BusinessMagazin

Tag: anaf

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2023, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2023. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T2 2023 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2023.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

  • Amendă 500 de lei dacă eşti prins făcând asta. ANAF stă cu ochii pe proprietari

    Proprietarii care nu îşi ȋnregistrează contractele de ȋnchiriere la ANAF riscă amendă de 500 de lei plus plata taxelor din urmă pentru banii nedeclaraţi.

    Amendă 500 de lei dacă nu declari la ANAF contractul de închiriere a unei locuinţe. Măsura a fost pusă în aplicare în condiţiile în care foarte mulţi proprietari nu îşi declară veniturile la ANAF ca să nu mai plătească impozite.

    Depunerea contractelor este benefică atât pentru chiriaş cât si pentru proprietar, mai ales în cazul în care între cei doi apar neînţelegeri.

    Numărul de contracte de închiriere depuse a crescut cu peste 60.000 în primele şase luni faţă de aceeaşi perioadă din 2022, şi datorită acestei măsuri

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Taxă, du-mă unde vrei! Diana Buzoianu, deputat USR: „Ar trebui să introducem în PNRR încă o dată digitalizarea ANAF-ului”

    România a promis UE un deficit bugetar de 4.4% din PIB în 2023. Fără venituri mai mari pentru stat, România ar avea un deficit de 6.8%.

    Diana Buzoianu, deputat USR: „Ar trebui să introducem în PNRR încă o dată digitalizarea ANAF-ului”. Deficitul bugetar rămâne principala problemă a coaliţiei PSD – PNL. România a promis Uniunii Europene un deficit bugetar de 4.4% din PIB până la finalul lui 2023, dar fără creşteri de venituri pentru stat obiectivul va fi ratat – şi ne-am îndrepta spre un deficit de până la 6.8% până la finalul anului.

    Ciolacu vrea taxe. Ciucă se opune. Dar atât cei doi lideri de partid – cât şi partidele sunt de acord. Cheltuielile trebuie să scadă. Ciucă spune ca scăderile trebuie să se facă la stat şi că – „trebuie să existe respect pentru mediul de afaceri”. Marcel Ciolacu se gândeşte la propunerile PNL-ului şi vrea să propună coaliţiei desfinţarea a peste 200 de mii de posturi bugetare neocupate.

    „Noi avem în momentul de faţă un deficit de până la 37 de miliarde de lei. Până la finalul anului se preconizează că vom avea 100 de miliarde de lei deficit. Sunt mai multe abordări care ar fi trebuit să fie luate în considerare. Pe de-o parte, noi ar fi trebuit să scădem cheltuielile din bugetul şi din statul acesta care cheltuie inutil pe o grămadă de agenţii, o grămadă de posturi care au fost date la concurs chiar în perioadă de îngheţ de concursuri”, a spus Diana Buzoianu, deputat USR.

    Astăzi, tăiem 200.000 de posturi care nu erau ocupate, ci doar vacante.

    „Deci nu am făcut nimic, doar nu vom mai angaja. Ceea ce oricum spunem de câteva luni de zile”.

    Ceea ce este şi mai îngrijorător este faptul că urmează să fie luate nişte decizii de creşteri de taxe.

    „Dacă este să ne uităm la ce s-a discutat în ultima vreme în mass-media, vor fi luate nişte măsuri cu privire la facilităţi”.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti în “vizorul” Fiscului

    În perioada 17 – 23 iulie, 86 de inspectori ai Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, au desfăşurat activităţi specifice de control antifraudă pe litoralul Mării Negre, vizând în principal verificarea respectării prevederilor OUG 28/1999, republicată, cu privire la dotarea şi utilizarea de către operatorii economici a aparatelor de marcat electronice fiscale, conform unui comunicat recent de pe site-ul ANAF.

    Ca urmare a acestor activităţi au fost verificaţi 465 operatori economici şi au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în cuantum de 2.361.826 lei (amenzi şi confiscări).

    Acţiunile operative vor continua în perioada următoare şi vor viza înregistrarea veniturilor realizate din comercializarea produselor alimentare, existenţa documentelor de achiziţie pentru produsele deţinute în vederea comercializării, dar şi existenţa formelor de angajare a personalului identificat cu ocazia controlului, mai scrie în comunicatul de presă .

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, arată ANAF într-un proiect de ordin pus în dezbatere publică. 

    Echivalentul în lei al celor 25 de milioane de euro este calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României, pe baza datelor deţinute/obţinute de ANAF, în conformitate cu dispoziţiile legale.

    Proiectul arată că estimarea averii se face pe baza datelor şi informaţiilor deţinute sau obţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la bunurile mobile şi imobile deţinute, prrecum şi activele financiare deţinute.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va notifica persoanele fizice cu privire la faptul că acestea fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari, mai arată proiectul de act normativ..

    Grupul de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani.

    Demersul definirii persoanelor cu avere mare face parte din procesul de creare a premiselor legislative şi organizatorice necesare implementării programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari şi a metodelor indirecte de control, ca o expresie normală de integrare a României în tendinţele globale de abordare a fiscalităţii, arată expunerea de motive.

    În scopul asigurării conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice ANAF poate proceda la aplicarea unor tratamente fiscale alternative de creştere a conformării fiscale voluntare, pe baza riscurilor identificate, precum şi la selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în vederea efectuării de verificări ale situaţiei fiscale personale/verificări documentare, în condiţiile legii.

    Tratamentele fiscale alternative constau în îndrumarea persoanelor fizice cu averi mari, în scopul facilitării conformării fiscale voluntare şi derularea unor programe de notificare a persoanelor fizice privind problemele de neconformare identificate.

    Responsabilă cu aceste acţiuni este Direcţia generală control venituri persoane fizice.

  • ANAF şi Ministerul Finanţelor au pus ochii pe băutura preferată a românilor şi vor taxe mai mari pentru aceasta. Şi chiar vor să se aplice cota retroactiv, iar comercianţii să plătească din urmă

    ♦ Majoritatea jucătorilor din HoReCa au păstrat până recent nivelul TVA la 9% la cafea şi ceai, dat fiind că băuturile se prepară în bar şi, de regulă, se prepară fără zahăr sau îndulcitori. ♦ ANAF şi Ministerul de Finanţe spun că de fapt produsele sunt încadrate la TVA de 19% şi vor să se aplice cota retroactiv de la început de 2023. ♦ Jucători din piaţă: Nu ni s-a spus clar. Am modificat cotele, dar e important să avem dialog şi să nu plătim din urmă, pentru că micii jucători vor da faliment.

    Cei mai mulţi jucători din industria HoReCa şi din piaţa de automate de băuturi au aplicat, până la începutul acestei luni, o cotă de TVA de 9% la vânzarea de cafea, ceai, ciocolată caldă, limonadă – băuturi preparate în bar, nu îmbuteliate -, în timp ce la sucuri şi alte băuturi răcoritoare îmbuteliate ce conţin zahăr, îndulcitori sau arome, cota a fost majorată la început de 2023 la 19%, spun actorii din industrie.

    „Am trimis încă de la începutul anului mai multe solicitări către autorităţi privind taxarea acestor băuturi preparate în bar, însă până recent nu am primit niciun răspuns. Abia la începutul lunii iunie Ministerul de Finanţe ne-a anunţat că de fapt aceste produse au TVA de 19%”, spun doi actori din HoReCa.

    Mai mult, nu doar că ANAF şi Ministerul de Finanţe anunţă că produsele pe bază de cafea şi ceai sunt încadrate la TVA de 19%, ci vor să se aplice cota retroactiv de la început de 2023. De altfel, proprietarii de restaurante şi cafenele spun că în ultima lună, inspectorii ANAF au iniţiat controale la mai mulţi operatori din domeniu pentru a analiza modul în care a fost majorată cota de TVA şi la ce produse, pentru a vedea dacă actorii s-au conformat modificărilor aduse Codului Fiscal din vara lui 2022, cu efect de la începutul lui 2023.

    Deşi legea vorbeşte de TVA majorat la băuturile cu zahăr, îndulcitori sau arome, acum aceeaşi cotă de 19% ar trebui aplicată şi la băuturile pe bază de cafea – fie că e vorba de espresso, cappuccino sau flat white – şi ceai, deşi acestea se prepară, de obicei, fără zahăr. El poate fi adăugat ulterior. Iar zahărul, ca produs de sine stătător, are TVA de 9%. Există, totuşi, şi unele băuturi care conţin sirop şi care au astfel zahăr în compoziţie, dar în bună parte piaţa de cafea e dominată de băuturi fără zahăr.

    Ca urmare a înştiinţărilor primite, marii actori din industrie spun că au majorat rapid cota de TVA la 19% şi la aceste produse, fapt ce a dus la o scumpire rapidă a cafelei „cea de toate zilele”. Majorările de preţ sunt, în medie, de circa 10%, confirmă pentru ZF unii jucători din industrie.

    Aceste noi scumpiri vin pe o piaţă unde un cappuccino, poate cea mai consumată cafea cu lapte în România, ajunsese astăzi să coste 14-18 lei, preţul variind în funcţie de mărime şi de tipul de lapte folosit, cel vegetal fiind mai scump. Spre comparaţie, acum un an, aceeaşi băutură costa 10-14 lei, ceea ce înseamnă o scumpire de 30-50%, în medie. La fel de mult a crescut şi preţul unui flat white, o altă băutură pe bază de cafea şi lapte, doar cu un alt raport de „putere” între cele două ingrediente. E vorba de mai multă cafea şi de mai puţin lapte. Acest preparat este chiar mai scump, ajungând să coste 17-20 de lei în cafenelele de specialitate.

    Astfel, aceste băuturi se scumpesc acum din nou, deşi preţurile ajunseseră comparabile cu cele Occident. Anterior, jucătorii din HoReCa puneau scumpirile pe seama creşterilor de costuri pe lanţ. Acum e vorba de TVA mărit.

    „Suntem de acord să se aplice TVA de 19%, nu există nicio problemă, dar este important să fim informaţi în mod clar. Dacă se aplică retroactiv această cotă, multe societăţi vor ajunge în incapacitate de plată. Acestea lucrează cu marje mici şi, atunci când trebuie să achite 10% din urmă, firmele nu vor avea resurse financiare suficiente pentru a face faţă plăţii”, spune Radu Savopol, fondatorul reţelei de cafenele 5toGo, cel mai extins jucător din domeniu.

    Ministerul de Finanţe nu a răspuns, până la ora transmiterii articolului, întrebărilor ZF legate de ce cotă se aplică pentru ceai şi cafea, dacă s-au emis decizii de impunere retroactive şi cum se explică această confuzie a jucătorilor din piaţă.

    Lanţurile mari de cafenele au trecut sau trec în zilele următoare pe TVA de 19% la aceste produse, însă spun că nu înţeleg de ce se întâmplă acest lucru, în condiţiile în care toate produsele necesare preparării se află în sfera de TVA de 9%.

    „Nu înţelegem cum poate fi taxat un espresso cu TVA de 19%, cum poate fi taxat un cappuccino cu 19%, deşi cafeaua are TVA de 9%, la fel şi laptele. De ce, dacă combini cele două ingrediente principale, rezultatul trebuie să aibă 19% cotă de TVA? Este de neînţeles. Am trecut la 19%, toată reţeaua a trecut, dar nu înţelegem logica. Legea a fost pentru băuturile îndulcite. Această schimbare va avea un impact extrem de mare în business. Nu ştim cum să facem, încercăm să găsim soluţii, sperăm să primim explicaţii de la ANAF”, spune Vasi Andreică, fondatorul reţelei de cafenele Ted’s Coffe, unul dintre principalii jucători din piaţă.

    Aceeaşi cotă de TVA se aplică atât la cafeaua vândută prin intermediul cafenelelor şi restaurantelor, cât şi la cea cumpărată de la automatele de cafea. În piaţă sunt circa 35.000 de jucători şi 80.000 de automate de cafea, băuturi şi alte produse.

    Jucătorii spun că au aflat că ceaiul şi cafeaua intră în sfera produselor la care se aplică TVA de 19% în urma controalelor ANAF din ţară. Ei au cerut un punct de vedere de la ANAF, care a făcut trimitere la Nomenclatura Combinată. Conform inspectorilor ANAF, în această nomenclatură, ceaiul şi cafeaua intră în aceeaşi categorie cu băuturile îndulcite sau aromate. Nomenclatura combinată (NC) este sistemul de cod de opt cifre al UE, care se atribuie produselor care circulă în interiorul Uniunii Europene, pentru a se aplica tarife vamale şi a furniza statistici legate de comerţ.

    „Nu înţeleg de ce produselor preparate în bar li se aplică aceste coduri. Aceste băuturi nu pot fi trecute prin vamă şi exportate, nu sunt bunuri îmbuteliate”, spune un jucător din HoReCa.

    Legea care a mărit TVA-ul pentru băuturile îndulcite sau aromatizate a fost publicată în vara lui 2022, iar cele mai multe prevederi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023.

    „Această lege a fost descrisă ca o taxare a produselor cu zahăr. Legea conţinea o anexă în care se regăseau unele coduri vamale. Orice produs finit de la producător pleacă cu un cod vamal, pentru ca vama să poată aplica o taxare”, spune Mihai Ungureanu, fondator al jucătorului din piaţa de vending O’Fresh şi vicepreşedintele asociaţiei europene a companiilor din piaţa de vending (automate) – European Vending & Coffe Association (EVA).

    Nimeni nu s-a gândit că produsele care sunt servite direct în cafenele, automate, benzinării etc. intră în această sferă, adaugă el.

    „La solicitarea unor operatori economici pentru clarificare, s-a ajuns la această interpretare că aceste produse să fie taxate cu TVA de 19%. Practic, luăm o pungă de cafea, o râşnim şi adăugăm apă şi este produsul de 19%.”
    Deşi este greu de estimat exact ce impact va avea această schimbare pentru HoReCa şi pentru industria de vendig, cu singuranţă el va exista. În HoReCa, cei mai afectaţi vor fi operatorii de cafenele, care îşi bazează activitatea pe aceste produse. În restaurante, impactul va fi mai redus.

    În ceea ce priveşte industria de vending, ea este evaluată la circa 300 mil. euro anual.

    „Ne aşteptăm la un impact în jur de 7%, iar la nivel de şase luni, jumătate”, a mai spus Ungureanu.

    Deşi unii actori economici au majorat recent TVA-ul la băuturile pe bază de cafea şi ceai – e vorba de băuturile preparate în bar -, întrebarea este câţi dintre operatorii HoReCa ştiu că trebuie să facă asta? Iar cei care nu ştiu, cum vor afla?

    HoReCa este una dintre cele mai fragmentate industrii local, cu zeci de mii de afaceri care operează câte un punct de lucru în varii colţuri de ţară.

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    ANAF va publica, trimestrial, lista contribuabililor, persoane juridice, care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante. Astfel, până la sfârşitul lunii iulie ANAF va publica “lista albă” a contribuabililor corecţi pentru al doilea trimestru al anului 2023.

    Această obligaţie, survine ca urmare a publicării în 2022 a Ordinului ANAF 1.923/2022 – Procedură din 1 noiembrie 2022 de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligaţii restante, publicată în Monitorul Oficial  nr. 1058 din 1 noiembrie 2022.

    Verificaţi aici “lista albă” a contribuabililor corecţi

    Condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili la întocmirea listei:

    a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;

    b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege, obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;

    c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

    În categoria contribuabililor care sunt cuprinşi în listă fac parte şi contribuabilii care se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, inlcusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, care se află în derulare.

    Având în vedere faptul că pentru o parte din obligaţiile declarative nu există un termen clar de depunere a declaraţiei (ex. declaraţia de accize se depune la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul fiscal – data cunoscută doar de către contribuabil), condiţia de declarare se verifică la data întocmirii listei, respectiv dacă până la această dată, sunt depuse toate declaraţiile, conform vectorului fiscal, indiferent de termenul legal de declarare.

     

     

     

     

  • ANAF începe controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, arată ANAF într-un proiect de ordin pus în dezbatere publică. 

    Echivalentul în lei al celor 25 de milioane de euro este calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României, pe baza datelor deţinute/obţinute de ANAF, în conformitate cu dispoziţiile legale.

    Proiectul arată că estimarea averii se face pe baza datelor şi informaţiilor deţinute sau obţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la bunurile mobile şi imobile deţinute, prrecum şi activele financiare deţinute.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va notifica persoanele fizice cu privire la faptul că acestea fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari, mai arată proiectul de act normativ..

    Grupul de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani.

    Demersul definirii persoanelor cu avere mare face parte din procesul de creare a premiselor legislative şi organizatorice necesare implementării programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari şi a metodelor indirecte de control, ca o expresie normală de integrare a României în tendinţele globale de abordare a fiscalităţii, arată expunerea de motive.

    În scopul asigurării conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice ANAF poate proceda la aplicarea unor tratamente fiscale alternative de creştere a conformării fiscale voluntare, pe baza riscurilor identificate, precum şi la selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în vederea efectuării de verificări ale situaţiei fiscale personale/verificări documentare, în condiţiile legii.

    Tratamentele fiscale alternative constau în îndrumarea persoanelor fizice cu averi mari, în scopul facilitării conformării fiscale voluntare şi derularea unor programe de notificare a persoanelor fizice privind problemele de neconformare identificate.

    Responsabilă cu aceste acţiuni este Direcţia generală control venituri persoane fizice.

  • ANAF va publica “lista ruşinii” în această lună. Verificaţi dacă lucraţi la o companie cu datorii

    ANAF va publica “lista ruşinii” în această lună. Verificaţi dacă lucraţi la o companie cu datorii

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publica în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2023, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2023. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T2 2023 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2023. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

  • Opinie EY: ANAF intensifică eforturile de colectare prin controlul marilor averi

    În Monitorul Oficial al României nr. 585/28.06.2023 a fost publicat Ordinul nr. 920/13.06.2023 al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu privire la persoanele fizice cu averi mari, prin care sunt reglementate mai multe aspecte privind conformarea şi controlul marilor averi, ceea ce se traduce într-o intensificare a eforturilor ANAF de a colecta, în totalitate şi la timp, cât mai multe venituri către bugetul de stat.

    Ordinul nr. 920/13.06.2023 reglementează, în concret, următoarele: definiţia persoanelor fizice cu averi mari; modalitatea de stabilire/estimare a averii; definirea grupurilor PFAM, PFAM extins; desemnarea structurii competente care să deruleze programul de creştere a conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice cu averi mari (Direcţia generală control venituri persoane fizice – DGCVPF).

    Astfel, persoana fizică cu avere mare este definită ca fiind persoana fizică rezidentă fiscal în România care deţine o avere, atât în ţară, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de Euro, echivalentul în lei, calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României.

    În ceea ce priveşte valoarea averilor, Ordinul nr. 920/13.06.2023 aduce claritate prevăzând că estimarea acestora se va realiza pe baza datelor şi informaţiilor cu privire la bunurile imobile, bunurile mobile şi activele financiare deţinute, averea fiind considerată suma celor trei elemente.

    Totodată, sunt reglementate şi noţiunile de Grup al persoanelor fizice cu averi mari şi Grup extins al persoanelor fizice cu averi mari, astfel:

    • Noţiunea de Grup al persoanelor fizice cu averi mari se referă la persoanele fizice a căror avere estimată depăşeşte suma de 25 de milioane de Euro
    • Noţiunea de Grup extins al persoanelor fizice cu averi mari se referă la Grupul persoanelor fizice cu averi mari la care se adaugă persoanele fizice soţi/soţii şi rude/afini până la gradul al doilea ai/ale acestora.

    Contribuabilii ce fac parte din Grupul persoanelor fizice cu averi mari şi/sau din Grupul extins al persoanelor fizice cu averi mari urmează să fie informaţi că fac parte dintr-un astfel de grup, printr-o notificare care va cuprinde mai multe informaţii privind încadrarea în criteriile de avere, cele trei elemente pe baza cărora a fost estimată averea şi aspecte legale despre conformare. În prezent, persoanele fizice identificate cu risc fiscal sunt notificate de către organele fiscale în vederea conformării, în cazul în care acestea constată diferenţe semnificative între veniturile declarate de către contribuabili şi veniturile estimate ca fiind realizate de către aceştia pe baza anumitor indicatori fiscali şi patrimoniali. Notificarea de conformare reprezintă un pas procedural anterior iniţierii unui control fiscal (dar ulterior analizei de risc).

    De asemenea, grupul de persoane fizice cu averi mari, precum şi grupul extins de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani, în sensul introducerii contribuabililor persoane fizice care au o avere estimată mai mare de 25 milioane Euro, şi o dată la 6 ani, în sensul eliminării contribuabililor persoane fizice a căror avere a scăzut sub pragul sus-menţionat.

    În scopul asigurării conformării fiscale, vor fi aplicate tratamente fiscale alternative pentru creşterea conformării fiscale – îndrumarea persoanelor cu averi mari pentru înţelegere şi declarare, precum şi transmiterea de notificări privind problemele de neconformare identificate. Totodată, ANAF va proceda la selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în vederea efectuării de verificări ale situaţiei fiscale personale/verificări documentare.

    Aspectele majore ce trebuie reţinute din proiectul de ordin al ANAF se referă la creşterea gradului de conformare la declararea marilor averi şi, respectiv, plata impozitelor aferente şi dezvoltarea, şi în România, a unei „relaţii de parteneriat” între contribuabili şi autoritatea fiscală, pentru a evita situaţiile neplăcute şi dificile în care, în urma controalelor, se constată nereguli la declarare şi plată.

    ANAF intenţionează astfel să lucreze în sprijinul conformării fiscale voluntare a contribuabililor cu averi mari, prin toate măsurile întreprinse, inclusiv prin segmentarea contribuabililor pe bază de risc fiscal, acţiunile de control fiind precedate de acţiuni preliminare ţintite, de îndrumare şi notificare privind problemele de necomformare identificate.

    La rândul lor, contribuabilii din această categorie trebuie să analizeze în profunzime legislaţia, să evalueze corect şi complet averea totală, să-şi declare veniturile şi să se conformeze la plata impozitelor aferente, potrivit prevederilor Codului Fiscal, în general până pe 25 mai a fiecărui an pentru anul anterior. Sunt situaţii complexe, în care veniturile pot fi realizate şi în România şi în străinătate, activele sunt de diverse tipuri, chiar din fiecare dintre cele trei categorii mai sus menţionate şi o analiză fiscală de specialitate este necesară.

    În concluzie, ANAF îşi propune să creeze premisele necesare pentru conformare, corectitudine, transparenţă în declararea veniturilor, în totalitatea acestora şi o necesară colaborare între contribuabilii cu averi mari şi autorităţi. În legătură cu ceea ce ANAF intenţionează să definească drept „averi mari” şi având în vedere necesara evaluare a bunurilor mobiliare, imobiliare şi activelor financiare deţinute, cu atenţie sporită şi către companiile în care contribuabilii vizaţi sunt acţionari  – asistenţa de specialitate, atât fiscală, cât şi juridică, se impune, tocmai pentru a evita situaţiile de neconformare completă.

    Potrivit raportului de activitate al ANAF pentru anul 2022, ca urmare a controalelor efectuate la contribuabili persoane juridice şi fizice în anul 2022, inspecţia fiscală a înregistrat următoarele rezultate:

    – au fost efectuate 34.991 verificări la contribuabili persoane juridice şi fizice (26.056 la contribuabili persoane juridice şi 8.935 la contribuabili persoane fizice), din care 24.459 inspecţii fiscale (17.411 la contribuabili persoane juridice şi 7.048 la contribuabili persoane fizice);

    – au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală 2.806,1 mil. lei (2.629,5 milioane lei la contribuabili persoane juridice şi 176,6 mil. lei la contribuabili persoane fizice).

    De asemenea, în primele trei luni ale anului 2023 s-au efectuat 14.160 controale la persoane juridice şi fizice – 10.184 la contribuabili persoane juridice şi 3.976 la contribuabili persoane fizice, fiind stabilite sume suplimentare în valoare totală de 612,0 milioane de lei.

    Autori: Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

    Călin Stan, Avocat, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii