Tag: americana

  • Povestea femeii care s-a îmbogăţit cu o resursă din Carpaţi de care românii nu au habar

    Helena Rubinstein s-a născut în Cracovia, Polonia, pe 25 decembrie 1870. În timp ce tatăl ei, un negustor fără prea mare succes, a fost strict cu copiii săi, mama lor a avut o abordare unică în creşterea celor opt fiice: le repeta continuu că vor căpăta influenţă şi vor răzbate în lume prin puterea frumuseţii şi a iubirii. De asemenea, mama sa îşi prepara singură cremele şi produsele de înfrumuseţare, lucru care a avut o mare influenţă în viitorul celei care avea să devină antreprenoare.

    Fiind cel mai mare copil, Helena Rubinstein şi-a ajutat tatăl cu partea financiară a afacerii, iar inteligenţa sa l-a determinat să o trimită să studieze ştiinţele medicale. Însă ei îi plăcea munca de laborator, nu cea din spital, iar tatăl său i-a permis să-şi încheie studiile doar dacă era de acord să se căsătorească. Şi, totuşi, alegerea sa nu a fost văduvul de 35 de ani pe care tatăl său i l-a  ales, ci un coleg mult mai tânăr, de la Universitatea din Cracovia.

    Pentru că tatăl său nu a fost de acord cu alegerea soţului său, Helena Rubinstein a decis să se mute din Polonia, ţara sa natală, şi s-a dus să trăiască în Australia, la unchiul său. În bagaje nu a uitat să pună o duzină de cutii de creme de-ale mamei sale, realizate din combinaţii de ierburi, migdale şi extract de brad din Carpaţi. Iar australiencele au fost foarte impresionate, pe de-o parte datorită cremelor, dar mai ales datorită talentului de vânzătoare al Helenei, care a ştiut să-şi facă reclamă bună. Le-a epuizat atât de repede, încât mama sa a trebuit să-i trimită altele în câteva luni.

    Mica negustoare a avut un succes neaşteaptat şi în scurt timp şi-a pus bazele propriului magazin în Melbourne. Acolo l-a întâlnit pe jurnalistul Edward William Titus, iar cei doi s-au căsătorit în iulie 1908, la Londra. Muncind circa 18 ore pe zi la început, Rubinstein a reuşit să-şi facă afacerea profitabilă. Câţiva ani mai târziu, în 1905, a mers în Europa pentru a studia progresele în tratamentele dermatologice, iar când s-a întors şi-a chemat surorile pentru a o ajuta cu afacerea. În 1908, a mers la Londra cu aproape 100.000 de lire sterline pentru a investi în afacerea ei, iar în mai puţin de un an şi-a deschis salonul de înfrumuseţare Salon de Beaute Valeze. A cumpărat apoi şi un salon în Paris, unde a pus-o pe sora sa, Pauline, să îl conducă.

    Singura perioadă care a încetinit-o vreodată pe Rubinstein din dezvoltarea afacerii a fost atunci când era însărcinată cu cei doi fii ai săi, în 1909 şi respectiv 1912. Ulterior, a deschis un salon în New York, în 1916, după care au urmat cele din San Francisco, Boston, Philadelphia, Chicago şi Toronto, timp în care creşteau considerabil şi vânzările produselor sale din magazine. Anii 1920 o găseau pe Rubinstein în Hollywood, unde ţinea lecţii vedetelor despre cum să aplice în mod corespunzător machiajul.

    Femeia de afaceri a fost, de-a lungul carierei sale, atât rivala lui Elizabeth Arden, un alt mare nume în domeniu, cât şi a lui Charles Revson, fondatorul Revlon. În 1928, Rubinstein şi-a vândut afacerea către Lehman Brothers, dar a cumpărat-o înapoi mult mai ieftin, ca urmare a prăbuşirii pieţei bursiere. Rubinstein şi Titus au divorţat în 1937, iar în vara următoare s-a căsătorit cu prinţul rus Artchil Gourielli-Tchkonia, cu 20 de ani mai tânăr.

    O mare susţinătoare a unui stil de viaţă sănătos, a îngrijirii şi înfrumuseţării, Rubinstein a murit la New York, în 1 aprilie 1965, la vârsta de 94 de ani. Un an mai târziu, i-a fost publicată autobiografia, ”My Life for Beauty“.

  • Probleme mari pentru Ikea: Clienţii se plâng că mobila de sticlă explodează spontan, fără să o atingă nimeni

    O femeie din Indiana a povestit pentru publicaţia americană  că masa cu blat de sticlă a fiului său, produsă de furnizorul de mobilă, a explodat când acesta nu era în cameră.

    „Pregăteam cina, când am auzit un sunet puternic, ca un boom, iar primul meu gând a fost că un copac s-a prăbuşit în casă, atât de puternic a fost sunetul”, povesteşte Holly Burns. „Masa cu blat de sticlă din camera lui s-a fărâmat. Practic a explodat”.

    Mai devreme în această lună, un bărbat pe nume Richard Winship, din Marea Britanie a povestit pentru publicaţia Metro că în timp ce lua prânzul a auzit „un bang foarte puternic”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Donald Trump a exprimat solidaritate după atacul armat comis în SUA, dar a greşit locaţia

    Marţi seară, Donald Trump a transmis prin Twitter: “Fie ca Dumnezeu să îi protejeze pe oamenii din Sutherland Springs, Texas. Agenţii FBI şi de poliţie au sosit”.

    Problema este că atacul armat produs marţi a fost în localitatea Rancho Tehama, în apropiere de Red Bluff, la 150 de kilometri nord-vest de Sacramento (California).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump a exprimat solidaritate după atacul armat comis în SUA, dar a greşit locaţia

    Marţi seară, Donald Trump a transmis prin Twitter: “Fie ca Dumnezeu să îi protejeze pe oamenii din Sutherland Springs, Texas. Agenţii FBI şi de poliţie au sosit”.

    Problema este că atacul armat produs marţi a fost în localitatea Rancho Tehama, în apropiere de Red Bluff, la 150 de kilometri nord-vest de Sacramento (California).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despre ce a vorbit dictatorul Nicolae Ceauşescu in ultimul interviu

    „Tovarăşilor le plac lucrurile concrete”, scria umoristul american P. J. O’Rourke, în jurnalul său satiric Vacanţe în iad. O’Rourke  vorbea de Varşovia, dar putea la fel bine să se refere şi la Bucureşti. Oraşul, cunoscut odinioară drept „Parisul Estului”, a devenit cel mai mare şantier de construcţii al lumii. Buldozere şi camioane zdrăngăne de zor pe străzile cu gropi, umplând aerul de praf şi zgomot în timp ce taie bulevarde noi şi ridică zidurile fade ale clădirilor guvernamentale prin vechile zone ale oraşului.

    Autorităţile române vorbesc de o renaştere urbană; criticii o numesc devastare. Oricum i-am spune, e ceva suprarealist, un soi de monumentalism generat parcă de amoc. Inima noului Bucureşti e un gigant de marmură albă: Palatul Poporului. În acel loc, preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa Elena, vor exercita puterea absolută a uneia dintre cele mai represive regimuri politice ale lumii. Ieşind chiar din palat, noul Bulevard al Revoluţiei Socialiste taie o fâşie perfectă, de trei mile, exact prin inima a ceea ce a fost cândva creuzetul plin de viaţă al vechiului Bucureşti. „Este cu exact un metru mai lat, pe ambele părţi, decât Champs-Elysees”, se laudă un ghid guvernamental. „Vrem un monument care să îi facă mândri pe toţi românii.”

    Sau, poate, doar pe unul singur: preşedintele Ceauşescu, de 71 de ani, megalomanul „Arhitect Nebun” al socialismului în stil românesc. I se spune în fel şi chip: Farul Călăuzitor, Marele Conducător, Geniul Carpaţilor, Dunărea Gândirii. Omul de pe stradă, însă, îi spune simplu „El”, dar nu întotdeauna cu respect. În timp ce Polonia şi Ungaria se îndreaptă spre democraţie şi piaţă liberă, iar Uniunea Sovietică se deschide spre lume, România se izolează tot mai mult. De aproape un sfert de veac e condusă de viziunea solitară a lui Ceauşescu: o Românie care depinde doar de el şi de nimeni altcineva.

    România a devenit o insulă, un paria internaţional, izolat asemeni Iranului sau Libiei. Vizitatorilor le este permis să călătorească liber prin ţară, cum i s-a permis recent şi echipei NEWSWEEK, doar că seamănă mai curând cu o ţară africană sau central-americană decât cu una din Europa. Găseşti aceeaşi sărăcie şi, la fel de des, acelaşi dispreţ pentru drepturile omului şi libertate. „Dacă am avea ceva mai multă mâncare, ar trăi ca în război,” spune un banc perfect românesc. Aceasta este moştenirea lăsată poporului său de ultimul stalinist.

    De la bun început, Ceauşescu, ţăran lucrător într-o fabrică, intrat în Partidul Comunist Român în 1933, când încă era în ilegalitate, şi devenit şef al partidului în 1965, a avut un parcurs individualist şi uneori excentric. Iniţial a permis o libertate de expresie cu mult mai mare decât în restul ţărilor comuniste. În anii 1970 se găseau ziare şi cărţi străine; emisiunile radio nu erau purecate. Oamenii puteau vorbi liber cu străinii iar poliţia secretă, abominabila Securitate, a stat în umbră. În ultimii ani, însă, Ceauşescu a pus piciorul în prag: românilor li se cere să raporteze omniprezentei poliţii toate contactele cu străinii; maşinile de scris trebuie înregistrate la Miliţie, cu probe ale setului de caractere; cărţile şi revistele străine sunt interzise; pentru a le împrumuta, cititorii au nevoie de aprobarea în scris a bibliotecilor; în librării nu găseşti aproape nimic în afară de puzderia de lucrări ale lui Ceauşescu şi ale soţiei sale.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Câte maşini au fost distruse pentru filmarea seriei Fast and Furious şi care sunt daunele totale?

     Insa filmarea seriei Fast and Furious tinde sa fie o gluma mult prea acida pentru unii admiratori. Brokerii de asigurari si specialisti din domeniul auto au facut un calcul pentru un studiu, demonstrand care sunt pagubele totale create de filmarea peliculelor Fast and Furious. 
     
    Nici nu iti imaginezi care a fost calculul final, daca toate pagubele ar fi fost reale si toate distrugerile s-ar fi filmat in mod real. Suma depaseste 500 de milioane de dolari. 
     
    Peste 200 de vehicule avariate de actorii Fast and Furious
    Ritmul agresiv de sofat al actorilor Vin Diesel sau Jason Statham este bine cunoscut. Insa la un calcul real, acestia ar fi putut distruge in cazul filmarilor masini, cladiri si bunuri in valoare de peste 260 de milioane de dolari. Aceasta suma este impartita numai intre 2 actori din film, imaginati-va! 
     
    In total, peste 30 de cladiri au fost distruse in cazul filmarii seriei, peste 50 de cladiri au fost avariate, iar in ceea ce priveste masinile, 169 de masini standard au fost avariate si peste 140 distruse complet. Doar in cazul “Furious 7” masina folosita pentru a zbura intre cladirile din Abu Dhabi a costat peste 3 milioane de euro, fiind un model de Lykan Hypersport din gama W Motors. 
     
    Eroul pagubelor in Fast and Furious
     
    Cele mai multe cheltuieli in intreaga serie de filmari a facut-o Jason Statham. El singur a distrus masini si cladiri in valoare de aproximativ 182.350.445 de dolari americani. Imaginati-va pentru o secunda cam cat ar fi costat piesele auto pentru reparatia acestor masini distruse de starul Hollywoodian. 
     
    In cazul Furious 7 nu doar masinile au avut de suferit. In frenezia filmului au fost distruse mai multe avioane si elicoptere si chiar un tanc de armata. Daca, spre exemplu, in Fast and Furious 2 se produceau daune in valoare de sub 5 milioane de euro, in Furious 7 s-au distrus peste 100 de active, acestea valorand cu mult peste 200 de milioane de dolari. 
     
    Filmul a incasat insa de zeci de ori mai multe milioane de dolari, asa incat intreaga nebunie a meritat din plin. Cel putin asa declara specialistii box-office care raporteaza venituri de peste 1.5 miliarde dolari doar pentru ultimul dintre filme (pelicula Furious 7).  
     
  • Cum a reuşit o fetiţă de 11 ani să facă 11 milioane de dolari: ideea i-a venit la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină

    O fetiţă de 11 ani din Texas, Statele Unite, a încheiat un contract în valoare de 11 milioane de dolari cu lanţul Whole Foods, care prevede că 55 de magazine îi vor pune la vânzare brandul său de limonadă.

    BeeSweet, limonada produsă de Mikaila Ulmer, a fost dezvoltată cu cei 60.000 de dolari pe care fetiţa i-a primit în urma apariţiei la emisiunea americană “Shark Tank”.

    După apariţia în emisiune, ea a servit limonadă mai multor personalităţi printre care şi preşedintele american Barack Obama; ea a fost invitată şi să facă parte din proiectul celor de la Google Dare to be digital.

    Ideea i-a venit tinerei la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină. A început apoi să le studieze şi a decis să folosească reţeta de limonadă a bunicii pentru a strânge bani. Destinaţia banilor? Organizaţii ce ajută albinele.

    Citeşte şi povestea lui Povestea lui Mark Cuban, creatorul emisiunii “Shark Tank”, care are o avere de peste 3 miliarde de dolari

  • Cine este atacatorul care a ucis opt oameni în centrul oraşului New York

    El a fost identificat ca fiind Sayfullo Saipov. Bărbatul este de origine uzbekă şi trăieşte în SUA din 2010. Asupra lui au fost descoperite o armă de paintball şi un pistol cu bile. Acesta are adresa de domiciliu în oraşul Tampa, statul Florida. Anchetatorii analizează şi o posibilă legătură a bărbatului cu anumite persoane din statul New Jersey, unde ar fi locuit, potrivit aceloraşi surse. Acesta lucra ca şofer la compania Uber. 

    Atacatorul a fost împuşcat în abdomen de către poliţişti şi a fost transportat la spital, urmând a fi operat.

    Citiţi mai multe pe gandul.info

  • AmCham Romania: măsurile fiscale anunţate frânează creşterea economică, pun presiune pe deficit

    În plus, pachetul de măsuri ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori, precizează instituţia într-un comunicat.

    „Considerăm că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea/reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, cercetare, etc. care să susţină dezvoltarea României”, arată AmCham.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Playboy a făcut anunţul care nu părea posibil! Cine va apărea pe coperat revistei în luna noiembrie. Se întâmplă pentru prima dată în 60 de ani

    Modelul ales de revista americană este Ines Rau, în vârstă de 26 de ani, un manechin francez care a mai pozat în Playboy în 2014. Este pentru prima dată în cei 64 de ani ai revistei, când pe copertă va avea un model transgender. Vogue şi Marie Claire au demarat mai devreme o iniţiativă de acest gen. În luna martie, pe coperta revistei Vogue a fost prezentată un model transgender. Ediţia spaniolă a revistei Marie Claire a făcut acelaşi lucru în 2016.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro