BusinessMagazin

Tag: imobiliare

  • Cefin cauta miliardul de euro

    “Circa 15.000 de cupluri se casatoresc anual numai in Bucuresti in timp ce numai 3.000 de locuinte noi se finalizeaza”, socoteste Stefano Albarosa, seful Cefin Holding, ridicandu-se de la birou pentru a cauta mai multe studii privind potentialul pietei rezidentiale autohtone.

    “Salariile vor creste, treapta urmatoare a luptei dintre banci se va da pe creditele ipotecare, la noi oricum ponderea creditelor ipotecare din PIB este foarte mica si potentialul este evident.” Sunt argumentele cu care Albarosa explica de ce are suficienta incredere in piata de aici incat sa aiba pe lista proiecte de peste un miliard de euro, desi in ultimul an preturile n-au mai crescut ca inainte, iar randamentele s-au redus. Italianul recunoaste ca vanzarile in cadrul singurului proiect rezidential aflat in dezvoltare in acest moment – Cortina Residence, un proiect de lux din Bucuresti, au scazut fata de anul trecut, insa crede ca va vinde toate cele 257 de apartamente pana in luna martie a anului viitor.

    “Am vandut pana acum circa 130 si avem preturi de 2.500-2.550 euro/mp. Cred insa ca si la 2.750 de euro vom avea zeci de clienti, mai ales din noiembrie, cand vom finaliza primele apartamente si fiecare va vedea cum arata si pe ce da banii.” In ciuda crizei financiare internationale, Albarosa se declara convins ca investitiile in imobiliare vor fi profitabile in continuare. “Noi vedem ca proiecte bune merg bine in continuare”, spune CEO-ul grupului Cefin, detinut in proportii egale de familiile de oameni de afaceri italieni Albarosa si Orecchia.

    Atractia fata de sectorul imobiliar a facut ca investitiile de profil sa tina capul de afis pentru Cefin Holding – prin divizia de dezvoltare imobiliara Cefin Real Estate Asset Management, un grup care reuneste sase companii din industria auto, a caror cifra cumulata de afaceri este estimata sa ajunga la peste 600 de milioane de euro in 2010. Veniturile generate de divizia auto, din care cea mai mare companie este reprezentata de importatorul camioanelor Iveco, ii dau siguranta omului de afaceri italian, ca si faptul ca proiectele dezvoltate deja sau afl ate in diferite stadii de dezvoltare au fost vandute aproape in totalitate catre fonduri de investitii straine.

    “Anul acesta ne-am concentrat in special pe proiectele existente”, spune Stefano Albarosa, facand referire la parcurile logistice Cefin Logistic Park Arad, A1 Business Park si Cefin Logistic Park, ambele amplasate in vecinatatea Capitalei, dar si la proiectul rezidential Cortina Residence – tot in Bucuresti – si la Cefin Barbu Vacarescu, proiectul imobiliar stindard al grupului. “Lucrarile vor incepe pana la finalul acestui an – acum suntem in faza de licitatie a constructorului. Va fi un contract de 150 de milioane de euro”, spune Albarosa despre proiectul care va include cea mai inalta cladire din Bucuresti, cu 36 de etaje, un hotel ce urmeaza a fi clasificat la cinci stele si 10.000 de metri patrati de spatii comerciale.

    Proiectul de pe Barbu Vacarescu urmeaza a fi preluat treptat de catre fondul austriac de investitii Europolis, intr-o tranzactie estimata la peste 220 de milioane de euro, aceasta fiind a doua tranzactie incheiata cu fondul austriac, dupa vanzarea Cefin Logistic Park, printr-un contract de tip forward purchase (prin care investitorul se angajeaza sa cumpere cladirea dupa finalizare). “Fondurile cu care vorbeam acum un an aveau foarte multi bani si nu stiau unde sa ii investeasca”, spune seful Cefin. Acum, dezvoltarea imobiliara incetineste, ca urmare a finantarii mult mai greu de obtinut, dar si a reducerii numarului de potentiali investitori, fapt care insa are o latura pozitiva, si anume o “realiniere a cererii fata de oferta in ceea ce priveste lucrarile de constructie”.

    Contextul actual are aspecte favorabile si in opinia Ilincai Paun, director al departamentului rezidential din cadrul companiei de consultanta imobiliara Colliers International. “Cine are fonduri proprii este in siguranta, sta pe baze solide si nu are probleme. Piata actuala forteaza dezvoltatorii sa vina cu mai multi bani proprii” – ceea ce admite de altfel si omul de afaceri italian. “Daca acum doi ani puteam sa incep proiecte de 50 de milioane de euro cu 10 milioane de euro, acum pot demara doar proiecte de 30 de milioane. Ar trebui sa spunem ca inainte era mult mai usor, nu ca acum este foarte greu”, nuanteaza el.

    Atitudinea pozitiva a sefului Cefin – cel putin la nivel declarativ, este destul de rara pe plan local, in contextul crizei de lichiditati financiare disponibile pentru finantarea proiectelor imobiliare si a cresterii yield-urilor de vanzare, adica a randamentelor anuale ale potentialilor investitori. Astfel, potrivit ultimului raport la nivel european al companiei de consultanta imobiliara CB Richard Ellis, yield-urile principale au crescut in acest an pana la 8,25% in ceea ce priveste proiectele de cladiri de birouri din Bucuresti in timp ce cele pentru sectorul de retail au crescut pana la 8%.

    Practic, cu cat acest indicator financiar are o valoare mai ridicata, cu atat randamentul anual al cumparatorului va fi mai ridicat ca urmare a unui pret mai mic platit, un yield scazut fiind sinonim cu un pret foarte bun obtinut de catre vanzator si cu o perioada de recuperare a investitiei mai indelungata pentru cumparator. Scaderea preturilor oferite pentru proprietatile afl ate la vanzare a determinat si pe RED Management, companie care dezvolta pe plan local proiecte cu o valoare investitionala de 700 de milioane de euro, sa renunte pentru moment la vanzarea proiectelor.

    “Astazi, valoarea care ar fi obtinuta prin vanzare nu ar fi in concordanta cu valoarea investitiilor sau a profiturilor care ar putea fi obtinute prin administrare”, a declarat Teodor Pop, managing partner al companiei. Compania va continua sa dezvolte proiectele incepute, incheierea unor parteneriate fiind o optiune luata in calcul.

  • Preturile locuintelor din Bucuresti, -3% in septembrie

    Evolutia celor doua segmente rezidentiale – locuinte vechi respectiv locuinte noi, a fost insa diferita. Astfel, preturile locuintelor vechi au scazut cu 5% in septembrie, potrivit BREI-Vechi, in timp ce preturile locuintelor noi au scazut cu sub 1%, la 1.900 de euro pe metru patrat construit.

     

    "Fata de cele trei luni de vara care au consemnat vanzari scazute, luna septembrie a fost marcata de o crestere a interesului cumparatorilor, aflati si sub presiunea introducerii noilor norme BNR. Totusi, nesiguranta manifestata in sistemul bancar local si international la care s-a adaugat instabilitatea pietelor bursiere au impiedicat multi cumparatori de apartamente sa finalizeze tranzactiile", noteaza consultantii Colliers.

     

    Pretul mediu al locuintelor vechi s-a situat in septembrie la 1.747 de euro pe metru patrat util. BREI-Vechi nu a inregistrat fata de luna trecuta nicio apreciere in cele 6 sectore ale capitalei. Daca sectoarele 5 si 2 au scazut cu doar 1%, iar sectorul 6 cu 2%, la polul opus se afla sectorul 1, care dupa doua cresteri consecutive a scazut in luna septembrie cu 13% fata de luna august.

     

    Fata de luna ianuarie din acest an, cea mai mare scadere pe segmentul vechi au inregistrat-o preturile locuintelor din sectoarele 2 si 6 (-21%), urmate de sectoarele 1 si 5 (-17%). Preturile locuintelor vechi din sectorul trei au scazut in acest an cu 13%, potrivit BREI-Vechi, in timp ce cea mai mica scadere s-a inregistrat in sectorul 4, de 13%.

     

    "Luna octombrie nu se anunta a fi mai incurajatoare pentru piata rezidentiala. Odata cu intrarea in vigoare a noilor norme BNR si pe un fundal international dominat in continuare de incertitudine, luna urmatoare nu prezinta un potential de crestere din punctul de vedere al indicelui BREI", concluzioneaza autorii studiului.
     

  • Organizatorii tiMOn: Doua fonduri s-au arat interesate de achizitia a 800 de apartamente

    "Faptul ca doua fonduri de investitii sunt interesate, in urma evenimentului din septembrie, de achizi]ia a peste 800 de apartamente noi in Bucure[ti demonstreaza ca Romania este in continuare o piata atractiva pentru industria imobiliara", a declarat directorul tiMOn, Vlad Vlasceanu, facand referire la editia targului care a avut loc in luna septembrie.

     

    Potrivit datelor comunicate de catre o parte dintre expozanti catre organizatorii targului, numarul de apartamente vandute pe proiect a fost in medie de cateva unitati pe toata perioada targului. Astfel, printre altele au fost vandute patru apartamente in cadrul ansamblului Primavara Lujerului, sapte apartamente in cadrul Lotus Cismigiu, doua in cadrul Regal Residence, doua vile vandute in cadrul proiectului L&C Real Estate, sase apartamente s-au vandut din cadrul Obor Towers si trei in cadrul Olympus Residence.

     

    Potrivit organizatorilor, principalul punct de atractie a editiei tiMOn care va avea loc in aceasta luna, in perioada 16 –19 octombrie, va fi reprezentat de punerea in vanzare a circa 1.000 de apartamente, aflate in ultimele faze de constructie, aceste apartamente fiind detinute de catre un investitor – Topo Capital.

     

    Cititi mai multe despre piata rezidentiala locala si despre rolul investitorilor in afacerile dezvoltatorilor imobiliari in cea de a treia editie a suplimentului BUSINESS Magazin, Ansambluri Rezidentiale, care va aparea pe piata pe 22 octombrie.
     

  • Isi revine piata imobiliara?

    Cele mai pesimiste declaratii de la inceputul acestui an vorbeau de o crestere a preturilor apartamentelor noi de minim 20% si o majorare a numarului de locuinte noi vandute cu peste 50%. Dupa primele trei trimestre nu s-a inregistrat nici macar o crestere de zece procente a preturilor pentru locuintele noi – in contextul in care segmentul vechi a inregistrat o scadere, potrivit mai multor indici imobiliari, iar numarul tranzactiilor a scazut semnificativ, in principal ca urmare a disparitiei investitorilor.

    “Lucrurile nu au mers asa de bine precum in 2007, dar nici nu s-a prabusit piata”, considera Ilinca Paun, directorul departamentului rezidential din cadrul companiei de consultanta Colliers International. Dezvoltatorii si consultantii considera ca anul in curs ar putea fi caracterizat ca un an de reasezare, un prim pas spre maturitate al unei piete emergente care a permis investitorilor sa obtina profituri consistente, chiar daca activitatea de baza a acestora nu era dezvoltarea imobiliara.

    “2007 a fost un an bun pentru dezvoltatori, poate cel mai bun”, spune Ionut Bordei, directorul departamentului rezidential din cadrul companiei de consultanta imobiliara CBRE Eurisko. In opinia celor doi directori din cadrul celor mai importante companii prezente pe segmentul de consultanta si intermediere a tranzactiilor imobiliare rezidentiale, 2008 a adus numeroase schimbari in piata rezidentiala, schimbari care nu ar denota insa aparitia unei crize la orizont, desi nici nu anticipeaza un 2009 mai bun pentru piata imobiliara locala decat anul in curs.

    “2009 nu il vad departe de 2008. Va fi un an de asezare si de intelegere a pietei. Anul viitor va avea insa un rol mai bun pentru 2010, cand cred ca lucrurile vor merge bine”, declara increzator Ionut Bordei. Cel mai important argument folosit pentru creionarea unui viitor pozitiv, desi destul de incert pe termen scurt, este dat de cererea de locuinte de pe plan local sau, mai bine spus, de nevoia de locuinte.

    Aceasta nevoie ar trebui sa puna Romania la adapost de criza financiara de pe plan global, coroborata cu crizele imobiliare prin care trec tari precum Spania, Irlanda sau, mai recent, Estonia. Estimarile privind necesarul de locuinte noi variaza foarte mult, de la cateva zeci de mii la mai multe sute de mii, chiar si numai la nivelul Capitalei, toate estimarile fiind insa superioare numarului total de locuinte finalizate pana in prezent in cadrul noilor ansambluri rezidentiale.

    “Piata nu va pica, pentru ca exista o cerere mare si pentru ca oamenii nu sunt supraindatorati, salariile cresc, iar numarul somerilor scade. Picajul presupune ajungerea la maxim, iar noi nu am ajuns la maxim”, considera Ilinca Paun.

    In lipsa unor date oficiale, necesarul de locuinte doar din Bucuresti a fost estimat spre exemplu prin raportarea suprafetei totale a cladirilor de birouri, de aproximativ un milion de metri patrati; la o medie de zece metri patrati disponibili pentru fiecare angajat, ar rezulta ca in jur de 100.000 de persoane lucreaza intr-o cladire moderna de birouri doar in Bucuresti – persoane care ar trebui sa aiba macar in proportie de 50% venituri peste media locala si care ar avea nevoie de o noua locuinta.

    Alte metode de calcul folosite de catre consultantii Colliers se refera la o comparatie dintre Bucuresti si Varsovia, la numarul anual de studenti prezenti in Capitala sau la numarul cladirilor construite inainte de 1977. Cererea potentiala este insa puternic dependenta de nivelul preturilor finale de vanzare, o asteptare a unei eventuale scaderi fiind unul dintre factorii care au determinat scaderea numarului de tranzactii rezidentiale din acest an.

    “Nu vor mai fi cresteri de preturi de 30-50% pe an”, spune Bordei, a carui opinie este impartasita si de catre alti consultanti sau dezvoltatori, niciunul nepreconizand insa o posibila scadere a preturilor, nici macar dupa aplicarea noilor norme ale bancii centrale privind creditarea populatiei, norme care vor reduce cererea potentiala eligibila pentru locuinte noi.

    In acest context, o posibila prelungire a starii de asteptare manifestata de catre utilizatorii finali, coroborata cu disparitia investitorilor – ca urmare a dificultatilor financiare de pe plan global, ar putea duce la accentuarea starii negative actuale.

    “Nu se pune problema ca Romania sa intre in recesiune”, considera Bordei, argumentand prin faptul ca nevoia de locuinte noi este reala aici, spre deosebire de Estonia, unde in opinia sa au existat o serie de investitori care au cumparat locuinte cu scopul de a le revinde cu profit, fara a avea insa si o piata potentiala de cumparatori.

    “Si Spania a picat, fiindca realmente acolo s-au construit zeci de ani milioane de locuinte si nu mai are cine sa le cumpere. Si la noi au fost investitori care au cumparat, insa nevoia de locuinte este reala.” Actorii principali ai pietei rezidentiale spun, mai raspicat sau mai voalat, ca multi doresc sa isi achizitioneze o locuinta noua fara a isi si putea permite.

    In plus, scaderea numarului de tranzactii incheiate de catre utilizatorii finali nu este drastica fata de anul precedent, un argument fiind si faptul ca tranzactiile se impart in acest moment intre mai multe proiecte, de unde rezulta vanzari mai mici per proiect comparativ cu 2007.

    Vanzarile sunt insa mai mici daca avem in vedere disparitia investitorilor, acest fapt urmand sa aiba un efect mai puternic asupra unor dezvoltatori care s-au bazat in planul lor de afaceri pe o vanzare rapida a unei parti din locuinte incluse in proiect.

    “Nu am auzit inca de proiecte blocate, dar vor fi cu siguranta. Ganditi-va la un dezvoltator care a cumparat terenul in toamna anului 2007, la maximul de pret, a obtinut finantarea in decembrie si a lansat in primele luni ale anului, tocmai cand a inceput stagnarea”, descrie Ilinca Paun un posibil scenariu pesimist.

    De altfel, o serie de dezvoltatori au precizat ca se vor concentra pe dezvoltarea fazelor si a proiectelor rezidentiale demarate deja, urmand ca intentiile din trecut sa fie materializate in functie de evolutia ulterioara a pietei.
    In acest context, o serie de investitori speculativi vor iesi de pe piata, companiile cu lichiditati consistente si care isi pot permite sa vanda un proiect pe parcursul mai multor ani fiind net avantajate.

    “Noi vindem cam una-doua locuinte pe luna, dar nu imi fac probleme”, declara Stefano Albarosa, presedintele si unul din actionarii grupului Cefin, care are in derulare pe plan local proiecte care cumuleaza investitii de cateva sute de milioane de euro, mai multe dintre acestea pe segmentul rezidential. “Ar trebui sa spunem ca inainte era mult mai usor decat ar fi normal, nu ca acum este mai greu.”  

  • Piata imobiliara la pamant. A fost lovita in plin de deprecierea leului

    Nu e de mirare ca locuintele se vand greu. Bucurestiul si Ilfovul, unde s-a construit cel mai mult ,sunt primele zone afectate. Ca sa-i atraga pe clienti, investitorii le ofera "la pachet" tot felul de cadouri, de la masini sau locuri de parcare, pana la mobila ori preturi fara TVA. Chiar si asa, oamenii nu se reped sa semneze un contract. Un imprumut pentru casa e greu de obtinut si mai greu de platit.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Plaza Centers ar putea face al saptelea mall din Constanta

    Dezvoltatorul de centre comerciale Plaza Centers, care are pe plan proiecte care vor atrage o investitie cumulata de doua miliarde de euro potrivit estimarilor actuale, a achizitionat recent un teren in Constanta si "analizeaza oportunitatea de a dezvolta aici un centru comercial", potrivit reprezentantilor companiei.

     

    Daca Plaza Centers va decide sa dezvolte un centru comercial in Constanta, acesta ar urma sa fie al saptelea centru comercial din oras, dupa cele deja existenta – Tomis Mall, TOM si City Park Mall of Constanta care a fost inaugurat in urma cu cateva luni, si cele trei aflate in diverse stadii de dezvoltare in prezent – un parc de retail dezvoltat de catre Meinl Europe Land, World Trade Center dezvoltat de catre RED Management si Polus Center, dezvoltat de catre Trigranit (ultimele doua au fost achizitionate de catre fondul austriac de investitii Immoeast).

     

    Plaza Centers are in dezvoltare sapte proiecte de retail pe plan local, in Bucuresti (fosta Casa Radio), Hunedoara, Iasi, Miercurea Ciuc, Slatina, Targu Mures si Timisoara. Pana in prezent au fost realizate investitii de 200 de milioane in cele opt prtiecte de pe plan local – incluzand si valoarea terenului din Constanta.

     

    "Piata imobiliara de aici este in plin proces de maturizare, si credem ca dezvoltarile imobiliare pot reprezenta in continuare o afacere de succes pentru un dezvoltator serios. Avem experienta si dorinta de a realiza proiecte imobiliare de calitate in Romania, iar strategia noastra este de a ne dubla prezenta aici in viitorul apropiat", declara presedintele grupului Europe Israel, Mordechay Zisser, din care face parte si dezvoltatorul Plaza Centers.

     

    Unul din cele mai avansate proiecte locale ale Plaza Centers este Csiki Plaza, din Miercurea Ciuc, care va fi dezvoltat printr-o investitie de 25 de milioane de euro. Mall-ul va avea o suprafata inchiriabila de 14.000 de metri patrati si va include 70 de magazine.

     

    Mall-ul din Hunedoara va avea o suprafata inchiriabila de 18.000 de metri patrati, iar compania estimeaza ca va fi inaugurat la finalul anului 2010, in urma unei investitii de 38 de milioane de euro. Dezvoltarea Slatina Plaza (17.000 mp inchiriabili) va fi de 40 de milioane de euro in timp ce pentru dezvoltarea centrului comercial din Targu Mures sunt estimare investitii de 80 de milioane de euro, proiectul urmand sa includa si spatii de birouri.

     

    Timisoara si Iasi vor beneficia de investitii cumulate 285 de milioane de euro, proiectul din Iasi urmand sa includa si spatii de birouri. Pentru Dambovita Center – cel mai important proiect Plaza Centers din Europa Centrala si de Est potrivit reprezentantilor companiei, compania va aloca aproximativ un miliard de euro, pana acum investindu-se 120 mil. in lucrari de demolare, in constructia peretelui mulat care sa opreasca apa din raul Dambovita sa se infiltreze in subsolul proiectului, precum si in pregatirea structurii existente pentru constructia proiectului.

     

    Click aici pentru a citi mai multe despre planurile Plaza Centers pentru Romania.
     

  • Cum sa vinzi cand piata scade

    Disparitia din piata imobiliara a investitorilor, adica a cumparatorilor de locuinte in perspectiva revanzarii, a dus la deplasarea accentului pe atragerea celor ce cumpara locuinte pentru uz personal. Dar, dupa cum recunosc si dezvoltatorii, si brokerii imobiliari, este evident mai greu sa convingi cateva zeci de clienti sa cumpere decat sa atragi un investitor interesat de achizitia mai multor locuinte la pachet. 
     
    “Este ideal ca arsenalul de marketing utilizat sa fie cat mai bogat, insa acesta depinde foarte mult de dimensiunile proiectului. Pana acum, apartamente mostra in marime naturala s-au realizat numai pentru proiectele de minim 200 de unitati locative, altfel nu este profitabil”, spun reprezentantii companiei imobiliare EuroMetropola.
     
    Apartamentul mostra reprezinta o tehnica de atragere a clientilor, fiind prezent si in cazul unor proiecte cu mai putin de 200 de locuinte; pentru astfel de proiecte mai mici insa, o metoda mai des utilizata este realizarea unui showroom unde potentialii clienti pot sa obtina informatii si unde sunt expuse machete ale proiectului.
     
    Ilinca Paun, directorul departamen­tului rezidential din cadrul companiei de consultanta imobiliara Colliers International, spune ca dezvoltatorii ar trebui sa incerce si sa integreze viitorul proiect in comunitatea locala, ceea ce va avea efecte pozitive asupra vanzarilor sau cel putin asupra imaginii proiectului. “Cei care vor sa vanda de pe macheta trebuie sa vina cu ceva nou, cu o campanie sociala, spre exemplu. Costa oricum mai putin sa varuiesti o scoala decat sa pui un mesh pe Calea Victoriei.”
     
    Tehnicile clasice de marketing, precum achizitionarea de spatii publicitare, raman insa in continuare cele mai practicate metode de promovare a unui nou proiect rezidential, alaturi de participarea la targurile imobiliare. “Mergi la targ pentru notorietate, sa fii vazut”, spune Ilinca Paun.
     
    Ea admite, de altfel, ca si alti consultanti sau dezvoltatori, ca este dificil de deter­minat aportul participarii unui proiect la un targ imobiliar in vanzarea unei locuinte, chiar atunci cand clientii sunt chestionati privind modalitatea prin care au luat cunostinta de oferta respectiva.
     
    Participarea la un targ de specialitate are si alte beneficii, unul dintre cele mai importante fiind alcatuirea unei baze de date cu potentiali clienti, care sunt contactati ulterior pentru o prezentare mai ampla a proiectului promovat la targ sau a unor oferte similare.
     
    “Iar targurile sunt si o etalare de promotii, mai ales dupa o vara slaba in vanzari precum cea din 2008”, dupa cum admite Ilinca Paun.
     
    Promotiile sunt considerate insa uzuale de catre dezvoltatori, indiferent de volumul total de vanzari. Spre exemplu, Dorinel Cazacu, delegatul pentru Romania al dezvoltatorului spaniel Gea Prasa, considera ca o participare la un targ trebuie sa fie insotita in general si de o promotie, fie ca este vorba de oferirea locului de parcare sau a mobilierului pentru bucatarie fara niciun cost suplimentar. “In unele cazuri, dupa cateva luni de la lansare este bine sa aduci si ceva nou”, considera Cazacu, o oferta speciala fiind o tehnica de atragere a unor alti potentiali cumparatori.
     
    Promotiile sunt, de altfel, una din cele mai bune metode de atragere a atentiei pentru proiectele destinate clasei medii, fiindca aceasta categorie de potentiali clienti plaseaza pretul printre principalii factori de diferentiere intre mai multe oferte concurente. “Marketingul functioneaza ceva mai bine in cazul proiectelor pentru <high class>, unde apartamentele de lux nu se cumpara neaparat din necesitate, ci din alte considerente, precum dorinta de afirmare a unui statut”, considera Mihaela Postolache de la EuroMetropola.
     
    Asocierea cu o personalitate sportiva, din mediul de afaceri sau din viata mondena pentru a creste vizibilitatea unei oferte imobiliare a fost deja practicata in ultimul an de catre mai multi dezvoltatori ai unor proiect destinate persoanelor cu venituri peste medie. Este cazul asocierii fostului cosmonaut Dumitru Prunariu cu proiectul rezidential Odyssea sau, ca in cazul recentelor tranzactii cu locuinte din cadrul Clubului Rezidential Stejarii, mediatizarea faptului ca printre cumparatori s-a numarat si Cristian Chivu.
     
    In privinta mediilor de promovare, Ilinca Paun considera ca internetul poate fi potrivit daca se doreste tintirea unui public tanar, site-urile proiectelor rezidentiale devenind un element de baza in initierea promovarii unui ansamblu rezidential.
     
    Nu in ultimii rand insa, dezvoltatorii si consultanti recunosc ca oferta in sine este foarte importanta. Daca proiectul tinteste exact potentialii clientii prin atributele sale – de la amplasare la preturi, suprafete si finisaje -, promovarea in sine va fi mult mai simpla.

  • Cum sa vinzi cand piata scade

    Disparitia din piata imobiliara a investitorilor, adica a cumparatorilor de locuinte in perspectiva revanzarii, a dus la deplasarea accentului pe atragerea celor ce cumpara locuinte pentru uz personal. Dar, dupa cum recunosc si dezvoltatorii, si brokerii imobiliari, este evident mai greu sa convingi cateva zeci de clienti sa cumpere decat sa atragi un investitor interesat de achizitia mai multor locuinte la pachet. 
     
    “Este ideal ca arsenalul de marketing utilizat sa fie cat mai bogat, insa acesta depinde foarte mult de dimensiunile proiectului. Pana acum, apartamente mostra in marime naturala s-au realizat numai pentru proiectele de minim 200 de unitati locative, altfel nu este profitabil”, spun reprezentantii companiei imobiliare EuroMetropola.
     
    Apartamentul mostra reprezinta o tehnica de atragere a clientilor, fiind prezent si in cazul unor proiecte cu mai putin de 200 de locuinte; pentru astfel de proiecte mai mici insa, o metoda mai des utilizata este realizarea unui showroom unde potentialii clienti pot sa obtina informatii si unde sunt expuse machete ale proiectului.
     
    Ilinca Paun, directorul departamen­tului rezidential din cadrul companiei de consultanta imobiliara Colliers International, spune ca dezvoltatorii ar trebui sa incerce si sa integreze viitorul proiect in comunitatea locala, ceea ce va avea efecte pozitive asupra vanzarilor sau cel putin asupra imaginii proiectului. “Cei care vor sa vanda de pe macheta trebuie sa vina cu ceva nou, cu o campanie sociala, spre exemplu. Costa oricum mai putin sa varuiesti o scoala decat sa pui un mesh pe Calea Victoriei.”
     
    Tehnicile clasice de marketing, precum achizitionarea de spatii publicitare, raman insa in continuare cele mai practicate metode de promovare a unui nou proiect rezidential, alaturi de participarea la targurile imobiliare. “Mergi la targ pentru notorietate, sa fii vazut”, spune Ilinca Paun.
     
    Ea admite, de altfel, ca si alti consultanti sau dezvoltatori, ca este dificil de deter­minat aportul participarii unui proiect la un targ imobiliar in vanzarea unei locuinte, chiar atunci cand clientii sunt chestionati privind modalitatea prin care au luat cunostinta de oferta respectiva.
     
    Participarea la un targ de specialitate are si alte beneficii, unul dintre cele mai importante fiind alcatuirea unei baze de date cu potentiali clienti, care sunt contactati ulterior pentru o prezentare mai ampla a proiectului promovat la targ sau a unor oferte similare.
     
    “Iar targurile sunt si o etalare de promotii, mai ales dupa o vara slaba in vanzari precum cea din 2008”, dupa cum admite Ilinca Paun.
     
    Promotiile sunt considerate insa uzuale de catre dezvoltatori, indiferent de volumul total de vanzari. Spre exemplu, Dorinel Cazacu, delegatul pentru Romania al dezvoltatorului spaniel Gea Prasa, considera ca o participare la un targ trebuie sa fie insotita in general si de o promotie, fie ca este vorba de oferirea locului de parcare sau a mobilierului pentru bucatarie fara niciun cost suplimentar. “In unele cazuri, dupa cateva luni de la lansare este bine sa aduci si ceva nou”, considera Cazacu, o oferta speciala fiind o tehnica de atragere a unor alti potentiali cumparatori.
     
    Promotiile sunt, de altfel, una din cele mai bune metode de atragere a atentiei pentru proiectele destinate clasei medii, fiindca aceasta categorie de potentiali clienti plaseaza pretul printre principalii factori de diferentiere intre mai multe oferte concurente. “Marketingul functioneaza ceva mai bine in cazul proiectelor pentru <high class>, unde apartamentele de lux nu se cumpara neaparat din necesitate, ci din alte considerente, precum dorinta de afirmare a unui statut”, considera Mihaela Postolache de la EuroMetropola.
     
    Asocierea cu o personalitate sportiva, din mediul de afaceri sau din viata mondena pentru a creste vizibilitatea unei oferte imobiliare a fost deja practicata in ultimul an de catre mai multi dezvoltatori ai unor proiect destinate persoanelor cu venituri peste medie. Este cazul asocierii fostului cosmonaut Dumitru Prunariu cu proiectul rezidential Odyssea sau, ca in cazul recentelor tranzactii cu locuinte din cadrul Clubului Rezidential Stejarii, mediatizarea faptului ca printre cumparatori s-a numarat si Cristian Chivu.
     
    In privinta mediilor de promovare, Ilinca Paun considera ca internetul poate fi potrivit daca se doreste tintirea unui public tanar, site-urile proiectelor rezidentiale devenind un element de baza in initierea promovarii unui ansamblu rezidential.
     
    Nu in ultimii rand insa, dezvoltatorii si consultanti recunosc ca oferta in sine este foarte importanta. Daca proiectul tinteste exact potentialii clientii prin atributele sale – de la amplasare la preturi, suprafete si finisaje -, promovarea in sine va fi mult mai simpla.

  • Zisser: Avem inca 2 mld. euro pentru investitii in Romania

    "Avem planuri de investitii in Romania de doua miliarde de euro pentru urmatorii trei ani. Suntem pe cash, avem o situatie financiara buna si rapoartele noastre sunt bune. |nsa vom investi aceste sume numai daca vom obtine toate permisele si autorizatiile", a declarat Mordechay Zisser, care considera ca procesele de autorizare dureaza mult in cazul unor proiecte.

     

    Lucrarile la proiectul cunoscut sub numele de Casa Radio din Bucuresti ar putea incepe in urmatoarele saptamani, potrivit lui Zisser, autoritatile locale urmand sa acorde ultimele autorizatii si permise in urmatoarele saptamani.

     

    Casa Radio va fi un proiect mixt care va atrage investitii estimate la circa 600 milioane de radio euro, urmand sa includa un centru comercial cu o suprafata inchiriabila de 110.000 de metri patrati, doua cladiri de birouri cu 40 de etaje fiecare, un hotel care ar urma sa fie clasificat la cinci stele si o zona rezidentiala.

    "Nu cred ca s-a ajuns la un maxim privind numarul de centre comerciale, chiar mai este loc", considera presedintele Europe Israel, din care face parte si dezvoltatorul Plaza Centers. Dezvoltatorul a anuntat investitii de cateva sute de milioane de euro intr-o retea de peste zece centre comerciale care vor fi construite pe termen mediu in Romania, cele mai avansate proiecte fiind cele din Miercurea Ciuc, Hunedoara si Slatina; printre orasele unde Plaza Centers va mai dezvolta un centru comercial se numara si Timisoara si Iasi.

     

    "Anul acesta vom termina al 40-lea centru comercial. Acum doi ani am decis sa construim un centru comercial in centru Budapestei. Toata lumea ne-a zis ca suntem nebuni ca facem al 36-lea centru comercial din oras si l-am vandut", spune Zisser in legatura cu proiectul Arena Plaza, vandut intr-o tranzactie de peste 245 mil. euro catre grupul britanic de investitii Active Asset Investment Management.

     

    Grupul Europe Israel a inaugurat ieri oficial hotelul Radisson SAS, fostul hotel Bucuresti, in urma unei investitii de 70 de milioane de euro. "Cand am venit in 2000 pentru prima oara in Romania, am gasit 1.200 de angajati care nu zambeau, care erau platiti prost si mereu tristi. Astazi avem 800 de angajati care zambesc iar potentialul hotelului este de 1.000 de angajati pe termen mediu", a mai precizat Zisser.
     

  • Zisser: Avem inca 2 mld. euro pentru investitii in Romania

    "Avem planuri de investitii in Romania de doua miliarde de euro pentru urmatorii trei ani. Suntem pe cash, avem o situatie financiara buna si rapoartele noastre sunt bune. |nsa vom investi aceste sume numai daca vom obtine toate permisele si autorizatiile", a declarat Mordechay Zisser, care considera ca procesele de autorizare dureaza mult in cazul unor proiecte.

     

    Lucrarile la proiectul cunoscut sub numele de Casa Radio din Bucuresti ar putea incepe in urmatoarele saptamani, potrivit lui Zisser, autoritatile locale urmand sa acorde ultimele autorizatii si permise in urmatoarele saptamani.

     

    Casa Radio va fi un proiect mixt care va atrage investitii estimate la circa 600 milioane de radio euro, urmand sa includa un centru comercial cu o suprafata inchiriabila de 110.000 de metri patrati, doua cladiri de birouri cu 40 de etaje fiecare, un hotel care ar urma sa fie clasificat la cinci stele si o zona rezidentiala.

    "Nu cred ca s-a ajuns la un maxim privind numarul de centre comerciale, chiar mai este loc", considera presedintele Europe Israel, din care face parte si dezvoltatorul Plaza Centers. Dezvoltatorul a anuntat investitii de cateva sute de milioane de euro intr-o retea de peste zece centre comerciale care vor fi construite pe termen mediu in Romania, cele mai avansate proiecte fiind cele din Miercurea Ciuc, Hunedoara si Slatina; printre orasele unde Plaza Centers va mai dezvolta un centru comercial se numara si Timisoara si Iasi.

     

    "Anul acesta vom termina al 40-lea centru comercial. Acum doi ani am decis sa construim un centru comercial in centru Budapestei. Toata lumea ne-a zis ca suntem nebuni ca facem al 36-lea centru comercial din oras si l-am vandut", spune Zisser in legatura cu proiectul Arena Plaza, vandut intr-o tranzactie de peste 245 mil. euro catre grupul britanic de investitii Active Asset Investment Management.

     

    Grupul Europe Israel a inaugurat ieri oficial hotelul Radisson SAS, fostul hotel Bucuresti, in urma unei investitii de 70 de milioane de euro. "Cand am venit in 2000 pentru prima oara in Romania, am gasit 1.200 de angajati care nu zambeau, care erau platiti prost si mereu tristi. Astazi avem 800 de angajati care zambesc iar potentialul hotelului este de 1.000 de angajati pe termen mediu", a mai precizat Zisser.