Tag: imobiliare

  • BauMax a inchiriat un etaj in Conect Business Park

    "Amplasamentul strategic in zona de nord a Capitalei cu acces facil catre aeroport, mijloacele de transport in comun (statie de metrou chiar la intrarea in parc), numarul locurilor de parcare, existenta unei unitati de alimentatie in cadrul obiectivului si organizarea tip open space care permite o organizare cat mai libera a spatiului, au determinat BauMax sa aleaga Conect Business Park”, a precizat reprezentanta BauMax, Adriana Gheber.

     

    Dezvoltatorul, Conect Business Park, a terminat deja constructia a trei cladiri, cu cate opt si noua etaje. Numarul total de locuri de parcare este de 266 de locuri, din care 134 sunt subterane. Parcul este planificat a include sase cladiri de birouri, avand etajul curent de cca. 1.500 de metri patrati si o suprafata totala de 89.000 mp. Urmatoarele doua faze vor avea o suprafata cumulata inchiriabila de 25.000 mp, termenul de finalizare estimat fiind 2011.

     

    Printre chiriasii parcului de afaceri se numara deja Alcatel, Domo, Honda, Egger, Domo, EOS KSI, GTS Telecom, Arctic, Mota Engil, Euroins, Crimbo Gas, Nobel Corporation, Perot Systems, Interior Resources.
     

  • Israeli, Atrium Centers: Am inchiriat 50% din mall-urile din Arad si Cluj – Napoca

    "Negocierile pentru contractul de afiliere a hotelului (n.red. proiectul din Cluj – Napoca va include si un hotel) sunt foarte avansate. Va fi vorba de un brand cunoscut pe piata hoteliera de business, un brand de patru stele. Acelasi operator si-a exprimat si intentia de a se alatura Atrium in cadrul proiectelor din Baia Mare si Satu Mare", a declarat Michael Israeli, managing partner Atrium Centers.

     

    Reprezentantul companiei declara recent pentru BUSINESS Magazin ca proiectele din Cluj – Napoca, Baia Mare si Satu Mare vor fi finalizate in 2011, cu circa doi ani fata de termenele de finalizare anuntate initial, amanarea fiind cauzata de criza financiara globala. "Intentionam sa incepem constructia in martie 2009 (n.red. a centrului comercial din Cluj – Napoca). Consideram ca antreprenorii generali au devenit mult mai competitivi si credem ca daca vom incheia contractul in martie 2009 vom beneficia de costuri de constructie mai mici", a mai declarat Israeli.

     

    Atrium Center Cluj – Napoca ar urma sa fie al patrulea centru comercial din oras, dupa Polus Center si Iulius Mall, Akademia Center urmand sa se inaugureze pana in 2011. In ceea ce priveste Aradul, in constructie se afla deja un centru comercial Galleria dar si AFI Arad Palace. Parcul de retail Armonia a fost deja inaugurat, alte doua aflandu-se in constructie. In ceea ce priveste Baia Mare, un singur proiect se afla deja in constructie, Gold Plaza, in timp ce RED a anuntat constructia unui proiect mixt, Radius Center.

     

    Managerul Atrium Centers a mai precizat ca cele doua proiecte din Baia Mare si Satu Mare vor fi dezvoltate in continuare, compania operand schimbari in design-ul proiectelor pentru a reduce costurile. Michael Israeli considera ca cea mai mare dificultate a crizei globale este reprezentata de "lipsa de lichiditati a bancilor, insa negocierile sunt purtate continuu si presupunem ca bancile ar putea incepe iarasi sa imprumute incepand cu a doua jumatate a anului viitor."
     

  • Flamingo a inchiriat peste 9.000 mp in Prologis A1

    Parcul logistic este dezvoltat de catre ProLogis, cel mai mare proprietar, manager si dezvoltator de spatii de distributie din lume, aceasta fiind singura investitie a dezvoltatorului pe plan local. Acesta este primul contract de inchiriere intre ProLogis si Flamingo, aducand nivelul de ocupare a parcului la 90% in patru luni de la finalizarea ultimei faze.

     

    "Observam cresterea cererilor pentru spatiu modern de logistica din partea unor grupuri tot mai variate de clienti, pe masura ce tot mai multe companii decid sa-si externalizeze serviciile de aprovizionare", a declarat Ben Bannatyne, ProLogis Managing Director pentru ECE al ProLogis.

     

    Flamingo a inchiriat spatiul intr-o cladire de 27.400 de metri patrati, contractul putand sa aiba o valoare anuala de aproximativ 0,5 mil. euro pe an, luand in calcul o valoare medie a chiriei de 4,5 euro/mp/luna, potrivit ultimului studiu de piata al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox.

     

    ProLogis Park Bucharest A1 include in prezent patru cladiri finalizate insumand peste 108.200 de metri patrati de spatiu industrial. Printre clientit parcului se numara si Augsburg International Impex, Centrum Logistics, Geodis Calberson, Gefco, Kuehne+Nagel, cargo partner si Omega Transport & Logistics.

     

    Totalul spatiilor logistice este estimat sa ajunga la 800.000 de metri patrati la finalul acestui an, potrivit studiului mentionat, rata de neocupare fiind estimata la 4%.
     

  • Mai construieste cineva?

    La inceputul acestui an, David Flusberg, CEO, cofondator si actionar minoritar al dezvoltatorului Adama Holding Ltd., zambea de pe acoperisul cladirii unde compania isi are sediul, declarandu-se increzator in viitor. Desi primele semne ale crizei financiare isi aratau deja efectele peste Ocean, piata imobiliara din Romania si cea rezidentiala in particular nu pareau sa aiba decat o singura directie de dezvoltare: in sus. Managerul celui mai mare dezvoltator rezidential local, cu proiecte incepute de aproximativ 3.500 de apartamente si alte 15.000 in planificare la acel moment, spunea atunci ca investitiile companiei pentru urmatorii trei ani se vor ridica la 2,5 miliarde de euro si ca mai multe proiecte rezidentiale erau programate spre lansare in toamna.
     
    Toamna nu a adus insa nicio noua lansare pentru Adama, ba dimpotriva, iar criza financiara globala a intrat in faza acuta odata cu falimentul bancii de investitii Lehman Brothers, actionar cu 5% al Adama.
     
    David Flusberg evita acum sa vorbeasca despre proiecte, rezumandu-se la a declara ca “in continuare sunt oameni care lucreaza pe santierele noastre”, compania avand in derulare mai multe proiecte rezidentiale in Bucuresti, Bacau, Brasov, Iasi si Ploiesti. Chiar daca sustine ca nu s-a stopat sau amanat niciun proiect inceput, seful Adama admite ca situatia actuala va avea impact asupra companiei. “Nu este vorba de apasarea pedalei de frana in privinta proiectelor actuale. Pur si simplu construim in functie de cererea de pe piata.”
     
    Or, cererea a scazut puternic in ultimele luni, mai ales in ceea ce priveste locuintele, desi piata spatiilor comerciale si cea a birourilor n-au ramas nici ele la adapost de criza. Iar aceasta se vede in afacerile companiilor de consultanta imobiliara, care isi obtin veniturile din toate segmentele pietei de real estate.
     
    Dupa ce a inregistrat timp de mai multi ani rate de crestere semnificative ale afacerilor, chiar spre 100%, Bogdan Georgescu, presedintele Colliers International, cea mai importanta firma de consultanta imobiliara de la noi, spune ca anul urmator ar putea aduce “o crestere zero. Minimul este realizabil, adica sa nu crestem. Este un scenariu care ne-ar permite totusi sa nu restructuram echipa”. Deja obiectivul de majorare a afacerilor propus pentru acest an, de la 21,2 milioane de euro la circa 29 de milioane, potrivit unor declaratii anterioare ale managerului, a devenit greu de realizat.
     
    Cel mai afectat de deteriorarea situatiei din economie este segmentul rezidential. Numarul vanzarilor de locuinte noi a scazut in medie la cateva pe luna pentru un proiect si sunt si ansambluri unde nu se mai vinde nicio locuinta in cursul unei luni intregi. Aceasta a determinat deja o serie de dezvoltatori, precum Copper Beech sau fondul de investitii britanic Fabian, sa amane cu cateva luni inceperea unor proiecte rezidentiale, in timp ce altii au stopat constructia ansamblurilor incepute in acest an, cel mai important caz fiind acela al companiei maghiare Ablon, dezvoltatorul Sunset Residences.
     
    Cat de dificila este in contextul acestor anunturi inceperea si derularea unui business in imobiliare, mai ales pe segmentul rezidential? Omul de afaceri George Padure, fost proprietar al Gepa Center si actual dezvoltator imobiliar, considera ca situatia actuala este mai buna comparativ cu Romania anilor ‘90. “Sa nu uitam ca in 1996 erau niste variatii de curs leu – dolar foarte mari. Erau zile cand azi puneam un pret la un televizor de 100.000 de lei si a doua zi era de 180.000 de lei”, isi aduce aminte omul de afaceri. Primul proiect rezidential dezvoltat de catre George Padure si partenerii sai, Metropolis, este predat in aceasta perioada, in timp ce un al doilea, Sigma Residence, a fost inceput in acest an. Criza isi arata insa efectele si asupra noului proiect, Padure precizand ca a incetinit lucrarile de constructie, fiind luata in calcul o intarziere de cateva luni fata de termenele anuntate initial.
     
    Intre timp, a aparut si primul caz de cerere de intrare in insolventa financiara – compania islandeza Gigant Construct, pentru ca nu a putut obtine o prelungire in conditii favorabile a scadentei la un credit ce urma sa fie folosit pentru construirea a 400 de apartamente in Capitala. Urmatoarea perioada ar putea aduce, daca nu alte anunturi de intrare in insolventa, stiri despre amanarea sau stoparea unor proiecte. Consultantii CB Richard Ellis Eurisko considera ca o pondere semnificativa din cele 7.000 de locuinte ce ar fi trebuit finalizate anul viitor nu vor putea fi duse la bun sfarsit. “Speram ca macar jumatate din acestea sa apara, dar ar trebui sa continue lucrarile. Nu sunt vanzari, nu se mai obtin finantari pentru diferite faze sau proiecte si atunci lucrarile se vor opri”, spune Ionut Bordei, directorul departamentului rezidential si partener in cadrul companiei de consultanta imobiliara.

  • Preturile apartamentelor, ca in 2007

    "Pretul unei garsoniere confort I intr-o zona buna a capitalei atinge in aceasta luna pragul de 56.000 de euro. Minimele apartamentelor de 2 si 3 camere se situeaza in jurul valorii de 63.000 respectiv 75.000 de euro, in timp ce apartamentele de 4 camere pot fi achizitionate in anumite zone cu doar 85.000 de euro", se arata in monitorizarea AnunturiParticulari.ro

     

    In ceea ce priveste preturile medii ale apartamentelor scoase la vanzare in Bucuresti, pretul mediu al unei garsoniere a fost luna trecuta 65.852 de euro, cel al unui apartament cu doua camere a ajuns la nivelul de 102.767 de euro, cel al unui apartament de trei camere a fost de aproximativ 142.000 iar pretul mediu al unui apartament cu patru camere a fost de 188.328 de euro.

     

    Aceste niveluri nu au mai fost inregistrate din perioada octombrie – decembrie 2007, ultimele 12 luni consemnand preturi mai ridicate comparativ cu cele de luna trecuta, potrivit precedentelor rapoarte de monitorizare realizate de catre companie.

     

    Volumul imobilelor scoase la vanzare in luna noiembrie 2008 nu doar ca intrerupe trendul ascendent al lunii precedente, dar prezinta un declin brusc de 42% pentru garsoniere, 35% in cazul apartamentelor cu 2 si 3 camere si 21% pentru apartamentele de 4 camere. Conform raportului AnunturiParticulari.ro, numarul ofertelor din aceasta luna a scazut comparativ cu noiembrie 2007 cu 4% in ceea ce priveste garsonierele, cu 8% pentru apartamentele cu 3 camere si cu 9% in cazul celor cu 4 camere. Particularii au scos spre vanzare in noiembrie 2008 cu 1% mai putine apartamente de 2 camere decat in aceeasi luna a anului trecut.

     

    Trendul descrescator al ofertelor se reflecta si in cazul preturilor medii. Comparativ cu aceeasi luna a anului 2007, noiembrie 2008 a marcat o scadere a preturilor de 6% pentru garsoniere si apartamente cu 2 camere. Nota discordanta o constituie apartamentele de 3 si 4 camere al caror pret mediu a crescut in noiembrie 2008 cu 3% respectiv 4% fata de anul precedent.

     

    In raport cu inceputul anului 2008, luna noiembrie prezinta reduceri semnificative la nivel de oferte. Cel mai afectat segment este cel al apartamentelor cu 4 camere, numarul ofertelor micsorandu-se cu 26%. In ceea ce priveste garsonierele, volumul imobilelor scoase la vanzare a scazut cu 21%. Apartamentele de 2 si 3 camere au inregistrat o scadere ponderata de 13% respectiv 18%.

     

    Nici preturile nu au suferit alt tratament in raport cu luna ianuarie 2008. Cu toate ca regresul a fost mai mic decat in cazul ofertelor, preturile s-au modificat cu 14% pentru apartamentele cu 2 camere, cu 11% pentru garsoniere si cu 9% pentru apartamentele cu 3 camere. Imobilele cu 4 camere au resimtit o scadere insignifianta de doar 1%.

     

    Statistica are la baza ofertele imobiliare din Bucuresti, publicate de persoanele particulare in toata presa scrisa si pe internet, iar pretul mediu este obtinut pe baza preturilor solicitate initial de proprietari.
     

  • DTZ: Proprietarii locuintelor de lux nu mai vand ci prefera sa inchirieze

    Piata rezidentiala premium si de lux va inregistra in urmatorul an cea mai mare oferta de proprietati date spre inchiriere, potrivit companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox. Oferta constanta din ultimii ani era constituita din proprietatile inchiriate de catre cei care detin deja cel putin o alta locuinta si care privesc a doua proprietate ca pe o investitie, o sursa suplimentara de venit. Acestora li s-au adaugat in ultimele opt luni, gradual, oferte de la diversi proprietari care nu activasera inainte pe segmentul inchirierilor.

     

    In primul rand este vorba despre cei care in urma cu aproximativ un an au achizitionat la un pret avantajos proprietati in zone de top, de obicei vile, pe care le-au renovat in vederea unei investitii pe termen scurt si care asteptau momentul oportun de a le vinde pentru a obtine profit. Acestia insa au fost luati prin surprindere de noile conditii de piata si au realizat ca randamentul investitiei nu mai este unul realist in prezent indreptandu-se acum astfel spre inchirierea lor", spune Oana Lungu, consultant in cadrul departamentului rezidential al DTZ Echinox.

     

    Proprietarii sunt reprezentati, pe de o parte, de micii investitori care au achizitionat portofolii de apartamente intr-unul sau mai multe ansambluri rezidentiale in vederea revanzarii acestora pe termen scurt si mediu. O alta categorie de proprietari care ofera locuinte noi spre inchiriere este reprezentata chiar de catre dezvoltatori, care in contextul vanzarilor tot mai mici, iau in calcul si inchirierea locuintelor si vanzarea acestora in momentul obtinerii unei finantari bancare de catre chirias.

     

    "Oferta va continua sa creasca si in urmatorul an, odata cu finalizarea altor proiecte rezidentiale, echilibrand balanta cerere-oferta. Noile aparatamente care intra si vor intra in circuitul inchirierii isi vor pune amprenta si asupra pretului, iar proprietarii vor fi nevoiti sa scada pretul in prima faza cu acele procente acumulate in aceste ultime luni", a mai spus reprezentantul companiei.
     

  • De trei ori prudenta

    “Oamenii stau in niste apartamente mici si urate.” Astfel argumenteaza directorul Globe Trade Center Romania, Shimon Galon, increderea pe care o are in segmentul rezidential in ciuda scaderii numarului de tranzactii si a stagnarii sau chiar a reducerii inregistrate de preturile apartamentelor noi. Rezidentialul a ajuns, de altfel, sa reprezinte cea mai mare pondere in investitiile dezvoltatorului din Romania. Cele trei proiecte lansate pe piata, FeliCity Residentials, Rose Garden si Garden of Eden, vor avea nevoie in total de investitii estimate deocamdata la circa 430 de milioane de euro.
     
    Galon sustine ca anul in curs a fost mai bun decat 2007 in ciuda scaderii semnificative a numarului de tranzactii. “Numarul apartamentelor vandute catre utilizatorii finali a fost mai mare anul acesta, dar nu a putut compensa disparitia investitorilor. Pe de alta parte, veniturile din 2008 sunt mai bune”, spune Galon, explicand ca preturile la care vinde catre utilizatorii finali sunt mai mari decat cele pe care le-a obtinut in momentul vanzarii catre investitori, respectiv catre cumparatorii care achizitioneaza mai multe apartamente cu scopul de a le revinde ulterior cu profit.
     
    Preturile apartamentelor din primele doua proiecte rezidentiale ale GTC, Rose Garden si FeliCity, au fost majorate in ultimul an, dezvoltatorul acoperindu-si in mare parte investitia prin vanzarea a peste jumatate din cele aproximativ 2.000 de locuinte, cat insumeaza proiectele. Spre exemplu, in cazul Rose Garden, cel mai avansat proiect rezidential al GTC Romania, preturile au fost majorate in ultimul an cu aproximativ 25%, la 1.900 de euro pe metrul patrat plus TVA. GTC a atras in dezvoltarea celor doua proiecte si compania imobiliara Deutsche Bank Asset Management, care detine participatii in cadrul ambelor proiecte, asigurand astfel o parte din finantarea necesara.
     
    Daca prezentul nu este la fel de bun precum trecutul, Shimon Galon se foloseste de viitor pentru a explica lansarea unui al treilea proiect rezidential, Garden of Eden, proiect care va avea un numar de apartamente cat primele doua: “Economia va creste in continuare, iar oamenii vor avea nevoie de locuinte noi. Intr-un oras ca Bucuresti, in fiecare an sunt finalizate cateva mii de apartamente; diferenta este enorma fata de alte orase din Europa”.
     
    Prima faza din Garden of Eden, care include 210 apartamente, se va finaliza in 2010, anul viitor urmand sa aduca finalizarea primului proiect rezidential al GTC, Rose Garden, dar si a proiectului de birouri City Gate, prevazut sa fie terminat in ultimul trimestru din 2009. Birourile au reprezentat pana acum specialitatea dezvoltatorului, care a vandut primele doua cladiri, Europe House si America House, pentru aproape 150 de milioane de euro, vanzarea ultimei stabilind si un record in ceea ce priveste randamentul scazut pe care investitorul l-a acceptat. Cu cat randamentul de investitie este mai redus, cu atat pretul obtinut de vanzator este mai bun, America House fiind achizitionata anul trecut la un randament de 5,6% de catre o divizie a grupului financiar francez Natixis.
     
    Randamentele pentru posibilii cumparatori au crescut insa in acest an cu circa doua procente pe toate cele trei segmente – spatii de birouri, centre comerciale si spatii logistice, potrivit unui studiu intocmit de catre CB Richard Ellis la nivel regional. Urmatoarele luni ar urma, in opinia consultantilor imobiliari, sa aduca o continuare a cresterii randamentelor de investitii, ceea ce se traduce prin preturi mai mici oferite pentru proprietatile imobiliare aflate la vanzare. “Pe segmentul cladirilor de birouri, preturile proprietatilor aflate la vanzare sunt deocamdata in continuare ridicate”, constata Mihai Roman, managing partner al biroului local al fondului austriac Europolis, fond care a achizitionat Europe House in 2003, intr-o tranzactie estimata la peste 26 de milioane de euro. In tot cazul, Shimon Galon considera ca segmentul spatiilor de birouri prezinta cele mai mari oportunitati in acest moment, cu conditia insa ca amplasamentele proiectelor dezvoltate sa fie cat mai centrale: “Piata de birouri din Bucuresti va merge bine mult timp de acum incolo, sunt multe companii care se dezvolta si care au nevoie de spatiu”. City Gate, care va avea spatii inchiriabile de 40.000 de metri patrati, este dezvoltat in parteneriat cu Bluehouse si amplasat in Piata Presei Libere, in fata centrului expozitional Romexpo. Cele doua cladiri care compun proiectul au fost inchiriate deja in proportie de peste 80%, potrivit ultimelor informatii disponibile, companii precum Microsoft sau casa de avocatura Salans numarandu-se printre chiriasii viitori ai proiectului.
     
    Contextul general al segmentului de birouri nu se profileaza a fi favorabil; consultantii imobiliari estimeaza ca gradul de neocupare a spatiilor de birouri din Bucuresti se va majora anul viitor la circa 5%, de la aproximativ 3% in prezent, ca efect al crizei financiare. “Un dezvoltator care credea ca va inchiria 15.000 de metri patrati la anul se insala, va inchiria cel mai probabil 10.000 de metri; companiile sunt mai precaute acum”, spune Catalina Jigman, head of global corporate services in cadrul CBRE Eurisko. Ea considera insa ca intarzierea sau amanarea unor proiecte ar urma sa mentina ridicata cererea de spatii de birouri, in contextul in care necesarul este estimat la circa 1,9 milioane de metri patrati spatii de birouri clasa A, de circa doua ori mai mult decat in prezent.

  • Cand banca nu te ajuta

    A dezvoltat si vandut pana acum mai multe proiecte imobiliare, dintre care cele mai importante sunt cladirea de birouri Charles de Gaulle si Iris Shopping Center, ambele din Bucuresti. Acum, grupul Avrig 35 anunta ca are in pregatire noi proiecte care vor necesita investitii de cateva sute de milioane de euro. Intrebarea e ce soarta vor avea insa aceste investitii intr-o piata unde se vorbeste tot mai des de proiecte amanate sau oprite.
     
    Daca toamna anului trecut aducea o serie de tranzactii imobiliare cu portofolii valorand cateva sute de milioane de euro, ultimele luni au adus in schimb declaratii din partea unor dezvoltatori care anuntau ca noile lor proiecte au fost retrase de la vanzare. Motivul era scaderea preturilor de vanzare, dupa o perioada in care volumul tranzactiilor imobiliare a fost considerabil mai redus decat in 2007. Cele mai notabile tranzactii din acest an au fost vanzarea proiectului Upground, intr-o tranzactie de 340 de milioane de euro, si cumpararea centrului comercial Iris Shopping Center de catre DEGI, pentru 140 de milioane de euro.
     
    Daca luam in considerare si dificultatile dezvoltatorilor in incercarea de a obtine finantari bancare pentru proiectele aflate in curs de dezvoltare, este de inteles de ce aceia care au vandut active imobiliare in ultima vreme au un avantaj. Este si argumentul principal pe care directorul de comunicare si de marketing al Avrig 35, Matthew Proskine, il foloseste cand promite mentinerea ritmului actual al dezvoltarilor imobiliare si chiar lansarea unor noi proiecte.
     
    “Da, lucrurile s-au schimbat, iar bancile au inceput sa ne refuze si pe noi”, spune Proskine, care conduce si procesul intern de inchiriere a spatiilor de birouri si comerciale dezvoltate de catre Avrig 35. “Bancile cer grade mai ridicate de preinchirieri ale spatiilor de birouri si comerciale si de prevanzari ale apartamentelor. Daca nu am avea resursele financiare proprii pentru a merge mai mult fara finantare, am fi nevoiti sa stopam proiectele”, explica reprezentantul Avrig 35. Vanzarea Iris Shopping Center catre DEGI, o divizie a Allianz, si a unui portofoliu format din mai multe cladiri de birouri din mai multe orase din provincie asigura, potrivit lui Proskine, procentul necesar de fonduri proprii pentru dezvoltarea proiectelor actuale.
     
    Tranzactiile cu Iris si cladirile de birouri au avut o valoare cumulata de peste 193 de milioane de euro.Compania a fost chiar foarte aproape anul trecut de a se lista la bursa autohtona si pe piata alternativa AIM a bursei londoneze, dar a amanat procesul din cauza crizei globale. “Am ajuns la o dimensiune de la care avem nevoie de resurse financiare importante pentru o dezvoltare in acelasi ritm”, declara Matthew Proskine, precizand insa ca listarea nu mai reprezinta o optiune pentru urmatorii doi-trei ani.
     
    Sfarsitul acestui an va aduce inaugurarea galeriei comerciale a centrului Iris Shopping Center Pitesti, in timp ce constructia cladirii de birouri Bucharest Tower Center este aproape incheiata. In ceea ce priveste ultimul proiect, neinchirierea spatiilor – fapt care ar putea parea anormal pentru o cladire de birouri amplasata in zona Piata Victoriei, unde rata de neocupare a cladirilor de birouri este sub 1% – va reprezenta in final un factor pozitiv, sustin reprezentantii dezvoltatorului. Situatia actuala este rezultatul unor neintelegeri aparute intre cei trei parteneri din cadrul proiectului, Alpha Bank, cu 40%, respectiv Avrig si o alta companie cu cate 30% fiecare. Proskine sustine ca in curand ar urma sa fie reluat procesul de inchiriere a Bucharest Tower Center, obiectivul fiind obtinerea “celui mai bun tarif de inchiriere din Bucuresti”.
     
    Tarifele de inchiriere a spatiilor de birouri de clasa A din zona Victoriei sunt cele mai ridicate din tara, valoarea medie fiind de 25 de euro pe metrul patrat pe luna. “Este o piata a proprietarilor, dar finantarile sunt mai dificile; cei care au un amplasament dificil nu mai primesc finantare deloc. Inainte era 80% finantare, acum a ajuns la 40%. O sa fie mai putini dezvoltatori care sa vina cu aceste sume, unii vor face parteneriate”, afirma Horatiu Florescu, vicepresedinte al companiei de consultanta imobiliara Colliers International. Consultantii imobiliari considera totusi ca proiectele de birouri cu o amplasare buna vor fi preinchiriate mai rapid decat cele situate in zone cu acces dificil, in contextul in care necesarul pentru spatii de birouri de clasa A este estimat la circa 1,9 milioane de metri patrati, mai mult decat dublu comparativ cu stocul actual.
     
    Grupul controlat de Alexander Hergan mai are in dezvoltare inca un proiect de birouri, Avrig 7 Business Center, cu o suprafata inchiriabila de circa 28.500 de metri patrati si care urmeaza sa fie finalizat in doua etape, la inceputul si la sfarsitul anului 2010. Tot atunci ar urma sa se incheie si prima faza a proiectului rezidential Home, amplasat in zona Baneasa si format din aproape 750 de apartamente. Proskine recunoaste insa ca acum este mult mai dificil sa vinzi apartamente din faza de macheta, cel putin nu in momentul de fata, cand vanzarile de apartamente noi s-au redus drastic. Proiectul din Baneasa este, de altfel, prima investitie mare din segmentul rezidential a Avrig 35, recunoscut pentru dezvoltarea de spatii de birouri si de spatii comerciale.

  • Intesa Sanpalo s-a mutat in S-Park

    Banca va ocupa o suprafata de 2.550 de metri patrati la etajul al V-lea (ultiumul etaj) al corpului B3-B4 din cadrul complexului S-Park, acest spatiu fiind inchiriat anterior de Telemobil.

     

    S-Park este un centru de afaceri format din patru cladiri de birouri cu suprafete de aproximativ 1.250 mp per nivel si un total de 7.500 mp spatiu inchiriabil in fiecare cladire. Dotarile si finisajele sunt de foarte buna calitate, respectand standardele internationale din domeniu. Parcarea subterana este amplasata sub intreaga suprafata a cladirilor, asigurand chiriasilor locuri de parcare cu paza.

     

    Intesa Sanpaolo Bank va ocupa spatiul pe o perioada de cinci ani. O parte din managementul bancii va functiona aici: managementul general, condus de Nicola Calabro, general manager al Intesa Sanpalo Romania, impreuna cu urmatoarele departamente: corporate, retail, retea, credite, communicare & PR, planning & control si structurile din Bucuresti de resurse umane, organizare, logistica si IT.

     

    Pe parcursul semestrului intai din 2008 piata locala a inregistrat o incetinire a cresterii chiriilor si chiar o stagnare la nivel de segmente de piata ca urmare a schimbarilor inregistrate pe piata imobiliara si in mediul macroeconomic, potrivit unui studiu Atisreal.

     

    In primul semestru din 2008 chiriile medii pentru birourile de clasa A au crescut cu 5%, comparativ cu semestrul II din 2007, ajungand la 22-23 euro/mp/luna, in timp ce pentru birourile de clasa B chiriile se situeaza in prezent intre 14-16 euro/mp/luna, pana la 18 euro/mp/luna. Chiria obtinuta pentru spatiile de clasa B mai putin atractive se incadreaza intre 12-14 euro/mp/luna.

     

    In centrul orasului, datorita ofertei limitate (ca suprafata si facilitati) pentru chiriasii firme internationale, limita superioara a chiriei s-a situat intre 22-24 euro/mp/luna, zona centrala ramanand cel mai scump segment.

     

    Pe parcursul primului semestru din 2008, chiriile din zona de nord au inregistrat, potrivit consultantilor Atisreal, valori similare cu aceeasi perioada din 2007, intre 16-18 euro/mp/luna, in special datorita finalizarii numeroaselor cladiri de birouri din zona, in timp ce chiriile din tranzactiile de pre-inchiriere au ramas constante intre 11-14 euro/mp/luna.

     

    Cititi mai multe despre piata birourilor din Romania, despre nivelul randamentelor, estimari privind evolutia chiriilor si avantajele pe care o cladire de birouri le poate aduce pentru o companie de talie mica in suplimentul BUSINESS Magazin intitulat Business Office, care va aparea pe piata pe 19 noiembrie.
     

  • Criza face viata mai sanatoasa

    Mai multe sinucideri? Mai putini nou-nascuti de sex masculin? Mai putine dureri de spate? Mai multe vanzari de laxative? Graficele de date impanzesc tabloul pe masura ce economistii, psihologii si oamenii de marketing examineaza schimbarile din societate, mari si mici, neglijabile sau traumatizante, care insotesc o economie in suferinta.

    Si cu aceasta varianta aparte de economie cu probleme – o piata de capital volatila, o recesiune globala care pandeste de dupa colt si un public nervos care se intreaba ce urmeaza – schimbarile ar trebui sa fie la fel de vizibile ca profiturile in vremurile bune. Totusi, sa masori schimbarile in societate e una si altceva e sa intelegi cauzele. Dar daca legatura cauzala e greu de prins, in timpul unei recesiuni te poti astepta totusi sa vezi scaderi ale vanzarilor de sucuri, mai multe furturi de masini si melodii cu versuri pline de intelesuri ajungand in varful clasamentelor muzicale.

    Terry F. Pettijohn II, profesor de psihologie la Universitatea Carolina, este unul dintre cei care au observat gusturile oamenilor schimbandu-se in acord cu evolutiile economice. Sa luam frumusetea, spre exemplu. “Ceea ce ni se pare atragator nu este o constanta”, spune Pettijohn, care a studiat cum factorii economici si sociali modeleaza preferintele pentru muzica, sta ruri de cinema si modele Playboy. “Este influenta mediului, a ceea ce se intampla in societate si a ceea ce ne face sa ne simtim mai confortabil in vremurile de restriste.”

    Analizand melodiile care s-au clasat pe primul loc in topul Billboard din 1995 pana in 2003 pentru un studiu care va fipublicat in periodicul Psihologia Muzicii, el a descoperit ca in vremurile nesigure oamenii tind sa prefere melodiile mai lungi, mai lente si cu teme mai de substanta. Genul “Bridge Over Troubled Water” sau “That’s What Friends Are For”, spune el, in timp ce in vremuri bune sunt preferate melodiile mai rapide si mai sprintare, ca “At the Hop” sau “My Sharona”.

    Corelatia nu este insa perfecta. Melodia pe care evaluarile lui Pettijohn o dau drept cea mai fara de inteles, “Macarena”, a fost un hit intr-un an destul de prost. Ipoteza securitatii mediului, pe care au testato el si colegii lui, sustine ca oamenii cauta surse de siguranta suplimentare in timpuri incerte; ea a contribuit la explicarea faptului ca nominalizatele la titlul Playmate of the Year al revistei Playboy din perioade dificile tind sa aiba o infatisare mai matura – adica sa fie mai in varsta, mai masive, mai inalte si cu forme mai putin evidente – decat cele selectate in perioade faste.

    Tot asa, intr-un studiu al starurilor americane de cinema din 1932 pana in 1995, el a descoperit ca actritele cu infatisari mai mature – ochi mici, barbii pronuntate si fete subtiri – sunt mai populare in vremuri grele. Comportamentul la cumparaturi poate fisi el anticipat in functie de ciclurile economice, spune Leo J. Shapiro, care a urmarit comportamentul consumatorilor inca din tineretea sa, de la sfarsitul anilor ’30. “In timpul unei recesiuni cresc vanzarile de laxative, pentru ca oamenii sunt supusi unui stres imens si se constipa”, spune Shapiro, acum director executiv la SAGE, o firma de consultanta din Chicago.

    “In timpul unui boom, vanzarile de deodorante cresc, pentru ca oamenii danseaza mai mult. Cand au mai putini bani, oamenii cumpara bunuri cu un continut mai scazut de apa, mai putin perisabile. In loc de salata si friptura si fructe, ei vor cumpara orez, fasole, cereale si paste. Doar ca de data aceasta, pentru ca pretul pastelor este atat de mare, se cumpara mai mult fasole si orez.”

    Un studiu recent al companiei Nielsen a indicat tutunul, bauturile carbogazoase si ouale ca fiind principalele vulnerabile la recesiune, in timp ce dulciurile, berea si sosul pentru paste se vand bine in continuare. Aproape orice poate fiun indicator economic. In anii ‘20, economistul George Taylor a conceput indexul lungimii fustei, descoperind ca fustele sunt tot mai lungi pe masura ce cresterea economica incetineste.

    Mai nou se vorbeste si de un indice al frizurilor, parul scurt semnaland o scadere a pietei. Depresiunea economica ar putea aduce schimbari semnificative. “O statistica socanta spune ca, spre deosebire de alte vremuri, cu cat urci mai sus pe scara veniturilor, cu atat lucrezi mai multe ore”, spune Dalton Conley, un profesor de sociologie la Universitatea New York. “Din ce in ce mai mult, obiectele care erau de obicei in afara circuitului pietei sunt acum incluse in ea.

    In loc ca mama sau tata sa vina acasa cu cumparaturile de la bacanie, ei iau masa in oras sau fac o comanda la domiciliu.” O perioada de depresiune ar putea aduce, prin urmare, beneficii necontorizate de piata. “Daca oamenii mananca mai putin in oras, PIB o ia in jos”, spune Conley, atentionand ca “totusi nimic din PIB nu reuseste sa surprinda ceea ce castigi daca gatesti si mananci acasa intr-un mod relaxant impreuna cu copiii”.

    Intr-un studiu asupra cultivatorilor de cafea din Columbia, Grant Miller, care preda politici de sanatate la Scoala Medicala Stanford, a descoperit ca rata mortalitatii la sugari si copii scade pe masura ce scad preturile la cafea si a conchis ca aceasta se intampla pentru ca parintii au mai mult timp sa aiba grija de copiii lor. Se pare ca vremurile dificile aduc si o crestere a unor segmente infractionale. “N-am fost niciodata in stare sa descopar legatura dintre crimele violente si economie”, spune Stephen Raphael, profesor de stiinte economice la Scoala de Politici Publice de la Universitatea California, Berkeley, specializat in economia urbana si in piata muncii.

    “Dar exista o legatura cu infractiunile la adresa proprietatii. Cand cresc furturile din locuinte sau de autoturisme, si somajul e in crestere.” Desi asistenta medicala de preventie sufera un recul intr-o economie slabita, unii economisti sustin ca exista si efecte pozitive asupra sanatatii publice. “Oamenii sunt fizic mai sanatosi in perioadele de recesiune”, spune Christopher Ruhm, economist la Universitatea North Carolina din Greensboro.

    “Scade mortalitatea, oamenii fumeaza mai putin, beau mai putin si fac mai multa miscare. Victimele accidentelor rutiere se imputineaza, ceea ce nu e o surpriza, pentru ca oamenii conduc mai putin. Infarcturile scad. Problemele cu coloana vertebrala se reduc. Oamenii au mai mult timp sa pregateasca acasa mese mai sanatoase. Si cand economia slabeste se diminueaza si poluarea.” O astfel de abordare optimista isi are si ea limitele sale.

    “Oamenii sunt mai sanatosi, dar nu si mai fericiti”, spune Ruhm. “Se inmultesc sinuciderile si sanatatea mentala se poate deteriora.” In general, totusi, saracia este asociata cu o sanatate precara. Si fiindca perioadele de declin economic au atat de multe efecte, este adesea imposibil sa-ti dai seama ce mecanism ar putea firesponsabil pentru un anumit rezultat. Unii economisti sunt sceptici cu privire la descoperirile lui Ruhm.

    “Aceasta e o zona foarte complicata”, spune Ralph Catalano, profesor de sanatate publica la Berkeley. “Daca privesti oamenii care anticipeaza adversitatile economice, ingrijorati de perspectiva somajului, unii dintre ei vor cheltui mai putin pe alcool, isi vor asuma mai putine riscuri si vor face mai multe lucruri care le fac bine. Asa ca, in unele locuri, efectul net s-ar putea sa fie mai putini oameni care au afectiuni traumatice acute.

    Dar daca te uiti la cei care chiar si-au pierdut locul de munca sau au dat faliment, acestia sunt mai predispusi sa aiba parte de efectele adverse asupra sanatatii. Cand te apuci sa spui ca ar trebui sa fie mai putini oameni care conduc, prin urmare mai putine incidente in trafic si un aer mai curat, ei, asta e ceea ce eu numesc imaginatie econometrica.”

    Catalano, care a descoperit intr-un studiu recent, bazat pe date culese in Germania, ca o economie slab performanta atrage un declin al nasterilor de sex masculin, a avertizat cu privire la predictiile despre cum va fi modificata societatea de actuala recesiune. “Ce nu stim noi este ce se va intampla mai departe”, spune el. “Nu stim cat de iritabili vor deveni oamenii sau cati dintre ei isi vor pierde locurile de munca. Experienta prin care trecem acum este fara precedent. Ultima data cand am avut acest tip de experienta a fost in anii ‘30 si nu avem date suficiente de atunci.”

    Si Conley s-a referit la Marea Criza de atunci, sugerand ca actuala criza ar putea duce la o America mai echitabila, daca intr-adevar cei bogati sufera cele mai mari pierderi. “1929 a fost apogeul inegalitatii”, spune el. “E ca si cum lucrurile ajung mult prea sus si apoi se pravalesc deodata de acolo.”