BusinessMagazin

Tag: ajutare

  • A transformat 12.000 de dolari într-un milion de dolari. Cum a reuşit să devină milionar la 22 de ani şi ce sfaturi are pentru cei care vor să facă acelaşi lucru

    Când am împlinit 22 de ani şi am terminat facultatea reuşisem să transform cei 12.000 de dolari primiţi la 13 ani de Bar Mitzva într-un milion de dolari, mărturiseşte Timothy Sykes într-un articol pentru Entrepreneur. A reuşit să obţină această performanţă jucând la bursă pe acţiunile de câţiva bani (penny Stock). Acestea sunt ieftine, dar de obicei, acţiunile din tipul “penny stocks” sunt mai volatile şi expuse riscurilor.

    Am făcut multe greşeli, dar am învăţat de fiecare dată. Când am început să fac trading eram doar un puşti care nu ştia ce făcea, m-am împiedicat de multe ori, dar am învăţat de fiecare dată şi pot să împart cu voi cinci sfaturi care sper să vă ajute şi pe voi, mai scrie el.

    1. Du-te unde sunt banii

    Când am început eu bursa era locul unde se făceau banii şi m-am dus în direcţia asta. Acum este social media.

    2. Vârsta este doar un număr

    Nu contează ce vârstă ai. Nu trebuie să ţii cont când oamenii zic că eşti prea tânăr sau prea bătrân. Când eram în primul an de facultate am făcut 100.000 de dolari într-o singură zi. Nu avea nicio legătură cu ce vârsta aveam. Dacă ai abilităţile şi cunoştiinţele necesare atunci vârsta este doar un număr.

    3. Trebuie să fii pregătit

    Trebuie să fii dispus să înveţi să depui efort şi timp. Pentru mine a însemnat să-mi neglijez familia sau prietenii. Voiam să devin expert şi a trebuit să-mi dedic tot timpul către acest scop.

    4. Nu există o balanţă între viaţa personală şi muncă

    Trebuie să te dedici în totalitate muncii tale, dar asta nu înseamnă să te izolezi complet, ci trebuie să fii sigur pe ceea ce vrei şi să nu eziţi. Nu poţi să joci la bursă doar în timpul liber, trebuie să fii implicat 100%

    5. Nu o face doar pentru bani

    Poate părea ciudat acest sfat, venind de la un tip care a făcut primul milion de dolari la 22 de ani, dar dacă eşti motivat doar de bani până la urmă te vei lovi de un tavan. O să-ţi limiteze potenţialul. Gândeşte-te unde poţi ajunge utilizându-ţi abilităţile astfel experienţa va fi una mult mai satisfăcătoare.

  • NASA oferă 1 milion de dolari inginerilor care dezvoltă roboţi umanoizi pentru călătoria pe Marte

    Oamenii vor ajunge pe Marte în anii 2030 acompaniaţi de de roboţi dacă planurile ambiţioase ale NASA devin realitate, informează Wired.

    Agenţia spaţială a lansat un concurs provocându-i pe ingineri să dezvolte capabilităţile roboţilor umanoizi, astfel încât să-i ajute pe astronauţi în lunga călătorie către Marte. NASA pune la bătaie un premiu de 1 milion de dolari.

    Echipele vor trebui să programeze un robot virtual să realizeze o serie de sarcini virtuale care ar putea salva viaţa echipajului uman, precum repararea fisurilor. Robotul în cauză, dezvoltat de NASA, este numit Valkyrie, are aproape 1,80 cm, în jur de 130 de kg şi poate funcţiona în medii ostile. Poate “vedea”datorită senzorilor şi camerei amplasate pe cap, poate merge şi prinde obiecte cu mâinile, care au patru degete.

    Marea provocare pentru ingineri este să-i dezvolte dexteritatea robotului pentru a putea face lucruri care necesită fineţe. Astfel de roboţi există pe pământ, dar aceştia nu pot fi folosiţi din cauza temperaturilor extrem de scăzute care pot atinge şi -176 de grade celsius.

    Pentru a câştiga competiţia, echipele de ingineri trebuie să rezolve următorul scenariu virtual: o furtună de nisip extrem de puternică a stricat habitatul de pe Marte. Aceştia trebuie să îndeplinească trei obiective: alinierea unei antene de comunicaţii, repararea unui tablou solar şi repararea unei fisuri în habitat.

    echipele se pot înscrie de azi şi vor trece printr-o rundă de calificare în septembrie-noiembrie, iar finaliştii vor fi anunţaţi în decembrie. Apoi finaliştii se vor putea antrena din ianuarie până în iunie 2017, iar finala va avea în iunie.

  • Au pornit afacerea în 2013 în România, iar acum şi-au deschis primul birou în Los Angeles şi fac afaceri cu 400 de companii din lume

    Retargeting.Biz este un start-up românesc ce propune companiilor din industria e-commerce un software care să îi ajute să interacţioneze personalizat şi rapid cu fiecare vizitator, în funcţie de acţiunile lor.

    Compania a deschis primul birou în Los Angeles, USA. Deasemea, Retargeting.Biz are prezenţă locală în Bulgaria şi Polonia şi se află în discuţii avansate cu parteneri din Italia.

    Cu ajutorul retargetării personalizate, Retargeting.Biz generează venituri pentru 200 clienţi din România şi 200 clienţi din străinătate, ce provin din industrii variate, precum cele din fashion, IT&C, bancar, home&deco, flori, sport, travel şi auto. În afara ţării, platforma mai are clienţi în Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, India, Vietnam şi US.

    De la lansare şi până în prezent, Retargeting.Biz a generat pentru companiile care îl utilizează 40 milioane de mesaje personalizate, vânzări suplimentare de peste 8.5 milioane de euro la o rată medie de conversie de peste 10%.

    “Estimăm un portofoliu de 1000 de clienţi la finalul anului 2016, iar în următoarele săptămâni vom anunţa integrări cu jucători mari din piaţa de IT din România, Bulgaria şi Polonia.”, spune Rareş Bănescu, CEO si fondator al companiei.

    Tool-ul complex ce ajută magazinele online să comunice personalizat cu clienţii vine cu workflow-uri definite, însă poate fi customizat de utilizatori, oferindu-le posibilitatea de a stabili modul în care interacţionează cu clienţii lor.

    “Retargeting.Biz se diferenţiază de alte tool-uri de profil prin pricing bazat pe performanţă, plus o abordare diferită în profilarea şi comunicarea cu clientul. Îmbunătăţim constant softul cu scopul de a ajuta magazinele online în comunicarea lor cu clienţii magazinului. Astfel, am ajuns la 15 triggere pe email, toate suportând email reminder şi sms reminder”, susţine Rareş Bănescu.

    În acest moment, echipa Retargeting.Biz este formată din 25 persoane specializate pe tehnologie şi digital, echipă ce oferă client service de calitate şi plus valoare companiilor din industria de e-commerce, câştigând încrederea unor parteneri importanţi atât din România, cât şi din străinătate.

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia a Sun Pharma: Vrei să devii tânărul executiv care schimbă lumea? Iată cum

    Am fost intrebat de multe ori ce recomandari as da unui tanar executiv la inceput de drum in cariera si care viseaza sa devina legenda in lumea afacerilor. 

    M-am ferit sa ii recomand sa faca trei facultati, cateva masterate, un MBA de cel putin 100 mii Euro / an si un doctorat. Sau sa sugerez sa dezvolte un caracter cu trasaturi si aptitudini de superman – din stereotipurile cartilor de leadership sau de pe lista scurta a centrelor de evaluare ale corporatiilor – care sa-l ajute sa devina altcineva sau altceva decat este. Sau, mai aplicat, am evitat sa le spun executivilor din operatiuni sa aiba curaj si sa plece din birourile de reprezentanta pentru ca nu invata nimic; sau tinerilor executivi din finante sa nu invete pe de rost cifre din balante, conturi si fluxuri ci sa devina parteneri ai afacerii; sau tinerilor auditori sa lasa politia din rapoartele de exceptie si sa mearga fara prejudecati sa ajute compania pe care o verifica ca sa ajunga sa aiba proceduri eficiente. Si altele de acest fel.

    I-as recomanda in schimb unui tanar executiv care vrea sa schimbe lumea sa se concentreze pe trei directii, la care poate nu s-a gandit, dar care in mod sigur il vor ajuta in aventura vietii lui in cautarea unei cariere exceptionale.

    1. Devino un cetatean model in comunitate.

    Chiar mai bine de fapt, fi un erou (necunoscut) in comunitate. Doneaza sange o data pe an. Renunta la 1% din veniturile tale lunare pentru actiuni caritabile. Fa voluntariat la un centru pentru persoane defavorizate. Recicleaza orice, chiar daca trebuie sa mergi kilometri pana la un centru de colectare. Planteaza in secret un copac in fiecare primavara. Cere-i companiei sa-ti dea o masina hybrid. Cumpara in fiecare zi ceva fabricat la tine in oras. Iesi in piata publica si revendica orice care crezi ca transforma in bine viata comunitatii. Si toate acestea fara presa si publicitate si fara sa treci in CV, pur si simplu pentru ca esti un cetatean normal si responsabil. Iar simplul fapt ca iti faci datoria fata de cei din jur descarca neobisnuit de multa adrenalina, serotonina si dopamina ca sa fi superman-ul fixat pe obiectivele de cariera.
    (si sa nu uit, indiferent din ce curent millennial faci parte, jogger, biker, hipster, metrosexual, ortorexic, etc., care inseamna automat duminici ocupate pana peste cap, in duminica in care vine randul du-te sa votezi –  votul tau schimba si lumea afacerilor in care ti-ai inceput cariera)

    2. Fii un ambasador activ al Romaniei

    Esti roman, si chiar daca uneori in relatiile de afaceri ai impresia ca asta incurca, ca iti produce un sentiment de inferioritate, sau ca te pune pe o pozitie mai dificila intr-o negociere, cu siguranta nu este asa. Romania are tot ce trebuie pentru a creste oameni de afaceri redutabili. Romania are tot ce trebuie pentru a fi o destinatie buna de afaceri. Pastreaza intotdeauna in prezentarea de afaceri o plansa cu date generale despre Romania: indicatori bugetari ultimii 5 ani, evolutia rating-ului de tara, date despre cresterea economica, sectoare economice de varf si emergente (chiar daca al tau nu este printre ele), o analiza SWOT a tarii, etc. Faci un serviciu enorm nu numai imaginii tale de profesionist ci si imaginii tarii tale, iar acest serviciu se va intoarce inzecit in favoarea carierei tale de executiv in expansiune.

    3. Ai grija de sanatatea ta.

    Nu am sa ies cu clisee spunand sa te feresti de tigari, alcool si alte excese, sa mananci corect, sa mergi la sala, sa mergi la un control medical o data pe an, etc.

    In schimb, pentru ca iti plac indicatorii si cifrele, iti dau doua.

    BMI / IMC, indicele de masa corporala, calculeaza-ti-l lunar si mentine-l la 20-22.

    BP / TA, tensiunea arteriala, masoara-ti-o saptamanal si pastreaz-o la 120/70.

    Ai doua conturi de profit si pierdere, doar ale tale. Monitorizeaza-le lunar, corecteaza deviatiile si mentine indicatorii in valorile planificate – te vei pastra masinaria perfecta pentru cariera din facultate pana mult peste 50 de ani.

  • “Viaţa este un joc. Banii ne ajută doar să ţinem scorul”. Povestea omului care a redefinit conceptul de televiziune

    Robert Edward “Ted” Turner s-a născut în 1938 în Cincinnati, Ohio, iar la vârsta de nouă ani s-a mutat în statul Georgia. A urmat şcoala privată pentru băieţi McCallie şi Universitatea Brown, în cadrul căreia a fost vicepreşedinte al clubului de dezbateri şi căpitan al echipei de sailing.

    Din cauza unor probleme disciplinare, lui Turner nu i s-a permis să termine studiile, însă i-a fost acordată o diplomă onorifică în 1989, când a ţinut un discurs în faţa studenţilor.

    În 1960, Ted Turner a preluat conducerea filialei din Georgia a companiei pe care tatăl său o fondase. Trei ani mai târziu, după ce tatăl său s-a sinucis, Turner a devenit preşedinte al Turner Advertising Company. Avea doar 24 de ani când a preluat controlul companiei, reuşind să o transforme într-una din primele firme de publicitate outdoor din Statele Unite. La sf`rşitul anilor ’80, Turner a folosit profitul companiei pentru a cumpăra mai multe posturii radio. În 1969, el a realizat prima investiţie majoră, cumpăr`nd un post de televiziune din Atlanta.

    A fost începutul imperiului media al lui Ted Turner, care a continuat să cumpere televiziuni şI staţii radio. În 1980, la inaugurarea CNN, Turner a declarat: “Nu vom întrerupe emisia nici la sfârşitul lumii. Vom fi acolo, vom transmite în direct sfârşitul lumii şi aceea va fi ultima noastră emisie.” După doar cinci ani, televiziunea de ştiri crescuse atât de mult încât a fost nevoie ca Turner să obţină un alt sediu, mult mai spaţios. Birourile au fost mutate într-o clădire din Atlanta care a ajuns să îi poarte numele: CNN Center.

    Ted Turner este cunoscut şI pentru rivalitatea cu un alt mogul media, Rupert Murdoch. Neînţelegerile dintre cei doi au început în 1983, în cadrul cursei Sydney-Hobart, atunci când yacht-ul lui Murdoch l-a acroşat pe cel al lui Turner iar acesta din urmă s-a scufundat cu doar 10 km înainte de linia de finiş.

    În 1998, Ted Turner a promis să doneze un miliard de dolari Organizaţiei Naţiunilor Unite şI a creat Fundaţia Naţiunilor Unite pentru a administra banii. Pe lângă alte acte de caritate, omul de afaceri a creat şi “Jocurile bunăvoinţei”, o serie de evenimente sportive desfăşurate anual până în 2001 cu un format similar Olimpiadelor, care aveau menirea de a îmbunătăţi relaţiile dintre state.

    Turner a fost numit “omul anului 1991” de către revista Time, fiind prima persoană din media care să primească această distincţie.

  • Aroganţă dusă la extrem: a cheltuit 500.000 de dolari pe o petrecere la care a venit însoţit de femei ţinute în lesă – GALERIE FOTO

    Travers Beynon s-a născut în Melbourne în 1972 şi este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

    Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.
     

     

  • Wearables, mai mult decât ceasuri şi brăţări

    Gadgeturile moderne promit să ne ajute să fim mai sănătoşi, să ne ofere o nouă metodă de distracţie, să ne organizăm mai bine, să navigăm mai uşor şi mai eficient. Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta, din care 11,5 miliarde de dolari ar urma să fie vânzările de ceasuri inteligente. Iar previziunile de creştere pe termen mediu arată că valoarea pieţei va creşte de trei până la cinci ori. Însă “wearables”, adică dispozitivele portabile, sunt mai mult decât brăţări sau ceasuri, iar câteva exemple semnalate în acest articol, inclusiv produse realizate de de români, demonstrează asta.

    Chiar de la cele mai rudimentare tipuri de dispozitive wearables, scopul lor principal a fost să aducă utilizatorului un plus de informaţie şi, astfel, ajutor. Atunci când vă gândiţi la wearables probabil că vă apare în minte o imagine cu un smartwatch sau o brăţară de fitness. Însă aceste obiecte pe care le purtăm sunt printre noi de mai mult timp decât am fi tentaţi să ghicim. Gândiţi-vă doar ce beneficii au adus ochelarii: nu numai că au ajutat oamenii să vadă mai bine, ci au avut un rol însemnat în reducerea analfabetismului. Un alt obiect pe care oamenii îl poartă zilnic de ani de zile este bătrânul ceas. Chiar şi primul gadget wearable dotat cu un computer a fost realizat pentru a veni în ajutorul omului, chiar dacă nu neapărat în scopuri nobile. În anii ’60 Ed Thorpe şi Claude Shannon au inventat un calculator cât un pachet de ţigări ce încăpea într-un pantof, care a fost creat special pentru a prezice numerele câştigătoare la ruletă. Iar Steve Mann este cel care a dezvoltat, în anii ’80 şi ’90, mai multe versiuni ale unui prototip de cască inteligentă (headset).

    Avansurile recente în domeniul telecomunicaţiilor, senzorilor, microcipurilor, au deschis noi drumuri şi oportunităţi pentru tehnologia wearable. În trecut, senzorii nu funcţionau foarte bine şi ofereau date inexacte, însă acum circuitele mici, transmisiile wireless şi senzorii pot fi integraţi cu uşurinţă în tot felul de gadgeturi. Conform definiţiei, un obiect wearable este o colecţie de componente care monitorizează stimuli interni sau externi şi care se poartă pe corp.

    Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta; doar ceasurile inteligente promit vânzări de 11,5 miliarde de dolari. „Din 2015 până în 2017, rata de adopţie a smartwatch-urilor va creşte foarte mult datorită Apple, care a popularizat acest gadget. De asemenea, ceasurile inteligente vor avea cel mai mare potenţial de venituri dintre toate produsele wearable. În 2019 vor genera 17,5 miliarde de dolari“, apreiază Angela McIntyre, director de cercetare al Gartner. „Ceasurile inteligente sunt vedetele acestui an, iar popularitatea lor creşte uimitor în România, urmând tendinţa de la nivel european. Pe fondul evoluţiei din ultima perioadă, până la finele lui 2016 mă aştept să se dubleze numărul smartwatch‑urilor vândute de noi“, spune Tudor Ţiboc, fondator şi general manager al retailerului QuickMobile.

    VEDETELE DOMENIULUI

    O altă companie de cercetare de piaţă, Yole Development, preconizează că valoarea pieţei globale de wearables va creşte de la 22 miliarde de dolari în 2015 la nu mai puţin de 90 de miliarde de dolari în 2020, cu o creştere anuală de 35%. Compania se aşteaptă ca peste 134 de milioane de ceasuri să se vândă până în 2020 şi 1,3 milioane de seturi VR/AR (realitate virtuală şi agumentată) până în 2018.

    Şi segmentul de fitness – care include brăţări, ceasuri sport etc. – va creşte susţinut de programele de wellness din SUA, se arată în raportul Gartner. Vânzările de brăţări au crescut în acelaşi ritm ca şi ceasurile, dar vor fi depăşite de smartwatch-uri datorită numărului mai mare de funcţii şi interfeţei mai uşor de utilizat. Cu toate acestea, producătorii de brăţări caută să includă funcţii precum plata mobilă, accesul în anumite zone etc. Pe de altă parte, Juniper Research vede produsele purtabile destinate segmentului de fitness dominând încă cel puţin trei ani piaţa. Abia în 2019 vânzările de smartwatch-uri (130 milioane de unităţi) le vor depăşi pe cele ale brăţărilor (110 milioane de unităţi). Acest lucru se datorează faptului că brăţările au încorporate funcţii precum cele ale smartwatch‑urilor (notificări, primire telefoane), dar la un preţ mai redus.

    Mai mult, Juniper Research vede că aceste dispozitive purtabile vor deveni parte din regimurile de antrenamente ale sportivilor profesionişti. Cât despre gadgeturile pentru sistemul de sănătate, firma de cercetare este de părere că au un potenţial mare de creştere, dar preţul ridicat al acestor dispozitive şi dependenţa de smartphone-uri le vor stopa adoptarea integrală de către sistemele de sănătate. După revoluţia smartphone-ului, primul val de produse de acest gen au fost brăţările de fitness care monitorizează şi adună date despre purtător, iar primele produse de acest fel au apărut în urmă cu 8-9 ani, prin produsele celor de la Jawbone sau FitBit. De fapt, majoritatea senzorilor incluşi într-un smartphone acum se află şi în ceasurile inteligente. „Urmând trendul telefoanelor mobile, scăderea costurilor de producţie, miniaturizarea, ar trebui să ajute ca aceste produse să devină tot mai populare. Noi credem că piaţa wearable va exploda şi va urma exemplul telefoanelor mobile“, este de părere Nick Hunn, CEO al WiFore Consulting, firmă de consultanţă.

     

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la Yves Caracatzanis, CEO Renault în România

    SFATURI PENTRU TINERII MANAGERI

    1.
    Să fii consistent cu valorile tale. Poţi să fii inconsistent pe termen scurt, dar termen lung asta te va afecta.
    2.
    Să fii curios

    3.
    Să îţi cultivi abilităţile. Trebuie să înveţi în permanenţă şi să adaugi, cărămidă după cărămidă, noi abilităţi care să te ajute să aduci mai multă valoare companiei.
    4.
    Să livrezi rezultate într-un mod sustenabil. Astfel, activitatea ta va putea fi continuată şi după ce pleci.
    5.
    Să antrenezi şi să dezvolţi echipa. Succesul nu e niciodată al unei singure persoane, ci al echipei; e exact ca în fotbal. Dacă ai un jucător puternic dar echipa nu se ridică la acelaşi nivel, în cele din urmă nu vei putea câştiga niciun campionat.
    6.
    Să ai o viaţă echilibrată. E dificil, dar este un aspect extrem de important. Trebuie să ţii cont atât de viaţa profesională, cât şi de cea personală sau cea socială. Trebuie să faci lucruri în afara biroului.
    7.
    Să înveţi să delegi. Atunci când ai activităţi de conducere nu e uşor, aşa că trebuie să împarţi responsabilităţile.
    8.
    Să îţi respecţi echipa şi oamenii
    cu care lucrezi.
    9.
    Să îţi setezi puncte de referinţă. Dacă vrei să evoluezi trebuie să ţii ochii deschişi şi să vezi şi în afara domeniului tău.
    10.
    Să înveţi din experienţele altora. Transferul de experienţă este extrem de important pentru generaţiile diferite; e valabil atât pentru cei care vin în companie, cât şi pentru cei care lucrează acolo de ani buni.

  • Echilibrul între corp şi minte

    Există o categorie importantă de oameni pentru care faptul că Amy Cuddy a ţinut să dezvolte al doilea cel mai vizionat discurs pe site-ul TED înseamnă foarte mult. Speech-ul profesoarei de psihologie de la Harvard Business School, vizionat de 34 de milioane de ori, arată modul în care suntem definiţi şi percepuţi de ceilalţi în funcţie de limbajul propriului trup.

    În regnul animal, expresiile nonverbale ale puterii şi dominaţiei ţin de expansiune, subiecţii se fac mari se extind, ocupă mult spaţiu; se deschid. Oamenii procedează la fel şi când deţin puterea, dar şi când se simt puternici pe moment. Când se simt fără putere fac exact invers, se strâng tot mai mult, se fac mici. Când e vorba de putere, contrabalansăm elementele nonverbale ale celorlalţi. Este doar un prim exerciţiu din „Prezenţă“, cartea scrisă de Cuddy în siajul discursului de la TED, menită să ajute oamenii să devină conştienţi de semnalele transmise de corpul lor şi să-i ajute să îşi construiască prezenţe puternice, menită să genereze respect şi încredere în propria persoană.

    Sigur că asta nu trebuie să se transforme într-un soi de kabuki prost, cu personalităţi „răcnite“ şi prost jucate, ci mai degrabă identificarea căilor care vă vor transforma în mod natural într-o prezenţă alfa. Pare complicat şi va deveni complicat dacă veţi dori asta; dar dacă în timpul unei discuţii sau al unei prezentări veţi adopta posturile corespunzătoare, puterea va veni în mod firesc, însoţită de autenticitate şi pasiune. Şi asta nu este tot: puterea poate fi cedată, interlocutorul poate fi ascultat cu atenţie şi asta se traduce, în cele din urmă, tot printr-un câştig de putere, pentru că astfel ceilalţi capătă încredere în noi, pot fi obţinute informaţii utile şi ajungem să-i vedem pe ceilalţi ca pe nişte parteneri potenţiali.

    Şi nu, nu competenţa este valuta supremă în relaţii, aşa cum suntem tentaţi să credem de cele mai multe ori, ci încrederea este cel mai important factor al evaluărilor la care suntem supuşi. Prezenţa lui Amy Cuddy este mai adâncă şi mai pătrunzătoare decât speech-ul de la TED, în paginile cărţii veţi descoperi de exemplu o analiză amănunţită a sindromului impostorului, care macină nu numai oameni obişnuţi, ci şi scriitori de talia lui Neil Gaiman, sau despre rolul magic al haka în cultura jucătorilor All Blacks. Sau, şi asta sper să vă minuneze, legătura neaşteptată dintre dimensiunea ecranelor şi a dispozitivelor cu care lucraţi şi sentimentul de putere: cu cât ecranul este mai mic, cu atât mai lipsiţi de fermitate sunt utilizatorii; aşa că de fapt smartphone-ul, în loc să ne facă mai productivi şi mai eficienţi, ne subminează aceste bune intenţii. Şi mai e şi postura aceea cocoşată pe ecran…

    De citit musai!

  • Românii iubesc tehnologia dar foarte putini o şi înţeleg. Unii dintre ei pretind că ştiu terminologia pentru a nu părea ridicoli

    Utilizatorii români iubesc tehnologia, 61% dintre ei o utilizează mai mult decât o făceau acum doi ani, iar 58% dintre ei sunt încântaţi s-o folosească, însă terminologia îi face deseori să se simtă confuzişi nu le oferă o viziune clară asupra felului în care diferite dispozitiveşi servicii ar trebui să îi ajute, conform unui studiu realizat de Samsung.

    Întrebaţi cât de bine cunosc noii termeni din tehnologie, 67% dintre români au declarat că pretind că înţeleg termenii sau frazele tehnice pe care, de fapt, nu lecunosc, iar 7% dintre ei au răspuns că fac acest lucru şi de câteva ori pe zi. Termenii pe care românii pretind cel mai des că îi înţeleg sunt Cloud (28%), Emoji (27%) şi Streaming (25%). Pe de altă parte, respondenţii cu vârste cuprinse între 16 şi 34 de ani sunt cei care admit cel mai des atunci când nu stăpânesc terminologia tehnică.

    „Creşterea interesului pentru dispozitivele smart în rândul utilizatorilor români este vizibilă, tehnologia oferind în zilele noastre noi oportunităţi de comunicare, interacţiune şi dezvoltare. În România, smartphone-urile sunt folosite zilnic de către cei mai mulţi utilizatori, dar cele mai noi inovaţii, precum Internet of Things sau Cloud, încă produc confuzii în rândul acestora. Ca un lider în tehnologie, Samsung se angajează nu doar să aducă cele mai noi inovaţii, ci şi să faciliteze accesul consumatorilor la cât mai multe dintre oportunităţile pe care aceste produse le pot oferi,” a declarat Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics.

    Studiul arată că, de cele mai multe ori, românii pretind că ştiu terminologia pentru a nu părea ridicoli sau ignoranţi în faţa colegilor (29%). Totuşi, una dintre urmările neînţelegerii terminologiei tehnice are ca rezultat neputinţa utilizatorilor de a beneficia de un serviciu sau de un dispozitiv la potenţial maxim. Prin urmare, peste o treime (35%) dintre utilizatorii români au declarat că neînţelegerea termenilor duce la nefolosirea dispozitivului la întregul potenţial.

    Românii, la fel ca şi europenii, sunt entuziasmaţi de tehnologiile noi. Cei mai mulţi dintre ei (92,5%) au declarat că sunt entuziasmaţi de performanţele dispozitivelor pe care plănuiesc să le cumpere şi mai mult de jumătate dintre ei (58%) de tehnologiile pe care le folosesc în prezent şi de felul în care ele au evoluat de-a lungul ultimului deceniu. Mai mult, doar 16% dintre ei simt că nu pot ţine pasul cu tehnologia, în timp ce 49% au fost de acord că progresul tehnologic este inevitabil.

    Tehnologia este cu siguranţă mult mai integrată în viaţa utilizatorilor români şi în activităţile lor zilnice, comparativ cu câţiva ani în urmă. 61% dintre utilizatori au declarat că folosesc tehnologia mult mai des decât obişnuiau să o facă în urmă cu doi ani, iar 21% au declarat că se bazează pe tehnologie şi s-ar simţi pierduţi fără ea.

    Aplicaţiile de navigaţie şi hărţi sunt cele pe care 26% le consideră că au un impact semnificativ în simplificarea vieţii lor. Acestea au fost urmate de aplicaţiile de tip calculator (22%) şi aplicaţiile pentru camere foto (13%).

    „Cercetările noastre arată că terminologia utilizată în tehnologia actuală poate fi o barieră pentru utilizatorii români. Abordăm această problemă printr-o serie de paşi strategici, inclusiv prin simplificarea limbajului pe care îl folosim şi prin training-uri pentrudezvoltarea abilităţilor digitale pentru 400.000 tineri. Cu toate acestea, considerăm că aceasta este o problemă în întreaga industrie, care va împiedica progresul tehnologic dacă nu se vor lua măsuri în acest sens,” a declarat Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics.