment bun de lansare a proiectului acum, piaţa de imobiliare fiind evident încetinită în acest moment, dar au realizat totuşi că au o oportunitate: „Fiind un marketplace, avem practic o problemă de două părţi – odată avem proprietarii, apoi avem clienţii – este o oportunitate foarte bună de găsire de proprietari, în contextul în care ei închiriază mult mai greu proprietăţile acum, sunt deschişi la soluţii alternative şi sunt deschişi să îşi listeze şi în aplicaţia noastră proprietăţile”.

    Iar dacă despre firmele din IT se spune că au fost printre cele ocolite de efectele economice ale pandemiei, fiindcă au putut să îşi desfăşoare activitatea, Ancu Radu spune că ei au simţit în mod direct criza generată de pandemie, în contextul în care mulţi dintre clienţii lor erau reprezentaţi de HoReCa şi turism şi au simţit în mod direct că au renunţat la o parte din resursele de dezvoltare, iar acum lucrurile încep să revină la normal. „Începuseră să renunţe la o parte din resurse, au fost plăţi întârziate, acum lucrurile încep să revină.

    Am privit însă asta şi ca pe o oportunitate fiindcă am avut timp să lucrăm la proiectele noastre proprii şi acum şi reuşit să lansăm o parte din ele”, descrie el activitatea lor din ultimul timp.  De altfel, acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care au avut mai mult timp să lucreze la dezvoltarea proiectelor proprii – alături de Naiss se numără şi Loki, o platformă de consultanţă sau de ajutor oferit din partea unor experţi.

    Indiferent de context, Ancu Radu este de părere că pentru a reuşi în business, cel mai important este calitatea denumită de americani  „grind” (muncă grea – n.red.): „Cred că odată ce lucrezi la un produs, un business al tău, să nu te aştepţi ca succesul să lovească peste noapte, să nu renunţi imediat la ideea ta, să tot stai cu ea până în momentul în care ori ţi se confirmă total că nu este o idee bună, ori reuşeşti. Văd în jurul meu foarte mulţi oameni care mi se pare că renunţă mult prea devreme la ideile şi afacerile lor, care ulterior sunt făcute ceva mai bine de alt cineva – poate nu au nimerit momentul potrivit -, sunt făcute ulterior de alte persoane care insistă mai mult pe businessul respectiv şi vor să îl transforme într-unul de succes. Este nevoie de mai mult grind, mai multă insistenţă în produsele şi businessurile lor”. 

  • Trotinetele electrice Lime pot fi închiriate de astăzi direct în aplicaţia Uber în Bucureşti, în baza unui parteneriat între cele două platforme

    Trotinetele electrice Lime pot fi închiriate de astăzi direct în aplicaţia Uber în Bucureşti, în baza unui parteneriat între cele două platforme. 

    Utilizatorii Uber vor putea vedea trotinetele electrice Lime care se află în apropierea lor pe ecranul principal al aplicaţiei, după apăsarea butonului „Închiriază”.

    Trotinetele electrice Lime vor fi disponibile pentru utilizatorii Uber la preţul de 3 Lei pentru deblocare şi 0.6 Lei pe minut în timpul cursei.

    Toate trotinetele pot atinge o viteză maximă de 20 km/oră.

    ”Odată cu implementarea treptată a măsurilor de relaxare în Bucureşti, micro mobilitatea va avea un rol important în completarea şi extinderea reţelelor de transport în comun. În plus, aceasta le oferă oamenilor o alternativă excelentă pentru a se deplasa în siguranţă, oferind posibilitatea de distanţare socială chiar şi în drumul către locul de muncă, la un preţ convenabil”, se arată în comunicatul Uber.

    Compania americană Lime are circa 1.000 de trotinete electrice pe străzile din Capitală. Lime a intrat pe piaţa locală în urmă cu un an, iar Capitala a generat pentru companie peste 1 milion de călătorii înainte de pandemia de Covid-19.

    Potrivit unui anunţ publicat de Lime la începutul lunii mai, compania de ridesharing Uber conduce o rundă de finanţare de 170 milioane de dolari pentru start-up-ul de trotinete electrice. Ceilalţi investitori care participă la această rundă de finanţare sunt: fondul de investiţii Bain Capital Ventures, gigantul Alphabet şi braţul de investiţii al Alphabet, GV.

    În cadrul tranzacţiei, Uber va transfera propria companie de trotinete şi scutere electrice, Jump, către Lime, urmând ca aplicaţiile pentru cele două servicii să fie integrate.

  • Aplicaţie de realitate virtuală care plimbă turiştii prin Imperiul Roman, creată de un român

    Un ghid turistic român a creat o aplicaţie de realitate virtuală care plimbă turiştii, din Roma, prin Imperiul Roman.Inovaţia a fost probată şi apreciată de ministrul Culturii din Peninsulă, iar după succesul de la Colosseum urmează simularea unei întreceri de care romane pe stadionul Circus Maximus

    Cristina Antal este co-fondatoarea singurei firme de la Roma care duce turiştii printre gladiatori şi lei, cu ajutorul ochelarilor 3D. Cu ajutorul realităţii virtuale, ea le arată Colosseumul de acum 2000 de ani. Tot ce trebuie să facă turistul este să rezerve turul imaginar pe site-ul femeii de afaceri. Ea îl aşteaptă în faţa vechii arene cu ochelarii trideimensionali şi aparatura necesară.

    Apoi, 45 de minute turistul este plimbat printre soldaţi romani şi ia loc în loje, de unde poate să cruţe sau că curme viaţa unui gladiator. În tot acest timp asculţă explicaţii despre luptele sângeroase şi vede cum arăta Colosseumul pe timpuri şi înăuntru şi afară. Călătoria în timp costă 57 de euro.

    Cristina şi asociatul ei italian Guido Gerace au câştigat, în 2017, un concurs de finanţări din partea Regiunii Lazio pentru start-up-uri inovatoare. În acelaşi an, la un târg de turism, ministrul Culturii Dario Franceschini a probat ochelarii şi i-a felicitat.

    În timpul pandemiei, Cristina şi Guido au profitat de absenţa turiştilor şi au lucrat la alt proiect de realitate virtuală care transformă pe oricine în turist. De data aceasta pe stadionul Circus Maximus, din care au rămas doar ruinele. Pe vremuri, romanii făceau acolo concursuri de viteză…cu carele.

    „Intenţia noastră este aceea de a transporta observatorul, turistul în trecut şi, partea cea mai interesantă este gameingul. Îţi dăm posibilitatea de a conduce carul, cu accidente, de a câştiga sau de a pierde”, spune Cristina Antal, ghid turistic si manager.

    „A învăţa istoria înainte de vizita efectivă nu are termen de comparaţie. Cu o astfel de experienţă îţi imaginezi că eşti în interior”, spune Alisia, o turistă.

  • Cum vor doi tineri să rezolve una dintre cele mai mari probleme ale şoferilor cu ajutorul matematicii

    Să găseşti un loc de parcare liber este una dintre cele mai mari provocări pe care le ai dacă eşti şofer atunci când ai drumuri de făcut în oraş. Pentru a rezolva această problemă mai multe start-up-uri locale s-au gândit să folosească matematica şi algoritmi de machine learning pentru a eficientiza acest proces pe infrastructura actuală a oraşelor din România.

    Unul dintre aceste start-up-uri este yeParking, o platformă care le permite proprietarilor de parcări să le închirieze altor utilizatori când acestea sunt libere, fiind practic un „Waze al parcărilor”. 

    „Acest sistem deschis oferă posibilitatea oricărui proprietar de parcări – de la cei individuali până la cei care deţin mai multe locuri de parcare, sau centrelor comerciale – să distribuie în comunitate în termenii şi condiţiile lor parcările existente astfel încât un loc de parcare să fie folosit la maximum. Statisticile arată că 60% din timp un loc de parcare stă liber, fiind rezervat sau alocat unei persoane fără ca maşina să fie neapărat acolo”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Lodoabă, cofondator al yeParking. Proiectul a pornit în urmă cu doi ani din spatele blocului, a povestit el.
    „Prin yeParking am adus în România conceptul de partajare a parcării, park sharing, şi totul a plecat de la două necesităţi foarte mari în societate – una este nevoia de opţiuni în ceea ce priveşte un loc de parcare pentru fiecare şofer şi a doua este nevoia de a folosi la maximim infrastructura existentă pentru a face ca lucrurile de parcare disponibile să fie utilizate la maximum.”

    Cum funcţionează mai exact platforma dezvoltată de yeParking? Aceasta poate fi utilizată ca aplicaţie mobilă pe telefon, având două componente: una prin care proprietarii pot să îşi listeze locurile de parcare şi să stabilească termenii şi condiţiile şi perioadele în care locul de parcare este liber şi implicit şi tarifele, şi a doua, care le permite   şoferilor să caute parcare, parcările disponibile fiind afişate în timp real pe hartă. Aceştia pot naviga în timp real pe hartă şi pot bifa locul ca fiind utilizat.

    „Dacă există sisteme de acces control noi ne integrăm cu ele – avem deja asemenea integrări şi automatizări realizate pentru procesul de intrare.  Din momentul în care şoferii au intrat cu maşina în locul de parcare şi au bifat că l-au ocupat începe tarifarea utilizării locului de parcare”, a punctat cofondatorul yeParking.

    În prezent, aplicaţia yeParking este folosită în Cluj-Napoca şi Braşov, iar în platformă sunt listate şi parcări din Bucureşti. Pe termen lung, start-up-ul are în plan să se extindă la nivel naţional.

    „În acest moment am depăşit 1.000 de locuri de parcare listate în aplicaţie. Ne propunem ca în etapele următoare, pe durata verii, să oferim suport în alte două oraşe din România, iar pe zona de parcări private deja ne bucurăm să anunţăm în premieră că începând de săptămâna trecută parcarea aeroportului din Cluj-Napoca acceptă plata online prin intermediul nostru fără a mai fi necesar ca utilizatorii să se dea jos din maşină şi să meargă la automatele de plată”, a precizat Mihai Lodoabă, adăugând că start-up-ul este foarte deschis să implementeze soluţia şi în parcarea aeroportului Henri Coandă din Otopeni.

    Prima parte a proiectului yeParking a fost dezvoltată în decurs de peste un an din fonduri proprii, resursele fiind alocate de agenţia Digital Republic. Ulterior, start-up-ul a reuşit să atragă o finanţare din partea ROCA X.

    „De curând am reuşit să beneficiem de ajutorul financiar şi de business de la Roca X, astfel încât să putem să ne dezvoltăm şi să putem să accelerăm partea aceasta de varietate de opţiuni în comunitate. De asemenea, şi mai de curând am reuşit să fim parte a programului de accelerare de la Techcelerator şi prin intermediul acestui program şi al fondului de investiţii Gapminder vrem să reuşim să aducem şi mai multe facilităţi în sistem”, a spus cofondatorul yeParking, menţionând că prima rundă de finanţare atrasă s-a ridicat la 50.000 euro.

    „Am reuşit să atragem o rundă iniţială de accelerare în valoare de 50.000 de euro care ne ajută să scalăm, iar pe lângă aceasta avem şi suport pe partea de business astfel încât să putem să oferim opţiunile de parcări private şi parcări din centre comerciale în următoarea perioadă. În 2020 avem în plan să creştem şi zona de parcări private ale companiilor. Acolo ţintim o piaţă estimată undeva la 2 milioane de euro ca şi capacitate”, a completat el.

    O echipă formată din mai mulţi studenţi din Sibiu lucrează de asemenea la un proiect care ar urma să-i ajute pe şoferi să-şi găsească mai repede un loc de parcare, identificarea acestora fiind realizată de un algoritm. Practic, aplicaţia va detecta locurile de parcare libere analizând informaţiile de pe camerele video dintr-un oraş şi va anunţa şoferii unde se află, printr-o aplicaţie mobilă.

    „Noi ne propunem să rezolvăm problema găsirii locului de parcare. Spre exemplu în ipoteza în care eşti părinte dimineaţa trebuie să ajungi la locul de muncă, să duci copilul la şcoală, poate să cumperi ceva, şi în toate aceste puncte trebuie să opreşti. Oriunde mergi nu găseşti loc de parcare.

    Noi venim cu o soluţie pentru această problemă, un algoritm de detecţie a locurilor de parcare şi o aplicaţie de mobil pe care o pot utiliza şoferii. Noi pe bazăm pe infrastructura deja existentă a oraşului, dar şi pe camere noi dacă este necesar. Programul funcţionează pe un algoritm de machine learning şi practic noi vedem în program cu verde dacă locul de parcare este liber şi cu roşu dacă este ocupat. De asemenea programul detectează şi cât timp a stat maşina acolo şi poate fi implementat pe orice cameră video, nu necesită camere video speciale“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Purţa, cofondator ParkingWizzard. Ea a precizat că ideea dezvoltării aplicaţiei a venit dintr-o frustrare proprie.

    „Cred că ideea a pornit dintr-o frustrare personală, a tuturor. Cel puţin noi suntem studenţi şi după ora 8 nu găsim la universitate niciun loc de parcare, nici la 2 kilometri de unitate. Am început să lucrăm la acest proiect în luna martie în cadrul programului Innovation Labs.“

    În prezent, echipa ParkingWizzard se află într-un prim stadiul în care se ocupă de construirea primei versiuni a produsului şi de dezvoltarea aplicaţiei mobile.
    „Deocamdată am reuşit să discutăm cu primăria Sibiu, şi am reuşit să obţinem o cameră pe care putem testa proiectul, dar deocamdată aşteptăm aprobările necesare”, a punctat ea.

    Cum va funcţiona aplicaţia dezvoltată de ParkingWizzard? “Utilizatorii vor deschide aplicaţia de pe telefonul mobil şi vor avea acces la o hartă. Această hartă le va indica câte locuri de parcare libere sunt în jur şi dacă este o parcare cu plată sau fără plată. Aceştia vor putea vedea şi cât de departe este parcarea.”

    Pe termen lung, start-up-ul şi-a propus să detecteze şi dacă şoferii au parcat pe trecerea de pietoni, sau în locuri în care nu este permis. În ceea ce priveşte metoda de monetizare, echipa ParkingWizzard s-a gândit la mai multe variante.
    „Ne-am gândit la un model mix de monetizare. Vrem să avem 3 pachete pentru aplicaţia de mobil: un pachet gratuit pe care îl poate utiliza oricine, un al doilea pachet este unul premium care va fi plătit pe lună sau pe an. Pentru a diferenţia pachetele ne-am gândit ca abonamentul premium să ofere o detecţie mai rafinată a locurilor de parcare. Ca utilizator al versiunii gratuite vei primi 1-2 propuneri de locuri de parcare, în timp ce utilizatorii premium vor avea acces la mai multe. Al treilea pachet ar fi unul pe o singură zi dedicat turiştilor care merg într-un oraş.”

    AI Automation Initiative
    Ce face? Platformă software cu componentă IoT dedicată fabricilor
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 euro
    Invitat: Sorin Igna, cofondator şi CEO al AI Automation Initiative

    Crystal Matrix
    Ce face? Platformă online de work & task outsourcing
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Mihai Luchian, fondator şi CEO al Crystal Matrix

    ParkingWizzard
    Ce face? Aplicaţie mobilă bazată pe un algoritm de machine learning care detectează locurile libere de parcare
    Invitat: Andreea Purţa, cofondator al ParkingWizzard 

    Hello Chef
    Ce face? Platformă online prin care clienţii să poată avea acces la un chef care să vină să gătească la ei acasă
    Invitat: Irina Terente, team leader în cadrul Hello Chef

    IRIS Robotics
    Ce face? Soluţii software şi hardware în domeniul ro­boticii şi al automatizărilor hardware şi software
    Ţintă de venituri 2020: 300.000 euro
    Invitat: Andrei Marin, cofondator al IRIS Robotics, mizează pe dublarea afacerilor şi a numărului de angajaţi în 2020

    Avoteca.com
    Ce face? platformă online pentru servicii juridice
    Investiţie iniţială: circa 10.000-20.000 euro
    Finanţare atrasă până acum: 30.000 euro
    Invitat: Ana Maria Drăgănuţă Briard, fondator Avoteca.com

    UrbanAir şi NeoDelivery
    Ce face? Platforme de mobilitate urbană
    Finanţare atrasă până acum: 600.000 euro
    Invitat: Mihai Rotaru, fondator al Neobility, platforme de mobilitate urbană

    ID Medic
    Ce face? Soluţie software pentru eficientizarea procesului de diagnostic şi tratament realizat de paramedici
    Investiţie iniţială: circa 4.000 euro
    Necesar de finanţare: minimum 30.000-40.000 euro
    Invitaţi: Mihai Albu şi Andrei Moldovan, cofondatori al ID Medic

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Noua eră a datingului online

    „Am decis să investesc în XO pe de o parte pentru că mă atrag afacerile cu potenţial disruptiv, care aduc ceva cu adevărat nou pe segmentul lor. În plus, Ştefan Dragic, băiatul meu, care are 21 de ani şi este şi el implicat în DMoonshot, m-a asigurat că noua aplicaţie va fi un hit în rândul tinerilor de vârsta lui”, a declarat Sacha Dragic, cofondatorul şi acţionarul principal al grupului Superbet, în informaţiile trimise Business MAGAZIN referitoare la cel mai recent pariu al său.


    El investeşte, prin intermediul fondului de investiţii cu capital de risc (VC) DMoonshot, 300.000 de euro în aplicaţia de dating şi jocuri XO. Printre numele care au pariat alături de el pe noua aplicaţie se numără şi fondul american UP2398, lansat de Pierre Omidyar, fondatorul eBay.
    XO este creaţia a trei antreprenori americani – Andy Ross, Danielle Fankhauser şi Nicholas Reville, care au acumulat anterior experienţă  în crearea şi lansarea de jocuri pentru telefon.
    Lansată în versiune beta în noiembrie 2019, la Toronto şi oficial luna aceasta în toată lumea, aplicaţia îşi propune o abordare nouă – cea a jocurilor pe telefon, doi dintre fondatori fiind de altfel creatori de astfel de jocuri.
    Aplicaţia permite realizarea unor activităţi online între utilizatori, cum ar fi: desenul realizat de un utilizator şi denumirea acestuia de un altul. XO îşi propune astfel să ofere o soluţie asupra conversaţiilor de tatonare prin care încerci să convingi pe celălalt că merită o întâlnire în viaţa reală, potrivit declaraţiilor celor care au folosit aplicaţii de genul acesta anterior.
    În ceea ce priveşte algoritmii care stabilesc compatibilităţile, creatorii spun că au fost concepuţi pentru a asigura maximă incluziune şi vizibilitate pentru toate orientările sexuale şi categoriile de utilizatori.  „Ideea de a crea XO ne-a venit când Nicholas şi Andy au lansat un joc care, în mod special, a reuşit să antreneze foartă multă conversaţie în jurul lui”, povesteşte Dani Fankhauser. Or, în cazul aplicaţiilor de dating, mai toţi utilizatorii deplâng tocmai faptul că cel mai greu este să porneşti o discuţie cu cineva complet necunoscut şi apoi să converteşti conversaţia digitală într-o întâlnire faţă în faţă. Drept urmare, cei doi s-au gândit să îmbine jocul cu datingul.
    Cei care au lansat aplicaţia au colaborat cu fondatorul eBay şi în 2018, când au reuşit să atragă o finanţare similară ca în cazul XO, în valoare de 1,2 milioane de dolari, într-o rundă de investiţii condusă de acelaşi fond UP2398 al  lui Pierre Omidyar.

    Fondatorii aplicaţiei sunt:


    Nicholas Reville, care este directorul executiv al companiei şi care a condus până acum mai multe firme de software, printre care şi agenţia de inovaţii digitale Space Inch. A creat aplicaţii care au ajuns la peste 35 de milioane de descărcări la nivel mondial.

    Andy Ross, directorul tehnic (CTO), este absolvent al facultăţii de electronică din cadrul Universităţii Columbia şi lucrează de peste zece ani cu aplicaţii pentru consumatori complexe. Anterior a fost CTO la acelaşi Space Inch. Ross a contribuit şi la crearea mai multor clipuri care s-au viralizat, înregistrând audienţe online record – peste 500 de milioane de vizualizări.

    Dani Fankhauser, directorul de marketing pentru XO, este scriitoare şi investitor din San Francisco, cu o experienţă de peste un deceniu în crearea şi dezvoltarea unor branduri de tehnologie.

    Pierre Omidyar este  cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari. El este inginer software, antreprenor şi filantrop şi a fondat în 1995 eBay (Auction Web, numele iniţial), iar la 31 de ani devenea miliardar, odată cu listarea eBay pe bursa americană, în 1998. În 2004, împreună cu soţia, Omidyar a pus bazele grupului Omidyar Network, prin care finanţează diverse ONG-uri şi proiecte filantropice. Din 2010, grupul este implicat şi în jurnalismul online. În 2013, Omidyar a anunţat crearea First Look Media, un fond de investiţii cu capital de risc dedicat proiectelor jurnalistice.

    Sacha Dragic este acţionarul principal al grupului Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, cu operaţiuni directe în Polonia, birouri în alte şase ţări şi o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2019. Tot de anul trecut, compania a atras ca acţionar minoritar Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Ca investitor, Dragic operează prin două vehicule – fondul de private equity Mozaik Investments, alături de Roland Haas şi Vlad Buşilă, prin care cei trei au achiziţionat anul trecut 35% din lanţul de cafenele 5 to Go şi fondul cu capital de risc DMoonshots, care finanţează start-up-uri şi unde este partener cu Ştefan Dragic şi Branka Paicu. În portofoliul DMoonshot se află deja investiţia de jumătate de milion de euro în Medicai, o platformă care permite colaborarea multidisciplinară între doctori şi pacienţii, şi cea de 300.000 de dolari în XO.

    CONTEXT:
    La nivel mondial, numărul celor care folosesc aplicaţiile de dating va depăşi anul acesta 300 de milioane, iar 75% dintre ei au sub 30 de ani, 90% sub 40 de ani, indică cercetările care evaluează piaţa aplicaţiilor de dating la peste 4 miliarde de dolari, potrivit studiilor citate de reprezentanţii companiei. 

    DECIZIE:
    Fondul de investiţii românesc cu capital de risc (VC) DMoonshot participă cu 300.000 de dolari la finanţarea unui start-up american de tehnologie. În rândul finanţatorilor se numără şi Pierre Omidyar, fondatorul eBay, cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari.

    CONSECINŢE:
    Potenţialul de venituri pentru aplicaţiile de dating este ridicat, în contextul în care liderul pe piaţa americană, Tinder (parte a grupului Match Group), considerat aplicaţia Milenialilor, a avut încasări anul trecut de 1,2 miliarde de dolari (o creştere de 43% faţă de 2018) şi peste 50 de milioane de utilizatori la nivel global. Monetizarea aplicaţiei se face prin intermediul abonamentelor premium. Reprezentanţii companiei nu au în acest moment o previziune de venituri, dar au deja câteva sute de clienţi plătitori.