Aproape jumatate dintre romani se afla in imposibilitatea sa puna un ban deoparte. Mai mult decat atat, dorinta lor de a face economii este depasita net de cea de a-si cheltui banii, conform unui studiu al Aviva Asigurari de Viata.
Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
Un roman din zece isi doreste sa achizitioneze o locuinta in urmatorii trei ani, mult peste media statelor din Europa Centrala si de Est si cea mai ridicata din regiune, arata un sondaj al grupului financiar UniCredit.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Valoarea pietei totale romanesti, cifrata la circa 8,2 miliarde de dolari (5,4 miliarde de euro) anul trecut, a reprezentat 5,1% din PIB, nivel apreciat ca fiind “destul de scazut chiar si in comparatie cu standardele din Europa Centrala”. Pana in 2012, cheltuielile totale alocate sanatatii vor creste pana la 5,4% din PIB, nivel inferior celui din UE, de 9,4%.
Valoarea exacta a pietei serviciilor medicale private din Romania este aproximata, in lipsa unor studii riguroase, la 250-300 de milioane de euro. Principalii furnizori privati estimeaza ca piata are un potential de crestere cu 20-30% in urmatorii 3-5 ani, mai ales datorita investitiilor masive din partea fondurilor de investitii.
Mare parte dintre companiile private sunt detinute, in proportii care variaza de la cateva procente la 100%, de catre fonduri de investitii, clinicile Romar, Centrul Medical Unirea sau Hiperdia fiind doar cateva exemple in acest sens.
Analistii Deloitte apreciaza ca piata privata de servicii medicale este “relativ subdezvoltata, chiar daca Guvernul incurajeaza infiintarea de noi unitati medicale”. In acest context, perspectivele de crestere sunt moderate, piata de profil continuand sa fie una mica in comparatie cu celelalte din regiune.
Piata poloneza privata detine intre 6,8 si 8,8 miliarde de dolari din totalul de 26 de miliarde de dolari, operatorii inregistrand, anual, cresteri de 30% a veniturilor ca urmare a serviciilor publice nesatisfacatoare.
In Ungaria, 7,9% din PIB au fost alocate sistemului de sanatate, a carui valoare totala a fost de 10,3 miliarde de dolari in 2007. Pana in 2010, piata totala a serviciilor medicale se va ridica la 15 miliarde de dolari, pe fondul recentelor reforme din sistemul privat si al investitiilor in noi centre medicale.
Desi isi permit cu usurinta luxul, noii imbogatiti ai Europei (“nouveaux riches”, “new mass affluent” sau “noua clasa de mijloc”) sunt printre cei mai atenti, pretentiosi si atipici clienti atunci cand vine vorba despre modul in care aleg sa isi cheltuiasca banii, arata Martin Raymond, Sansele sunt aproape nule daca incerci sa-i vinzi o masina luxoasa, gen Lamborghini sau Ferrari, unui francez avut sau daca incerci sa il faci pe un britanic din clasa celor cu venituri peste medie sa isi petreaca vacanta intr-o destinatie extravaganta. “Pentru cei ce stiu sa o interpreteze corect, aceasta stare de fapt e o sursa imensa de oportunitati de castig”, spune Raymond. Care sunt preferintele de consum ale acestui tip de client, prin ce e el mai altfel decat clasicul bogatas cu milioane de euro in cont si cum trebuie el tratat pentru a deveni dintr-un client greu de multumit o sursa aparte de venituri?
In medie, un client din categoria “new mass affluent” (o terminologie tot mai des intalnita si in discursul companiilor romanesti, intr-o traducere aproximativa desemnandu-i pe noii imbogatiti) castiga anual in jur de 50.000 de euro. In Rusia, ca exponenta a economiilor tinere inclusa in studiul realizat la solicitarea MasterCard, cu o clasa a oamenilor cu bani ce creste “cel mai puternic din intreaga regiune analizata”, potrivit lui Raymond, veniturile anuale ale acestui tip de client sunt ceva mai reduse decat in vestul Europei – intre 30.000 si 50.000 de euro. Ca profil social, acesti clienti au varste medii cuprinse intre 35 si 55 de ani, sunt in proportie de 80% absolventi de studii superioare si muncesc. Studiul a fost realizat pe un esantion de 3.500 de persoane din aceasta categorie, din Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Rusia si Irlanda.
Mai aproape de Romania, si in regiunea central si est-europeana “exista fara doar si poate tot mai multi oameni care ajung sa se incadreze in aceasta categorie de venituri, chiar daca nu exista un istoric suficient de indelungat pentru a putea crea un profil”, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Jorn Lambert, group head, commercial & consumer products al MasterCard Europe. “Pana nu de mult am privit economiile est-europene ca fiind formate doar din oameni foarte bogati sau foarte saraci, insa in ultimii doi ani lucrurile s-au schimbat mult”. Lucru sesizat, de altfel, si de numeroase companii romanesti, care incep sa includa in oferte produse special concepute pentru “noua clasa de mijloc”. Pentru a da doar cateva exemple, aici se incadreaza cardul de credit lansat de ABN Amro sau serviciile de private banking ale Raiffeisen (si nu doar) adresate clientilor cu peste 40.000 de euro in cont.
La nivel mondial, o estimare aproximativa incadreaza in aceasta categorie de clienti cateva zeci de milioane de persoane, adauga Raymond, dand exemplu Marea Britanie, cu circa 4-5 milioane, si Franta, cu circa 2 milioane de persoane. Mai putin numerosi decat clientii de masa si nici pe departe la fel de puternici precum cei cu (zeci de) milioane de euro in conturi, aceasta categorie de clienti este extrem de importanta nu doar datorita puterii ridicate de cumparare, ci si pentru ca, arata studiul MasterCard, “sunt cei care provoaca schimbari esentiale in atitudinea fata de consum in toate tarile”.
Prin ce isi pun ei amprenta? In primul rand, dat fiind ca si-au construit averile intr-o perioada de puternica crestere economica si fara crize majore, acesti clienti au un stil de viata aparte si – pe masura – cerinte foarte ridicate. Desi isi permit sa cheltuie cu usurinta sume peste medie, ei sunt si printre cei mai mari “vanatori” de afaceri bune. Majoritatea celor intervievati (46,5%) spun ca analizeaza cu mare atentie toate optiunile si preturile atunci cand isi propun sa faca o achizitie. Internetul, magazinele si recomandarile personale sunt toate cai la fel de bune pentru a gasi pretul cel mai mic, fara a face insa rabat la calitate. Doar 6,2% din total cumpara orice isi doresc, indiferent de pret. Pe lista celor mai atenti cumparatori se plaseaza pe primul loc britanicii (57% cauta cele mai bune oferte), urmati de germani (cu 49%). La polul opus, italienii (cu 35%) sunt cel mai putin atenti pe ce dau banii.
Acest tip de client este, cel mai adesea, “sedus” de companiile care demonstreaza ca sunt cu adevarat specializate in ceea ce fac si, cel mai adesea, au o istorie indelungata in domeniul respectiv, arata acelasi studiu. Mult mai putin dispusi la cumparaturi din impuls, clientii din categoria “noii clase de mijloc” sunt, pe de alta parte, mai inclinati spre economisire si investitii. Printre cei mai deschisi la ideea de a cheltui, germanii au cele mai multe carduri de credit, iar 45,8% sunt gata sa plateasca peste 1.000 de euro pe o cina festiva. Pe locul secund, atunci cand vine vorba de a cheltui aceasta suma pentru o masa, sunt rusii, cu 22%.
Pe de alta parte, noteaza studiul citat, o mare parte a celor ce se incadreaza in aceasta categorie sunt salariati si nu si-au acumulat bogatia din mosteniri fabuloase. Motiv pentru care, in actualele conditii economice mai tulburi decat in anii precedenti, multi dintre ei spun ca sunt extrem de atenti la schimbari si la riscurile pe care le implica ele, ingrijorati de posibilitatea de a-si pierde locurile de munca si statutul social. Statut pe care, arata acelasi studiu, multi prefera sa il ascunda (sau sa pastreze discretia asupra lui) – iar mare parte dintre ei sunt mai degraba de gasit scotocind internetul pentru a-si cheltui banii si mai putin in boutique-uri luxoase sau plecati in vacante de lux.
Potrivit celui mai recent studiu Manpower privind perspectivele angajarii de forta de munca, previziunea neta de angajare din Romania atinge un nivel optimist de 26%, unde 37% dintre angajatori intentioneaza sa creasca numarul de angajati si numai 11% se asteapta la o scadere a activitatii de angajare. Cu toate acestea, se inregistreaza un declin considerabil, previziunea fiind acum cu 10 puncte procentuale mai mica fata de al doilea trimestru din 2008, estimarea fiind totusi printre cele mai optimiste comparativ cu restul tarilor participante la acest studiu.
Cei mai activi angajatori raman in continuare cei din sectorul constructiilor, cu o scadere de patru puncte procentuale fata de anul trecut, urmati de cei din sectorul industriei prelucratoare, finante, asigurari, servicii imobiliare si servicii de afaceri. De asemenea, angajatorii din sectorul agricultura, vanatoare, silvicultura si pescuit inregistreaza o crestere puternica, avand o previziune de 47%.
Previziunea neta de angajare raportata de angajatorii din sectorul administratie publica si servicii sociale ramane constanta fata de trimestrul anterior, la un nivel de 21%. In sectorul transporturi, depozitare si comunicatii, angajatorii raporteaza o previziune neta de angajare de 10%, in scadere cu 24 de puncte procentuale a perspectivelor de angajare, comparativ cu trimestrul trecut.
Cele mai mari scaderi in comparatie cu trimestrul precedent se inregistreaza in sectorul industriei extractive, unde perspectiva de angajare prezinta o scadere de la 49% la 2%, precum si in sectorul restaurante si hoteluri (8%) unde perspectiva angajarilor a inregistrat o scadere brusca de 38 de puncte procentuale.
“Planurile pozitive de angajare confirmate de catre angajatorii din Romania pentru trimestrul al treilea trebuie corelate cu rezultatele ultimului studiu Manpower, privind Deficitul de Talente din 2008, in care sunt raportate cele mai cautate pozitii la nivel international, pozitii pentru care angajatorii au dificultati in gasirea celor mai potriviti angajati. Solutia pentru aceasta problema consta in planificarea si implementarea eficienta a strategiilor de resurse umane” a declarat Camelia Stanculescu, director general Manpower Romania.
Pentru trimestrul al treilea al anului 2008, a fost intervievat un esantion format din 775 de angajatori de pe teritoriul Romaniei.
Click aici pentru mai multe detalii.
Intercontinental, cel mai cunoscut si mai bine pozitionat hotel de cinci stele din Bucuresti, a fost evaluat de catre compania de consultanta imobiliara DTZ Echinox la 70,7 milioane de euro, din care 30 de milioane de euro reprezinta valoarea terenului pe care este amplasat hotelul, potrivit raportului anual al Companiei Hoteliere Intercontinental Romania (RCHI).
Cititi pe www.zf.ro care sunt cele mai valoroase hoteluri din Romania.
Echipa nationala de fotbal a Romaniei este evaluata la 87,2 milioane de euro si are o cota la castigarea Campionatului European de Fotbal 2008 de 1/34, conform unui raport al Raiffeisen Research, divizia de cercetare a grupului austriac Raiffeisen.
Cititi continuarea pe www.zf.ro
"Zona de nord si cea centrala a Bucurestiului raman preferatele dezvoltatorilor de pe piata de spatii de birouri din capitala. In ciuda atractivitatii sale, zona centrala se confrunta cu o lipsa de terenuri mari potrivite pentru proiecte birouri de Clasa A de mari dimensiuni", se spune in studiul citat.
Potrivit informatiilor existente, pana in 2010 se vor finaliza mai multe cladiri de birouri, care vor insuma oeste 162.000 de metri patrati. In acest spre exemplu, sunt anuntate spre finalizare Bucharest Tower Center, situata pe Ion Mihalache, Metropolis Center, situat in zona Pietei Victoria, Platinum Center, situat in zona Pietei Unirii sau Dorobanti Office Building, situat in zona Dorobanti.
"Pretul mediu de vanzare pentru spatiile de birouri de clasa A din centrul Bucurestiului se situeaza in jurul valorii de 2.500 de euro de metru patrat plus TVA. Exista si cladiri de birouri cu o locatie ultracentrala pentru care pretul de vanzare ajunge chiar la 3.200 de euro pe metru patrat plus TVA", se mai arata in studiul Coldwell Banker.
Chiriile medii pentru spatiile de birouri situate in centrul orasului au ajuns la un nivel de 19-22 de euro pe metru patrat plus TVA pentru spatiile de clasa A si intre 14 si 16 euro pe metru patrat plus TVA pentru spatiile de birouri de clasa B. Pentru urmatorii trei ani, specialistii companiei de consultanta estimeaza ca nivelul chiriilor din zona mentionata va creste in medie cu 1-4 euro pe metru patrat.
"Randamentele pentru spatii de birouri s-au situat la 6-7% in 2007, dar au existat si cazuri in care tranzactiile s-au incheiat la randamente de sub 6%. Randamentele acestui segment de piata vor continua sa scada in 2008 cu aproximativ 0,5- 1,0%", se mai spune in studiul Coldwell Banker.
In ceea ce priveste contractele de inchiriere, acestea se incheie cel mai adesea pe o durata de 3-5 ani, cele pe 7-10 ani fiind rar intalnite. Chiria se plateste in euro, lunar sau trimestrial iar chiriasul trebuie de asemenea sa suporte si cheltuielile de intretinere, care variaza de la 2,5 la 4 euro/mp plus TVA pe luna.
Preturile locurilor de parcare aferente cladirilor de birouri din centrul Bucurestiului sunt de 60-80 euro/mp plus TVA pentru cele exterioare si de 100-150 euro/mp plus TVA pentru cele interioare, potrivit datelor citate in studiu.
Intre primele cinci tari, se mai afla Singapore (60%), India (36%), Peru (36%) si Costa Rica (33%), in timp ce pe ultimele locuri ale clasamentului se afla Spania si Italia, care au inregistrat cele mai slabe perspective, doar 1% dintre angajatorii din aceste tari declarand ca intentioneaza sa-si sporeasca forta de munca.
Procentele reprezinta “previziunea neta de angajare”, aceasta valoare fiind obtinuta din diferenta dintre procentul de angajatori care anticipeaza o crestere a numarului total de angajari si procentul de angajatori care prevad o scadere a angajarilor, in cursul trimestrului urmator.
Studiul Manpower privind Perspectivele Angajarii de Forta de Munca, a fost realizat in 32 de state, incluzand la aceasta editie pentru prima data Romania, Cehia, Grecia, Guatemala si Polonia. Din cele cinci state nou intrate in studiu, antreprenorii din Polonia si Romania au raportat cele mai optimiste intentii de angajare pentru trimestrul al doilea din 2008.
“Perspectivele puternice de angajare raportate de angajatorii din Romania, similare cu cele din Polonia, reflecta cererea de talente din partea angajatorilor de pe aceste piete, in care investitiile straine directe si migratia fortei de munca conduc la o crestere a concurentei pentru angajarea personalului competent disponibil”, spune Camelia Stanculescu, director general al Manpower Romania.
La nivel local, studiul, realizat prin intervievarea unui esantion reprezentativ de 841 angajatori romani, arata ca aproape 45% dintre acestia intentioneaza sa-si sporeasca forta de munca, in cursul trimestrului urmator, 7% dintre ei se asteapta la o scadere a actvitatii de angajare, iar 49% dintre angajatori nu anticipeaza nicio schimbare.
“Rezultatele arata ca exista oportunitati de angajare pentru cei care cauta un nou loc de munca in toate cele opt regiuni ale tarii luate in calcul de studiu. Cea mai mica valoare inregistrata, 21%, este totusi o valoare importanta, si a fost estimata de angajatorii din zonele de Nord-Est si Vest”, spune Stanculescu.
Angajatorii din regiunea Nord-Vest raporteaza cea mai optimista previziune de angajare pentru al doilea trimestru al anului 2008, cu o previziune neta de angajare semnificativa, de 42%. In Bucure[ti si Ilfov, precum si in regiunile de Sud si Sud-Est, angajatorii anticipeaza o evolutie considerabila a numarului de personal, cu o previziune neta de angajare de 40% pentru trimestrul urmator.
Angajatorii din toate cele zece sectoare de activitate analizate raporteaza, de asemenea, previziuni optimiste pentru al doilea trimestru al anului, cu privire la recrutarea de forta de munca. Cea mai mare valoare a previziunii nete de angajare, de 54% a fost raportata de angajatorii din constructii, in timp ce angajatorii din finante, asigurari, servicii imobiliare si servicii de afaceri anticipeaza un ritm sustinut al angajarilor in trimestrul urmator, raportand o previziune neta de angajare de 38%. Cei mai putin optimisti se afla angajatorii din energie electrica, gaze si apa sunt care au raportat o previziune neta de angajare de doar 5%.
In regiunea Asia Pacific, optimismul angajatorilor a crescut, comparativ cu primul trimestru si cu perioada similara de anul trecut, in patru din cele opt state si teritorii unde a fost realizat sondajul. Astfel, companiile din India si Singapore au anuntat cele mai sustinute planuri de angajare, in timp ce antreprenorii din China au raportat cea mai slaba perspectiva pentru al treilea trimestru consecutiv.
Sondajul, realizat trimestrial, masoara intentiile companiilor de a majora sau reduce numarul de locuri de munca in urmatoarele trei luni. Sondajele realizate de Manpower sunt considerate un indicator important al evolutiei pietei, intrucat sunt cele mai extinse rapoarte de acest fel si sunt realizate de peste 45 de ani, bazandu-se pe intervievarea a peste 55.000 de angajatori, publici si privati, din intreaga lume.
Manpower a fost infiintata in urma cu 60 de ani si are o valoare de piata de 21 de miliarde de dolari. Reteaua companiei are 4.500 de birouri in 80 de state, care deserveste anual peste 400.000 de clienti, de la intreprinderi mici si mijlocii, la grupuri multinationale.