BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Nu aş vrea să fiu în pielea celor care sunt acum în business, în vremurile de astăzi

    N-aş vrea să fiu în pielea companiilor, antreprenorilor – mai mari sau mai mici –, nici în pielea IT-iştilor, constructori-lor etc., nici în pielea întregului business românesc. Să te trezeşti peste noapte că se schimbă regulile fiscale, ad-ministrative, regulile de contabilitate etc. este o situaţie dificilă, iar aceste schimbări se traduc în modificarea planurilor de afaceri, în bani sau chiar în pierderi. Poate de aceea nu m-am făcut antreprenor, om de afaceri sau pa-tron. Toată lumea care comentează de pe margine spune că, în România, taxele pentru companii sunt mici, un adevărat „paradis fiscal”, şi că firmele nu ar trebui să se plângă de aceste schimbări fiscale care vin peste noapte. Pentru că aceste schimbări sunt compensate de taxele mici şi, oricum, nu te obligă nimeni să te faci patron sau să intri în business. Şi, până la urmă, câinele nu pleacă de la măcelărie. Dar aceste schimbări fiscale înseamnă bani, costă bani, nu vorbe şi comentarii, şi cineva trebuie să pună pe masă aceşti bani, iar dacă nu-i are, trebuie să-i împrumute. 

    IT-iştii se întreabă cine va compensa eliminarea facilităţii fiscale din acest domeniu: ei – prin scăderea salariului net – sau compania – prin creşterea salariului brut? Când ai 500 de IT-işti în organigramă, cu un salariu mediu net între 1.500 şi 2.500 de euro, aceşti 10% reprezintă sume semnificative. Când ai mii de angajaţi în construcţii şi trebuie tu, companie, să acoperi eliminarea facilităţii fiscale, te întrebi de unde scoţi diferenţa, care înseamnă mil-ioane şi milioane de euro, mai ales în condiţiile în care statul nu ţi-a plătit factura pentru lucrările efectuate de câ-teva luni. Poate că, din punctul de vedere al taxelor, sistemul din România este un „paradis fiscal”, dar schimbările apărute peste noapte îţi pot arunca în aer un bilanţ financiar, mai ales dacă nu ai de unde să acoperi aceste schimbări fiscale. A fi antreprenor, a conduce sau a fi patronul unei companii nu este, în realitate, cea mai mare fer-icire, mai ales în aceste vremuri: vânzările scad, angajaţii te înjură, clienţii sunt nemulţumiţi, băncile stau cu ochii pe tine nonstop, de teamă să nu intri în insolvenţă, iar Fiscul şi alte instituţii ale statului te caută şi te fugăresc permanent dacă nu ai protecţie politică sau protecţia sistemului. Familia te critică pentru că nu ai timp de ea. Oricum ai privi, nu e bine. Pentru afacerile mici, câştigul obţinut este puţin mai mare decât un salariu de manager la o mul-tinaţională, şi câteodată acest venit vine cu greu, pentru că sunt probleme cu cash-flow-ul. Dar eşti antreprenor, patron, om de afaceri. Iar lumea te invidiază. Foarte mulţi intră în business cu aşteptări mari, cu idei care arată bine pe hârtie, dar care, în realitate, nu se potrivesc. Intră cu speranţe că pot face bani repede, aşa cum au citit în poveştile scrise chiar în Business Magazin. Dar realitatea este alta. Trebuie să ai stomac şi nervi pentru a fi antreprenor. S-au dus vremurile când plimbai doar nişte contracte (mai sunt şi astăzi, dar în această zonă monopolul aparţine unor băieţi deştepţi). Acum trebuie să munceşti mai mult decât angajaţii, asta dacă nu pleacă de pe o zi pe alta. Nu toată lumea este Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Altex, Dedeman, Mobex-pert, eMag etc. Concurenţa este mult mai mare, contează foarte mult execuţia în business, trebuie să mai ai şi bani, şi, mai mult decât atât, trebuie să ai vremuri bune din punct de vedere economic. Iar acum vremurile sunt tulburi. Este mult mai greu să faci business acum, chiar şi într-o simplă cafenea. Mulţi realizează, când intră în business, că nu este ceea ce se aşteptau, că poate nu sunt făcuţi pentru acest lucru, că era mai bine la multinaţională, unde salariul intra la timp şi lucrurile erau organizate. În businessul românesc, primele 1.000 de companii fac 50% din cifra de afaceri. Mai sunt 30.000 de firme mari şi mijlocii, iar după aceea urmează vreo 869.000 de patroni, an-treprenori, oameni de afaceri mici şi foarte mici, care se bat pe restul. Se spune că este loc pentru toată lumea, dar, de multe ori, ceea ce rămâne pe masă s-ar putea să nu-ţi ajungă nici pentru propriul salariu mediu pe economie, de 1.000 de euro. Dar în business trebuie să intri cu speranţa că milionul este aproape şi că trebuie doar să întinzi mâna şi să-l iei. Oricum, nu aş vrea să fiu în pielea celor care sunt acum în business şi nu-i invidiez pentru banii pe care-i fac. 

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cum vede un antreprenor cu 3.200 de angajaţi noile modificări fiscale: ne afectează foarte mult. Anul asta suntem pe zero, iar anul viitor nu ştim cum va fi. Nu putem da afara oameni pentru că îi găsim foarte greu

    Vasile Lucuţ, antreprenorul care deţine Unicarm, unul dintre cei mai mari producători de alimente de pe plan local, care deţine şi o reţea de 130 de magazine, spune că anul viitor va fi unul foarte greu pentru industria alimentară şi pentru agricultură, având în vedere că “ordonanţa trenuleţ” vine după un an 2024 deja dificil pentru sector.

    „Anul acesta suntem pe zero ca profit. Anul viitor cred că va fi rău. Ne-a afectat foarte mult impozitul de 1% pe cifra de afaceri, ne-a adus aproape pe pierdere. Nu ştiu cum ne vom descurca anul viitor, dar nu putem da afară pentru că şi aşa găsim greu oameni, nu avem cu cine lucra”, a spus antreprenorul, care deţine un grup cu 3.200 de oameni. Circa 1.500 dintre aceştia lucrează în producţie, iar restul în retail, compania din Satu Mare având peste 1.300 de magazine. Anul acesta, compania a angajat 200 de oameni.
    „Mă tem că dacă noile măsuri intră în vigoare, o să vedem creşteri de preţuri, dar şi scăderi de consum”, crede antreprenorul.

    El spune că deja din trimestrul patru din acest an, a luat decizia de a amâna investiţiile.

    „În fiecare an, deschideam 10-15 magazine, dar acum nu ştiu dacă vom mai menţine acest ritm”.

    Unicarm este, atât după numărul de magazine, cât şi după cifra de afaceri, unul dintre cele mai puternice businessuri româneşti din retailul alimentar, o piaţă dominată clar de companii străine mari.

    Pe lângă retail, grupul Unicarm cuprinde şase fabrici – de carne (cu linii diferite pentru carnea de porc şi de vită), conserve de carne, lapte, lapte praf, pâine (plus două linii de patiserie şi cofetărie) şi îngheţată. Mai mult, businessul antrepre­norial a investit în trei ferme – una vegetală şi două zootehnice.

     

     

  • Real Estate. Acceleratorul educaţiei în imobiliare

    Intrarea în domeniul imobiliar vine cu aşteptări mari, dar şi cu obstacole pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu domeniul.Primele şase luni sunt de obicei cele mai dificile, iar statisticile arată că doar 20% dintre noii intraţi reuşesc să treacă de primul an. Cum ar putea fi depăşite aceste statistici de cei care îşi doresc o carieră în domeniu?

     

    Lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Mulţi vin cu aşteptări mari, dar descoperă că trebuie să treacă printr-o perioadă de vale a depresiei – primele şase luni sunt foarte dificile. De exemplu, clienţii pentru case de un milion de euro sunt extrem de puţini, iar concurenţa este acerbă. Statisticile arată că doar 20% dintre cei care încep o carieră în imobiliare trec de primul an, iar mai puţin de 2% îşi construiesc o carieră de lungă durată”, a spus Alex Printz, cofondator al Acceleratorului de Performanţă în Imobiliare, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia. El a fondat alături Răzvan Marinescu acest accelerator, care are la bază un program în domeniul imobiliar, destinat să sprijine atât profesioniştii cu experienţă, cât şi pe cei aflaţi la început de drum. Cei doi antreprenori au dezvoltat anterior şi reţeaua de agenţii imobiliare Mr. Exclusivitate. Noul proiect, construit în decursul a trei ani potrivit celor doi fondatori, are ca obiectiv principal crearea unui mediu educaţional şi practic care să ajute participanţii să obţină venituri constante şi să-şi echilibreze viaţa profesională şi personală. „Când am pornit acest program, nu ne-am propus să devenim o alternativă la francize. Am început cu un curs mic, pe care l-am testat în Cluj şi Sibiu, şi am observat un interes foarte mare. De acolo, programul a crescut organic, în funcţie de feedbackul participanţilor”, a povestit Alex Printz. El explică faptul că antreprenorii din imobiliare se confruntă adesea cu provocarea de a genera venituri stabile, dar şi de a avea timp pentru ei înşişi.  „Ştiţi, până la urmă, asta este provocarea antreprenorului din ziua de azi, indiferent de domeniu: să obţină venituri constante şi să aibă timp şi pentru el. Dacă nu ai timp pentru tine şi ajungi acasă la ora 22, este o problemă – practic, nu mai eşti antreprenor, ci un «soloprenor» care lucrează neîntrerupt”, adaugă Răzvan Marinescu. Programul urmăreşte să ofere soluţii practice pentru această problemă, punând accent pe trecerea de la teorie la practică. Comunitatea formată în jurul acceleratorului este una dintre cheile succesului. Cu participanţi din România şi Republica Moldova, aceasta le oferă consultanţilor sprijinul necesar pentru a depăşi momentele dificile şi pentru a-şi menţine motivaţia. În cadrul acceleratorului, participanţii învaţă încă de la început că succesul nu vine peste noapte. „Prima lecţie este să îţi ajustezi aşteptările şi să fii pregătit psihologic. Succesul pe termen lung necesită timp şi perseverenţă”, adaugă Alex Printz. Programul include opţiuni flexibile, accesibile ca preţ, astfel încât fiecare cursant să poată alege direcţia potrivită, fie că este vorba despre franciză sau despre dezvoltarea propriei afaceri. Referindu-se la dinamica pieţei imobiliare, Răzvan Marinescu observă că 2023 a fost un an plin de provocări, dar şi de oportunităţi. În Bucureşti, de exemplu, există un deficit de peste 300.000 de unităţi locative, ceea ce indică o cerere ridicată. „Dobânzile sunt în scădere, iar salariile au crescut, creând un context favorabil pentru investiţii,” explică acesta. 

    În concluzie, cei doi fondatori au încurajat persoanele interesate să înceapă o carieră în imobiliare chiar acum. „Este momentul perfect. Legislaţia în curs de implementare va profesionaliza piaţa, iar cu educaţia şi mentorii potriviţi, poţi avea succes,” afirmă Răzvan. Alex completează, subliniind că această meserie oferă satisfacţii atât financiare, cât şi emoţionale, dacă este abordată cu seriozitate şi asumare. Răzvan Marinescu adaugă că programul îşi propune să transforme consultanţii imobiliari în adevăraţi „superstaruri” ale industriei, oferindu-le o gamă largă de cursuri, de la tehnici de vânzare consultativă la utilizarea inteligenţei artificiale, storytelling şi copywriting. Prin colaborarea cu traineri de top, acceleratorul asigură o educaţie completă, menită să răspundă cerinţelor pieţei actuale şi să anticipeze tendinţele viitoare. Referindu-se la felul în care a evoluat piaţa rezidenţială, prin prisma experienţei lor cu agenţia Mr. Exclusivitate, care este un business nişat, de reprezentare exclusivă,  cei doi spun că anul 2024, chiar şi 2023, au fost nişte ani incredibili pentru piaţa imobiliară din România în ansamblu: „Am trecut printr-o perioadă foarte ciudată după pandemie încoace. O perioadă de recul, o perioadă de revenire, o perioadă de absorbţie uriaşă a produselor imobiliare şi o perioadă de reticenţă în achiziţii imobiliare”. Alex Printz observă că există cerere mare, deficit de livrare mare, ceea ce înseamnă potenţial pe termen lung: „Asistăm acuma la dobânzi care din câte ştiu, au scăzut sub 5%, ceea ce ce înseamnă o creditare cu potenţial mai mare înseamnă achiziţii mai multe pe piaţa imobiliară”. Ce va urma? „Cred că urmează cel puţin trei-cinci ani de creştere dacă nu se întâmplă nimic cataclismic din punct de vedere economic, război şi tot felul de nebunii. Deci dacă trendul e OK, putem face un pariu că vor urma 5 ani de de creştere susţinută”.   

     

    Carte de vizită Răzvan Marinescu:

    1. Este un antreprenor şi mentor în domeniul imobiliar, cu experienţă de peste 15 ani în imobiliare, brokeraj de credite şi asigurări;

    2. Cofondator al Acceleratorului Imobiliar şi Mr. Exclusivitate, coordonează programe de educaţie şi dezvoltare profesională pentru agenţi imobiliari.

    Sursa: LinkedIn

    Un sfat pentru cei care îşi doresc să devină agenţi/consultanţi imobiliari?

    Răzvan Marinescu: Eu am fost în mai multe domenii, am fost şi în producţie şi în vânzări, în zona de televiziune, ziar, tipografie, construcţii ş.a.m.d. Am avut foarte mulţi oameni în subordine, am avut multe afaceri pe care le-am gestionat şi pot spune cu mâna pe inimă că acest domeniu imobiliar cumva îţi satisface două lucruri foarte importante pentru tine. Este vorba despre partea emoţională când vezi bucurie omului care îţi mulţumeşte că l-ai ajutat, când nu ştie ce să-ţi mai facă, să-ţi cumpere o floare, o ciocolată etc, dar şi satisfacţia financiară. 

    Carte de vizită Alex Printz:

    1. Este mentor şi antreprenor cu peste 20 de ani de experienţă în domeniul imobiliar, financiar şi al educaţiei profesionale;

    2. Cofondator al Acceleratorului de Performanţă în Imobiliare şi al Mr. Exclusivitate,  spune că susţine dezvoltarea profesională a agenţilor prin programe de mentorat, modele de afaceri testate şi soluţii integrate;

    3. Autor al cărţilor „Cum să ai succes în imobiliare” şi „Pune produse pe raft”, promovează educaţia şi inovaţia ca piloni ai succesului antreprenorial.

    Sursa: LinkedIn

    Un sfat pentru cei care îşi doresc să devină agenţi/consultanţi imobiliari?

    Alex Printz: Este unul din cele mai bune momente să intri în businessul de real estate şi spun că e unul din cele mai bune momente pentru că ne apropiem de implementarea legislaţiei agentului imobiliar. Există super cursuri, nu doar al nostru, super traineri în domeniul imobiliar, super programe de pregătire în domeniul imobiliar şi, culmea, super afaceri în domeniul imobiliar care funcţionează cu antreprenori de top, nu doar noi, care au construit modele de succes, unde oamenii vin şi construiesc businessuri de succes. Aşadar, dacă e să te decizi să intri în imobiliare, acum e cel mai bun moment înainte de a porni tot vălul cu toate legile şi  businessurile care se construiesc în continuare.

  • Doi antreprenori români au adus un nou tip de casă în România, model pentru a cărui construcţie sunt necesare doar 30 de zile, iar montajul se realizează într-o singură zi

    Horia Bălan şi Dragoş Buliga sunt doi antreprenori din lumi diferite – cea a imobiliarelor şi cea a filmului – care şi-au reunit forţele într-un business ce explorează o nişă cu tot mai mult apetit pentru dezvoltare, cea a caselor modulare. Sub numele Dwellii, ei fac case pasive cu scopul de a uşura viaţa celor care se tem de corvoada construirii unei locuinţe clasice, de la zero.

    Horia Bălan a coordonat, în ultimii peste cincisprezece ani, suficiente proiecte imobiliare încât să-şi dea seama cât de complicat poate fi să construieşti o casă, chiar şi atunci când ai toate resursele necesare. Bugetul şi termenele sunt greu de prevăzut, iar găsirea unei echipe de specialişti reprezintă mereu o provocare.

    Prin Dwellii, el şi Dragoş Buliga şi-au propus să elimine incertitudinea legată de buget şi timp de execuţie, reducând implicarea pe şantier la minimum. Casele Dwellii sunt construite la standarde de casă pasivă, oferind o alternativă la locuinţele tradiţionale. Sunt realizate integral în propria fabrică în decurs de 30 de zile, iar montajul durează o singură zi. Tot procesul de producţie se desfăşoară într-o fabrică din Braşov, iar casele sunt gândite pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic, cu materiale care au impact şi asupra costurilor de întreţinere.

    „Avem două tipuri principale de clienţi: persoane fizice care deţin un teren şi îşi doresc o casă premium – fie pentru locuit permanent, fie ca destinaţie de vacanţă – şi investitori din domeniul ospitalităţii sau imobiliar, care au nevoie de soluţii rapide şi de încredere”, spune Horia Bălan.

    Pe lângă clienţii finali, Dwellii vizează, de asemenea, şi piaţa B2B, în special investitorii din turism, oferindu-le posibilitatea de a avea unităţi de cazare gata să primească oaspeţi în aproximativ treizeci de zile, dacă au deja terenul pregătit.

    Casele Dwellii sunt construite la standarde de casă pasivă, oferind o alternativă la locuinţele tradiţionale. Sunt realizate integral în propria fabrică în decurs de 30 de zile, iar montajul durează o singură zi.

    Investiţia a fost făcută din fondurile proprii ale fondatorilor, iar în iulie conceptul Dwellii a ajuns şi în Germania, la New Housing, cel mai mare târg de profil din Europa. Germania este, de altfel, un etalon în ceea ce priveşte construcţiile modulare şi standardele de eficienţă.

    „Până acum am investit 600.000 de euro pentru a lansa acest concept pe piaţa românească. Investiţia a acoperit dezvoltarea, proiectarea fluxurilor de producţie şi prototiparea a şapte modele diferite. Cu toate acestea, este un proiect care necesită investiţii continue.”

    Până la finalul anului, cei doi parteneri îşi doresc să livreze 15-20 de case şi să amenajeze un parc-showroom la Râşnov, proiect pe care l-au început deja. Preţul unei case Dwellii porneşte de la 1.400 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa minimă disponibilă este de 52 de metri pătraţi. În funcţie de dotări, costurile cresc. Dincolo de consolidarea brandului, fondatorii Dwellii au de lucrat şi pentru a schimba percepţia generală cu privire la casele pe care le propun.

    „Probabil cea mai mare provocare în acest moment pe piaţa din România este percepţia despre calitatea caselor modulare. Privite de multe ori ca o soluţie de compromis, nu sunt considerate o alternativă viabilă pentru cele tradiţionale.”

    Pentru amenajarea caselor, Horia Bălan şi Dragoş Buliga colaborează cu arhitecţi şi birouri de arhitectură cu experienţă pe piaţa locală, precum Cristian Corvin, Eliza Yokina, Craftr, LAMA Arhitecture sau Sigurd Larsen.

    „Din experienţa antreprenorială de până acum, am învăţat câteva lecţii esenţiale care ne-au ajutat să evoluăm şi să ne consolidăm businessul. În primul rând, este vital să fii în contact constant cu nevoile şi aşteptările clienţilor tăi. Să înţelegi cu adevărat ce îşi doresc şi ce îi motivează.”   

    Preţul unei case Dwellii porneşte de la 1.400 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa minimă disponibilă este de 52 de metri pătraţi. În funcţie de dotări, costurile cresc.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Form MuSic Therapy – cabinet de muzicoterapie (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristina Chiosea

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: în zona de nord a Bucureştiului, în apropiere de Romexpo

    La Grisha – punct gastronomic local (jud. Constanţa)

    Fondatoare: Ioana Matei

    Investiţii: 40.000 de euro

    Venituri: 2.000 – 3.000 de euro pe săptămână

    Prezenţă: Ghindăreşti, jud. Constanţa

    Excursii din Caiac – închiriere de caiace (jud. Cluj)

    Fondator: Alex Asztalos

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 60.000 de lei (12.000 de euro)

    Prezenţă: judeţul Cluj

    Massif – atelier de mobilă (Timişoara)

    Fondator: Daniel Miljkovic

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 900.000 de lei (180.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională, în special în Irlanda

    Upvision Media – creare de site-uri web (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Stanciu şi Teodor Ferendino

    Investiţie iniţială: 3.000 de lei (600 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • În ce afacere de succes a transformat un român ferma familiei după ce a accesat nişte fonduri europene şi a venit cu noi idei

    Roman Mezdrea a moştenit spiritul antreprenorial de la părinţi şi a dorit să contribuie la dezvoltarea fermei familiale. În 2018, a înfiinţat o întreprindere individuală, accesând fonduri europene în valoare de peste 140.000 de euro prin GAL Bazinul Dornelor, pentru a crea brandul de brânzeturi „La Izvorul Dornei”.

    Cea mai mare parte din lapte provine de la văcuţele din ferma noastră, însă achiziţionăm şi de la gospodari din zonă care nu au unde să-şi valorifice producţia”, explică antreprenorul, care gestionează o fermă cu 20 de vaci şi o mică fabrică de procesare. Investiţia totală în proiect s-a ridicat la 144.000 de euro, dintre care 10% a reprezentat contribuţia personală. A investit circa 100.000 de euro în utilaje, tractor, balotieră etc., iar în spaţiul de procesare investiţia a fost de aproximativ 45.000 de euro. Astăzi, în portofoliul „La Izvorul Dornei” se regăsesc produse precum caşcaval, caşcaval afumat, brânză fermentată, unt, smântână, lapte acru etc. Fabrica de brânzeturi „La Izvorul Dornei”, situată în comuna Poiana Stampei, are un magazin în cadrul unităţii de producţie, iar produsele sunt disponibile şi la evenimente precum „Iaşul în bucate”.

    Recent, compania a intrat în proiectul „Via Profi”, dezvoltat de reţeaua de magazine Profi. „Suntem prezenţi şi în şase magazine Super Profi din judeţul Suceava. Prin intermediul acestui proiect, ajungem mai aproape de consumator, dar şi consumatorul mai aproape de noi”, a declarat Roman Mezdrea, care lucrează alături de alţi doi colegi în cadrul afacerii. „Aducem şi un plus de valoare pentru localitate şi pentru zonă, chiar dacă, deocamdată, la un nivel mic. Sperăm să ne dezvoltăm, să putem colecta mai mult lapte, să sprijinim mai multe gospodării şi să angajăm mai multe persoane.” Produsele fabricate în unitatea lui Roman Mezdrea se găsesc atât în magazinul propriu de prezentare, cât şi la târguri şi evenimente precum „Iaşul în bucate”.

    Cu o echipă restrânsă, antreprenorul se ocupă de toate etapele afacerii: de la producerea fânului şi îngrijirea animalelor, la mulgerea vacilor, procesarea laptelui şi vânzarea produselor. „Provocări sunt multe. Îmi amintesc că, în pandemie, eram păziţi de armată şi trebuia să umblu pentru a găsi echipamente sau firme care să ne ajute. Accesarea fondurilor europene a fost şi ea o provocare, dar am reuşit să implementăm proiectul cu succes şi să primim toţi banii de la AFIR.

    După pandemie a început războiul, care a afectat vânzările – lumea era speriată şi nesigură.” Un alt obstacol major a fost creşterea TVA-ului la produsele montane, de la 5% la 9%. „Am fost nevoit să suport eu diferenţa pentru ca preţul final să rămână accesibil pentru clienţi”, explică Roman Mezdrea. Industria lactatelor este dominată de mari producători precum Lactalis, Danone, Hochland, FrieslandCampina şi Olympus, care deţin 60% din cifra de afaceri a sectorului. Cu toate acestea, în ultimii ani, au apărut şi afaceri locale şi branduri premium. „Cred că putem avea mai mulţi producători de lactate doar cu sprijin din partea statului. Noi nu avem bugete pentru marketing, promovare sau închirierea spaţiilor comerciale în oraşe. Aici, Profi ne-a sprijinit foarte mult”, spune Roman Mezdrea.

    Antreprenorul promovează produsele pe reţelele de socializare şi participă la târguri, unde clienţii pot testa produsele. Totodată, a depus un proiect pentru a obţine finanţare în vederea deschiderii unui magazin online, prin care să livreze produsele în toată ţara.  Online, producătorul va vinde practic produsele artizanale făcute după reţete moştenite de la străbunici, iar unele produse sunt şi certificate ca şi Produs Montan. Online-ul este o zonă pe care au pariat mulţi antreprenori locali, mai ales în condiţiile în care aceştia nu pot ajunge în toate oraşele din ţară fizic şi nici nu ar avea capacitate de producţie cât să deservească o întreagă reţea de magazine. 

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Mancini Creative Studio – atelier de ceramică

    Fondatoare: Roxana Mancini

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Portofoliu: obiecte din ceramică (căni, farfurii, broşe etc.) şi obiecte personalizate prin sublimare

    Prezenţă: online (dichisar.ro, iarmaroc.ro) şi paginile proprii de socializare

    Prăjitoria cu poveşti – cafenea şi afacere socială

    Anul înfiinţării: 2021

    Profil: întreţinere socială de inserţie – 90% din profit este reinvestit în comunitate

    Prezenţă cafenea: Câmpina (jud. Prahova)

    Prezenţă cafea: online, diverse băcănii şi în cafeneaua din Câmpina

    FRYDAY – restaurante fast-food

    Fondator: Lucian Florea

    Anul lansării: 2019

    Număr estimat de restaurante în 2024: 15

    Cifra de afaceri 2023: 28,6 milioane de lei

    Grădina Crăciun – producător de legume, fructe şi conserve

    Fondatori: Mihai Crăciun şi familia sa

    Anul lansării: 2011

    Portofoliu: zacuscă, pastă de tomate, gem, compot şi altele

    Investiţie în unitatea de procesare: 15.000 de euro

    Cifra de afaceri 2023: 230.000 de lei

    Cifra de afaceri estimată pentru 2024: 250.000 de lei

    Avido Bistro – brutărie-patiserie

    Fondatoare: Mădălina Mitache

    Prezenţă: Tunari (jud. Ilfov)

    Portofoliu: pâine cu maia, produse de patiserie, prăjituri

    Planuri pentru 2025: extinderea în Bucureşti cu un concept nou; promovarea în online

    Investiţie iniţială: 70.000 de euro

    Număr de angajaţi: 4

    Cifra de afaceri estimată pentru 2024: 600.000 de lei

    Cifra de afaceri vizată pentru 2025: 1.800.000 de lei

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. 

  • Reuşită made în România. Povestea antreprenorului român care a lăsat Italia în spate şi s-a întors în ţară pentru a deschide un business de succes. Acum el se laudă cu produse 100% naturale, fără chimicale şi care au în spate ani de tradiţie VIDEO

    Viitorul pieţei locale de vin stă în soiurile autohtone, iar producătorii ar trebui să mizeze mai puţin pe cele internaţionale, mai ales export, este de părere Tiberiu Marton, fondator al Cramei Agape, un mic producător de vin din judeţul Timiş.

    „Cred că nu atingem pieţele din afară cu soiuri internaţionale pentru că sunt foarte multe ţări care le produc. Străinii care vin în România cer ceva autohton, cu asta trebuie să mergem înainte. Acesta este viitorul industriei locale de vin“, spune Tiberiu Marton, prezent în cadrul emi­siunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Finan­ciar şi Alpha Bank.

    Crama Agape a pornit la drum în 2016 cu producţia, iar doi ani mai târziu a lansat primul vin. Businessul are un concept care se bazează pe o producţie bio, astfel că nu foloseşte îngrăşăminte chimice.

    „Pentru produsele pe care le fac eu şi pentru modalitatea mea de a cultiva viţa de vie, piaţa nu este pregătită 100%. Totuşi, sunt foarte mulţi oameni, mai ales tineri, care nu vor să guste doar vinul, vor să vadă ce se în­tâmplă în spatele sticlei de vin, cum se produce licoarea, ce se foloseşte. Noi asta facem, ajutăm natura să se dezvolte cât mai bine. Nu folosim produse chimice“, spune Tiberiu Marton.

  • Povestea antreprenorului român care mizează totul pe România. La început şi-a deschis un business cu care voia să aducă pe mesele românilor produse 100% locale de pe vremea bunicilor, acum pariază pe o nouă afacere cu iz istoric unde vrea să reînvie un celebru conac românesc pentru un scop inedit VIDEO

    Antreprenorul Marius Tudosiei, fondatorul businessului Băcănia Veche, care aduce în prim plan produse 100% româneşti de pe vremea bunicilor , a cumpărat conacul Oteteleşanu, din comuna Grădinari, judeţul Giurgiu, clădire care datează încă de la începutul anilor 1900.

     „Clădirea se află într-o stare de degradare avansată, este stabilizată, nu o să cadă în următorii ani. Planul nostru este să refacem clădirea aşa cum a fost la momentul deschiderii, interiorul să aibă facilităţi de 2024, dar exteriorul să fie aşa cum era la început“, spune Marius Tudosiei, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

    Antreprenorul îşi doreşte să refacă clădirea şi să transforme spaţiul într-un loc destinat petrecerii timpului liber şi a evenimentelor.

    „Vreau să fie o destinaţie pentru bucureşteni pentru petrecerea timpului liber, toată curtea conacului are 15.000 de metri pătraţi. Este poziţionat pe malul Argeşului, într-o zonă accesibilă. Am vrea să fie un loc în care oamenii să vină la picnicuri, la brunch-uri, la evenimente tematice“, mai spune el.

  • Aplicaţia BT Go de la Banca Transilvania a fost integrată de peste 15.000 de companii în primul an de la lansare. “Antreprenorii au emis peste 100.000 de facturi, estimându-se că numărul se va dubla în următoarele trei luni”

    Aplicaţia BT Go lansată în decembrie 2023 prin colaborarea dintre Banca Transilvania şi i-Tom Solutions, dezvoltatorul platformei FGO, a fost integrată din primul an de funcţionare de peste 15.000 de companii.

    În perioada decembrie 2023-decembrie 2024, antreprenorii au emis peste 100.000 de facturi, estimându-se că prin cresterea gradului de adoptie BT Go, numărul se va dubla în următoarele trei luni.

    Printre funcţionalităţile de business ale aplicaţiei se regăsesc emiterea şi trimiterea e-Facturilor direct în SPV, facturarea recurentă, instrumente de analiză financiară şi integrarea cu programul de contabilitate SAGA, respectiv cu sistemul de arhivare Microsoft OneDrive si Google Drive, etc.

    „Gestionarea unui business zi de zi presupune un noian de activităţi, multe administrative şi, cu siguranţă, consumatoare de timp. În cazul fimelor tinere sau mici, acestea cad în sarcina antreprenorilor care îşi petrec o bună parte din zi rezolvând şi bifând probleme. Gândim aplicaţia BT Go cu mintea la oamenii întreprinzatori ai României, aducând succesiv funcţionalităţi care să simplifice ziua. Nu doar plăti sau schimburi valutare, ci posbilitatea unei gestiuni cursive a afacerii”, explică Tiberiu Moisă, Director General Adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania.

    BT Go simplifică activitatea firmelor, centralizând soluţii pentru multiple provocări ale antreprenorilor, bazandu-se in fapt pe automatizarea proceselor in universul bancă – contabilitate – antreprenor.

    ”Utilizatorii pot administra întregul proces de facturare direct din BT Go – de la emiterea şi transmiterea e-Facturilor către SPV, până la recepţia acestora de la furnizori şi achitarea plăţilor – toate într-un singur spaţiu digital integrat si sigur.”, adaugă Valeriu Filip, fondator FGO.

    Platforma FGO a fost lansată de i-Tom Solutions la 1 ianuarie 2017, fiind dezvoltată în parteneriat cu SAGA Software, cel mai utilizat program de contabilitate din România, cu scopul eficientizării şi automatizării comunicării între antreprenor şi contabil. În prezent, peste 145.000 de companii mici si mijlocii folosesc FGO pentru diverse domenii de activitate, platforma punând accent pe integrări cu serviciile bancare, contabilitate, platforme de comerţ electronic, tratând inclusiv aspecte de interpretare financiară a datelor afacerii din balanţe.

     


     

     

  • Interviu Mihai Marcu, CEO şi preşedintele grupului MedLife: În achiziţii, am căutat mereu să păstrăm fondatorii. Ne trebuie know-how local, vrem oameni care cunosc piaţa

    ♦ Strategia de achiziţii a MedLife a urmărit cumpărarea unor pachete majoritare de acţiuni din spitalele şi clinicile vizate, iar restul să rămână la fondatori ♦ Mihai Marcu, CEO şi preşedintele MedLife, explică nevoia de antreprenori locali în management, care să cunoască businessul şi piaţa ♦ Ce urmează pentru operatorul medical? Un nou ciclu de achiziţii, produse şi concepte noi. 

    Grupul MedLife, cel mai mare jucător medical privat după cifra de afaceri, a urmat o direcţie de achiziţii puternică în ultimii ani, bazată pe cumpărarea unor businessuri locale, create de antreprenori, de obicei medici. Mihai Marcu, CEO şi preşedintele MedLife, spune că strategia de a păstra în business fondatorii unei clinici sau ai unui spital a făcut deseori diferenţa în negocieri, astfel că în prezent are o „comunitate“ de peste 60 de antreprenori, majoritatea medici. Aceştia ştiu cel mai bine piaţa şi nevoile pacienţilor din fiecare zonă, crede oficialul de la MedLife.

    „Ne plac oamenii care sunt asociativi şi care vor să rămână cu ceva în business. Asta este cheia MedLife: vrem parteneri care vor să rămână în business. Am câştigat foarte multe tranzacţii în faţa unor private equity veritabile pentru că noi am căutat mereu să păstrăm fondatorii. Nouă ne trebuie know-how-ul local, vrem oameni care cunosc piaţa, care ştiu ce nevoi au clujenii, timişorenii, ştiu care este modul în care un pacient se comportă şi unde se duce, ce tipuri de servicii lipsesc în oraşul respectiv“, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife.

    După ce a lucrat în domeniul bancar, Mihai Marcu s-a alăturat mamei sale, medicul Mihaela Cristescu, şi, alături de Nicolae Marcu, fratele său, conduce astăzi cel mai mare grup medical privat după cifra de afaceri. MedLife pornea în 1996 cu o singură clinică şi patru specialităţi medicale, în Bucureşti. În aproape 30 de ani de la înfiinţare, MedLife are astăzi, pe lângă clinici, şi spitale, laboratoare, cabinete stomatologice, farmacii, distri­buţie de medicamente, dar şi abonamente medicale.

    „Noi ne comportăm ca un investitor strategic, nu unul financiar, nu avem un ciclu de ieşire în cinci ani şi atunci avantajul nostru este că putem testa linii de business. Încercăm să impunem în piaţă un produs care înseamnă wellness şi cu sănătate. Acest concept de abonament care le îmbină pe cele două credem că va fi foarte larg răspândit în România. E greu de implementat, este un un pionierat pe care îl facem pe piaţă“, a mai spus Mihai Marcu.

    MedLife a anunţat venituri opera­ţio­nale de aproape 2 miliarde de lei în primele nouă luni din 2024, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului companiei pe Bursă. Profitul a ajuns în aceeaşi perioadă la 20,8 milioane de lei, de cinci ori mai mare faţă de primele nouă luni din 2023. „Anul 2024 a fost un an bun. Anul tre­cut noi am fost într-un ciclu de achiziţii foarte mare. Am avut creştere foarte mare, ceea ce este substanţial, mai ales la dimen­siunea noastră. Sperăm să mai să reluăm un ciclul de achiziţii,  dar nu o să fie imediat, pro­babil că undeva anul următor prin toam­nă vorbim despre un nou asalt de achiziţii sau de investiţii. Depinde de piaţă, pentru că în momentul de faţă piaţa este destul de sa­turată pe zona de achiziţii, nu mai sunt atât de multe companii care pot să intre în an­grenajul nostru“, a mai spus Mihai Marcu.

    Zonele vizate sunt Tulcea, Buzău, Baia Mare, Zalău, Alba, dar şi Iaşi, Constanţa, Galaţi pentru dezvoltarea unor spitale. Ce s-a schimbat în prezent în strategia de achiziţii a MedLife este însă mărimea businessurilor pe care le ţinteşte.

    „Pentru noi, achiziţiile de 5 mil. euro, care acum şapte-opt ani erau importante, înseamnă astăzi 1% din cifra de afaceri, sunt daily business. Noi nu mai putem să facem creştere prin achiziţii decât cu volume mari, cu cifre mari. Facem achiziţii care par interesante, dar la nivelul MedLife deja sunt relativ mici şi care nu neapărat sunt o presiune pe cash-flow pentru că numai din EBIDA şi din profiturile curente putem să facem astfel de achiziţii“, a spus oficialul de la MedLife.

    El a precizat însă că la capitolul achiziţii nu se grăbeşte, mai ales că ultimii ani au adus achiziţii semnificative, care încep să îşi producă efectele. Ieşirea în afara ţării, în Balcani, este în continuare un plan pe lista de obiective.

    „Vom creşte organic destul de mult, pentru că avem multe proiecte importante, cum sunt cele de la Timişoara şi Craiova. Este şi Provita care e pe creştere, sunt trei investiţii mari în spitale care vor creşte anii următori şi vom avea o creştere organică din investiţiile mari făcute. Sperăm să găsim o piaţă şi în afara ţării“, a mai adăugat preşedintele MedLife.

     

    La stat sau la privat?

    Acţionarul MedLife consideră că spitalele de stat din oraşele mici ar trebui transformate în centre de îngrijire pentru pacienţi, însă urgenţele şi bolile cronice ar trebui tratate în oraşele mari, centrele universitare, acolo unde sunt mai mulţi medici pe o specialitate medicală care să trateze integrat un caz. Medicii, în special cei tineri, vor acces la un stil de viaţă pe care cu greu îl pot găsi în oraşele mici, cu atât mai puţin în zona rurală, crede Mihai Marcu.

    În plus, el adaugă că spitalele private pot degreva unităţile de stat de pacienţii care îşi permit să plătească pentru actul medical.

    „Privatul nu va înlocui niciodată marile spitale judeţene şi din centrele universitare. Nu are cum. În realitate însă, aceste spitale au nevoie ca pacienţii cu bani şi care vor servicii personalizate să nu ajungă la ei. Şi în Europa avem reţele uriaşe de spitale private, dar ele sunt complementare sistemului public, nu-l pot acoperi. Statul trebuie vadă pacienţii cronici, urgenţele, programele naţionale mari de cancer, boli cronice. Dacă România ar reuşi să aibă cele trei spitale mari (regionale – n.red.) aşezate, va avea un salt mare“, a mai spus Mihai Marcu.

  • Cine este, de fapt, în spatele TikTok. Povestea omului care a creat un fenomen pe care preşedintele Donald Trump vrea să îl distrugă, iar unele dintre cele mai importante companii americane vor să-l cumpere

    Proverbul „cine nu riscă, nu câştigă” i se potriveşte mănuşă lui Zhang Yiming, fondatorul companiei ByteDance, cunoscută de sute de milioane de oameni datorită lansării aplicaţiei TikTok. Dacă nu ar fi renunţat la o carieră promiţătoare în cadrul gigantului Microsoft, antreprenorul ar fi ajuns cu siguranţă un angajat de top, însă nu şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, cu o avere de peste 16 miliarde de dolari.

    Zhang Yiming s-a născut în aprilie 1982. În 2001 s-a înscris la Universitatea Nankai din Tianjin, unde a studiat microelectronica, apoi informatica, absolvind în 2005. Tot la facultate şi-a întâlnit şi soţia.

    În februarie 2006, Zhang s-a angajat ca inginer în cadrul Kuxun, un site de călătorii, iar un an mai târziu a fost promovat în funcţia de director tehnic. După trei ani a părăsit compania şi a început să lucreze la Microsoft, dar, pentru că se simţea îngrădit de regulile corporatiste ale companiei, s-a alăturat unui start-up pe nume Fanfou, care nu a avut însă succes.
    În 2009, cu puţin timp înainte ca Kuxun să fie preluat de Expedia, Zhang a decis să cumpere el afacerea, punând bazele primei sale companii,99fang.com.

    Doi ani mai târziu, pe măsură ce a sesizat că tot mai mulţi utilizatori treceau de la computer la smartphone-uri, a angajat pe cineva care să preia rolul de CEO şi s-a implicat în pornirea unui nou business, compania de tehnologie ByteDance, lansată în 2012. În luna august, ByteDance a lansat aplicaţia de ştiri Toutiao, iar în doi ani a reuşit să atragă peste 13 milioane de utilizatori zilnici. În urma acestei evoluţii, Sequoia Capital, care respinsese iniţial cererea de finanţare înaintată de Zhang, a investit în 2014 suma de 100 de milioane de dolari în companie.

    În septembrie 2015, ByteDance a lansat aplicaţia TikTok. Produsul a înregistrat un succes instantaneu mai ales printre mileniali şi a devenit popular în toată lumea. Un an mai târziu ByteDance a cumpărat Musical.ly într-o tranzacţie de 800 de milioane de dolari şi l-a integrat în TikTok. Prima aplicaţie a lui ByteDance, Neihan Duanzi, a fost închisă în 2018 de Administraţia Naţională de Radio şi Televiziune.

    TikTok are în prezent peste 1,5 miliarde de utilizatori activi la nivel global, înregistrând o creştere de aproximativ 16% faţă de anul precedent. În România, platforma are aproximativ 8,9 milioane de utilizatori, ceea ce demonstrează popularitatea sa în creştere şi în această regiune.

    Din punct de vedere financiar, TikTok a generat venituri de 16,1 miliarde de dolari în 2023, menţinând un trend ascendent datorită succesului său pe piaţa de publicitate şi a implicării active a utilizatorilor. Aceste date confirmă rolul său dominant în industria reţelelor sociale la nivel global.

    Zhang Yiming, fondatorul ByteDance, compania care deţine TikTok, a devenit în toamna anului 2024 cea mai bogată persoană din China, cu o avere estimată la 49,3 miliarde de dolari. În 2021, Zhang Yiming a demisionat din funcţia de director general al ByteDance, dar a rămas o figură influentă în sectorul tehnologic internaţional. 

    Este important de menţionat că, în ciuda succesului său, Zhang Yiming şi ByteDance se confruntă cu provocări, inclusiv supravegherea sporită din partea autorităţilor internaţionale cu privire la securitatea datelor şi influenţa platformei TikTok. Cu toate acestea, compania continuă să se extindă pe noi pieţe.