Tag: Angela Merkel

  • Europei i s-a acrit de austeritatea promovată de Angela Merkel

    În Franţa, Italia, Spania şi până şi în Austria, tot mai multe voci contestă austeritatea, care împiedică crearea de locuri de muncă şi relansarea economică, în timp ce Banca Centrală Europeană, îngrijorată de pericolul deflaţiei, care riscă să blocheze economia într-o lungă perioadă  de stagnare, pregăteşte, fapt fără precedent în istoria instituţiei, un aşa-numit program de relaxare cantitativă, prin care piaţa să fie inundată de lichidităţi.

    REVOLUŢIA FRANCEZĂ
    Disidenţii antiausteritate din guvernul francez au fost înlăturaţi, dar concedierile dau frâu liber criticilor. Pentru a rezolva problema de leadership din cadrul guvernului, Hollande l-a însărcinat pe premierul Manuel Valls să formeze un nou cabinet, în care nu au mai fost incluşi Arnaud Montebourg şi miniştrii educaţiei şi culturii, Benoit Hamon şi Aurelie Filipetti.

    ”În mod evident a fost o problemă de leadership. Există discuţii în Franţa despre austeritate şi politici economice. Montebourg a încercat să provoace o dezbatere, dar şefii sunt Hollande şi Valls„, explică Karine Berger, fost economist la Euler Hermes, în prezent parlamentar socialist.
    Conflictul guvernamental pare pentru moment înăbuşit, dar concedierea lui Montebourg riscă să dea mână liberă celui mai vocal critic al măsurilor de reducere a cheltuielilor din Partidul Socialist francez.

    ”Întreaga lume ne imploră să punem capăt acestor politici de austeritate absurde care îngroapă tot mai adânc în recesiune zona euro şi care în curând ne vor duce la deflaţie. Trebuie să avem curajul intelectual şi politic să recunoaştem că politicile de austeritate agravează deficitele, în loc să le reducă„,  a spus Montebourg într-o conferinţă de presă.

    Noul cabinet include 16 portofolii, iar ministru al economiei va fi Emmanuel Macron, un fost bancher apropiat al preşedintelui Hollande. Laurent Fabius a fost menţinut la conducerea Ministerului de Externe, Jean-Yves Le Drian la Apărare, în timp ce Segolene Royal a păstrat portofoliul energiei. ”Trebuie să creăm bunăstare şi trebuie să reducem deficitele. Franţa cheltuie mai mult decât produce de 40 de ani„, a explicat premierul Valls. Şi în acest an deficitul bugetar al Franţei va depăşi limita de 4% convenită cu Comisia Europeană.

    Formarea unui al patrulea guvern în mai puţin de doi ani scoate în evidenţă provocările cu care se confruntă Hollande în încercarea de a relansa economia aflată în stagnare, în timp ce autorităţile europene insistă pentru reducerea deficitelor.

  • Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor

    Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.

    Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.

    Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.

    Concomitent, continuă The Independent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.

    În al doilea rând, potrivit publicaţiei britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale şi preţul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad şi ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, ţara riscând o ruină economică şi socială.

    De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staţionării Flotei ruse în Crimeea şi portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenţei în martie, mai scrie ziarul.

    Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin şi Poroşenko au fost afectate de doborârea în estul ţării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.

    Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat miercuri pentru The Independent că “planul german de pace se află în continuare pe masă şi este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se aşteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigaţia”.

    “Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfăşoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu ştie nimic despre existenţa unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeei. La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.

    O soluţionare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important. Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbuşirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancţiuni comerciale, dar şi din motive diploamtice, comentează The Independent.

    Unele dintre cele mai mari companii germane efectuează operaţiuni în Rusia, în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru maşini, iar numeroase IMM-uri germane îşi extind activităţile în această ţară. Deşi Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puţin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.

    Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaş. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina şi Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. Însă Firtaş are relaţii apropiate cu lideri ruşi şi ucraineni – l-a susţinut pe Poroşenko – şi a acţionat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.

     

  • Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor

    Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.

    Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.

    Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.

    Concomitent, continuă The Independent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.

    În al doilea rând, potrivit publicaţiei britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale şi preţul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad şi ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, ţara riscând o ruină economică şi socială.

    De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staţionării Flotei ruse în Crimeea şi portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenţei în martie, mai scrie ziarul.

    Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin şi Poroşenko au fost afectate de doborârea în estul ţării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.

    Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat miercuri pentru The Independent că “planul german de pace se află în continuare pe masă şi este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se aşteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigaţia”.

    “Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfăşoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu ştie nimic despre existenţa unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeei. La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.

    O soluţionare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important. Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbuşirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancţiuni comerciale, dar şi din motive diploamtice, comentează The Independent.

    Unele dintre cele mai mari companii germane efectuează operaţiuni în Rusia, în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru maşini, iar numeroase IMM-uri germane îşi extind activităţile în această ţară. Deşi Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puţin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.

    Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaş. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina şi Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. Însă Firtaş are relaţii apropiate cu lideri ruşi şi ucraineni – l-a susţinut pe Poroşenko – şi a acţionat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.

     

  • FMI cere Germaniei să facă mai multe proiecte cu bani publici

    FMI a majorat prognoza de creştere economică a Germaniei de la 1,7% la 1,9% pentru 2014 şi de la 1,6% la 1,7% pentru 2015, oricum sub estimările oficiale de la Berlin de 1,8%, respectiv 2%.

    Interesant este faptul că Fondul a repetat recomandările din primăvară adresate guvernului german de a majora anual investiţiile publice cu câte 0,5% din PIB pe o perioadă de patru ani, pe motiv că “ar creşte în mod durabil economia şi ar avea efecte benefice asupra restului zonei euro”.

    O majorare a investiţiilor publice cu 0,5% din PIB ar însemna cheltuieli de până la 14 mld. euro numai în 2014. Cancelarul Angela Merkel a planificat însă pentru următorii patru ani investiţii suplimentare în infrastructură de numai 5 mld. euro.

  • Angela Merkel este campioana convorbirilor telefonice cu Vlkadimir Putin, pe tema Ucrainei

    Premierul olandez Mark Rutte a intrat şi el în top, cu cinci convorbiri în patru zile, pe tema avionului Malaysia Airlines prăbuşit – Kremlinul spune că au fost convorbiri “constructive”, în timp ce Rutte le-a caracterizat drept “foarte intense”.În cea mai recentă conversaţie cu Vladimir Putin, cancelarul german i-a cerut acestuia să îşi folosească influenţa asupra separatiştilor, o abordare destul de prudentă, în linie cu politica mai precaută adoptată de Germnia.

    Alţi lideri au folosit abordări mai directe şi mai dure: într-o cuvântare în faţa parlamentului britanic David Cameron a spus că i-a cerut lui Putin să înceteze cu  “fanfaronada” şi să pună capăt stării de confuzie, iar Barack Obama i-a pomenit preşedintelui rus de responsabilitatea directă pe care o are în buna desfăşurare a anchetei, responsabilitate generată de ajutorul pe care Rusia l-a dat separatiştilor.

    În cele din urmă, interesul lui Francois Hollande poate fi iscat de nava de război pe care Franţa ar urma să o livreze Rusiei în următoarea perioadă, ca parte a unui acord semnat în urmă cu câţiva ani. Nu se ştie cum se va împăca aceasta cu noua rundă de sancţiuni pe care Europa le pregăteşte la adresa Rusiei.

     

  • Angela Merkel este campioana convorbirilor telefonice cu Vladimir Putin, pe tema Ucrainei

    Angela Merkel l-a sunat, începând din februarie, de 31 de ori pe Vladimir Putin, preşedintele francez Francois Hollande de 15 ori, iar preşedintele american Barack Obama de opt ori.

    Premierul olandez Mark Rutte a intrat şi el în top, cu cinci convorbiri în patru zile, pe tema avionului Malaysia Airlines prăbuşit – Kremlinul spune că au fost convorbiri “constructive”, în timp ce Rutte le-a caracterizat drept “foarte intense”.

    În cea mai recentă conversaţie cu Vladimir Putin, cancelarul german i-a cerut acestuia să îşi folosească influenţa asupra separatiştilor, o abordare destul de prudentă, în linie cu politica mai precaută adoptată de Germania.

    Alţi lideri au folosit abordări mai directe şi mai dure: într-o cuvântare în faţa parlamentului britanic David Cameron a spus că i-a cerut lui Putin să înceteze cu  “fanfaronada” şi să pună capăt stării de confuzie, iar Barack Obama i-a pomenit preşedintelui rus de responsabilitatea directă pe care o are în buna desfăşurare a anchetei, responsabilitate generată de ajutorul pe care Rusia l-a dat separatiştilor.

    În cele din urmă, interesul lui Francois Hollande poate fi iscat de nava de război pe care Franţa ar urma să o livreze Rusiei în următoarea perioadă, ca parte a unui acord semnat în urmă cu câţiva ani. Nu se ştie cum se va împăca aceasta cu noua rundă de sancţiuni pe care Europa le pregăteşte la adresa Rusiei.

  • Conturile de Facebook ale lui Francois Hollande şi Angela Merkel, luate cu asalt de ucraineni

     Ucrainenii l-au evocat în mesajele postate pe pagina de Facebook a cancelarului Angela Merkel pe ministrul de Externe al Germaniei naziste, Joachim von Ribbentrop, care a semnat cu Viaceslav Molotov, la Moscova, acordul secret ce prevedea împărţirea Poloniei şi a statelor baltice între Germania şi URSS, relatează AFP.

    Reacţiile au intervenit după ce au fost postate fotografii în care Angela Merkel apare surâzătoare alături de preşedintele rus Vladimir Putin, la finala Cupei Mondiale de fotbal din Brazilia.

    Cel mai folosit mesaj – “Danke Frau Ribbentrop” (“Mulţumim, doamna Ribbentrop”) – a provocat un răspuns scurt din partea biroului de presă al cancelarului german.

    “Dragi fani ai site-ului cancelarului Angela Merkel, un atac cu mesaje spam este în curs împotriva acestei pagini şi invadează toate rubricile cu anumite comentarii”, a anunţat administratorul paginii de Facebook a şefului Guvernului de la Berlin. El a precizat că mesajele care conţin “insulte, calomnii şi comentarii rasiste sau poziţii extremiste” vor fi şterse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Ucrainei: Suntem pregătiţi pentru o încetare a focului bilaterală în estul ţării

     “Preşedintele a asigurat că este dispus la o încetare a focului bilaterală. El a subliniat în acelaşi timp că este necesar să se asigure controlul la frontieră pentru oprirea transferului de arme şi combatanţi din Rusia, precum şi eliberarea tuturor ostaticilor şi lansarea negocierilor necondiţionate”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei ucrainene publicat la încheierea acestei convorbiri telefonice, care a avut loc joi seara.

    Potrivit Kievului, Merkel a subliniat că reprezentanţii unei unei misiuni OSCE prezente în estul Ucrainei “nu au acces la posturile de frontieră din cauza acţiunilor combatanţilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hollande şi Merkel îi cer lui Putin să-i aducă pe separatiştii din Ucraina la negocieri

     Preşedintele francez şi cancelarul german au avut o discuţie comună, joi dimineaţă, prin telefon, cu preşedintele Putin, în legătură cu situaţia din Ucraina, a anunţat, într-un comunicat Palatul Elysée.

    Cei doi lideri “au subliniat importanţa aplicării acordului încheiat miercuri la Berlin între miniştrii de Externe francez, german, ucrainean şi rus pentru o încetare bilaterală a focului”, adaugă comunicatul, care precizează că Francois Hollande şi Angela Merkel urmează să discute joi la telefon şi cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

    “Hollande şi Merkel i-au cerut preşedintelui rus să favorizeze organizarea unei reuniuni a grupului de contact înainte de 5 iulie, pentru stabilirea condiţiilor de încetare a focului”, adaugă comunicatul dat publicităţii de Palatul Elysée.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 70 de ani de la Debarcarea din Normandia: Hollande a deschis ceremoniile de sărbătorire. Obama, Putin şi Merkel, printre liderii prezenţi

     Aceasta este prima recunoaştere oficială a celor aproximativ 20.000 de persoane ucise în perioada 6 iunie-22 august 1944. Regiunea a fost eliberată definitiv de sub jugul nazist abia la 12 septembrie.

    “Vreau, astăzi, la această a 70-a aniversare, ca omagiul Naţiunii să fie adresat tuturor, civili şi militari (…). Vreau ca rolul normanzilor să fie recunoscut”, a declarat şeful statului în discursul susţinut la Memorialul de la Caen.

    “După ce a început, imediat după miezul nopţii, cu zarvă şi foc, această zi (de 6 iunie) avea să se încheie în sânge şi lacrimi, lacrimi de durere, lacrimi de bucurie, la capătul celor 24 de ore care au schimbat lumea şi au marcat pentru totdeauna Normandia”, a declarat Hollande. “Această bătălie a fost una dintre cele purtate de civili”, a insistat el, aducând un omagiu “familiilor întregi care s-au confruntat cu haosul şi s-au aflat în bătaia gloanţelor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro