Tag: cumparare

  • Doar espresso-ul de la dozator mai ţine în viaţă chioşcurile, victime sigure ale extinderii agresive a reţelelor străine

    Într-o după-amiază de miercuri, printre străzile strâmte din centrul Capitalei micii antre­prenori care deţin alimentare sau chioşcuri continuă în tăcere lupta cu supermarketurile. Fiecare deschidere a unui Mega Image, Profi sau Shop&Go înseamnă pentru ei un minus de 20-40% la vânzări. În plină eră a expan­siunii retailului modern, deschiderea unui chioşc nu mai este de ani buni o idee de start-up pentru un antreprenor care vrea un business comod şi profitabil pentru că acum trebuie să lupte şi cu lanţurile de supermarketuri, care vor şi ele o bucată din vânzările „de la colţul străzii“, o piaţă estimată de ZF la 7-8 mld. euro anual.

    Unul dintre retailerii cu cea mai agresivă extindere este Mega Image, care are în prezent o reţea de peste 200 de magazine, dintre care aproape 70 Shop&Go – un format de circa 100 mp, care se luptă cot la cot cu magazinele de bloc, cu chioşcurile şi cu alimentarele tradiţionale. În jurul acestor magazine zeci de antreprenori abia îşi mai duc businessurile de pe-o zi pe alta.

    În timp ce într-un supermarket Shop&Go din Capitală sunt tot timpul cel puţin două-trei persoane, într-un magazin mic de multe ori este doar vânzătoarea care din lipsă de activitate se uită la televizor sau citeşte o revistă. 

    Când intri în minimarketul Devica de pe strada Mihai Eminescu din Capitală, aflat vizavi de un supermarket Shop&Go, te loveşti de rafturile pline cu produse şi de vânzătoarea care te salută cu zâmbetul pe buze. În rest nu este nimeni în magazin. „Noi avem ghinion că avem un supermarket Shop&Go vizavi. De când au deschis ei magazinul ăsta ne-au scăzut vânzările cu 40%“ , spune Denisa Munteanu, o vânzătoare a magazinului.

    Clienţii care mai calcă pragul magazinului cumpără în special ţigări, sucuri şi dulciuri. Noroc cu aglomeraţia, pentru că doar când mai este coadă la supermarket oamenii grăbiţi vin în magazin să cumpere ţigări. „Cafea se cumpără mai puţin, (…) dar vin mulţi oameni pentru espresso-ul de la dozator“, mai spune Munteanu.

    La câţiva metri distanţă de Devica, într-un chioşc în care abia încap produsele pe rafturi şi vânzătoarea, Teodora Costache îşi aşteaptă clienţii. Deţine împreună cu soţul ei de ani buni acest chioşc în care acum abia mai vinde câteva produse pe zi. „De când s-a deschis Shop&Go, foarte puţini oameni se mai opresc aici. Mai vindem o apă, un suc, dar vânzările nu depăşesc 100 de lei pe zi, însă am 70 de ani şi nu am unde să mă duc“, spune Costache.

    Ţigările au devenit un magnet al magazinelor mici, care mizează pe faptul că un client care intră să cumpere din magazin astfel de produse este tentat să cumpere şi altceva.

    Mergând mai departe pe aceeaşi stradă, într-o alimentară de la parterul unei case administratorul stă de vorbă cu un client care venise să cumpere o sticlă cu bere. Spune supărat că de când în apropiere s-au deschis magazinele Mega Image vânzările i-au scăzut cu 60-70%.

    „În afară de ţigări, sucuri şi apă nu mai vindem nimic. De când s-a deschis magazinul Shop&Go aici şi Mega Image la piaţa Gemeni ne-au scăzut vânzările cu peste 60-70%. Chiar ne gândim să închidem“, spune Mihai, 45 de ani. Cât timp am vorbit cu el, nu a mai intrat nimeni în magazin. Vizavi, într-un alt magazin mic situat între blocuri Cristina, vânzătoarea plictisită se uită la televizor. Nu este niciun client în magazin, iar rafturile sunt aproape goale.

    „Vindem mai mult ţigări, sucuri răcoritoare şi bere. Mai vindem şi cafea la aparat“, spune ea, care adaugă că de când Mega Image a deschis un magazin în zonă nu prea mai are vânzare.

    În zona Eminescu, pe o rază de câţiva metri sunt patru chioşcuri şi toate resimt într-o mai mică sau mai mare măsură expansiunea jucătorilor din comerţul modern. Liliana Comăneci a deschis magazinul Quick Deli pe strada Tunari acum 19 ani şi a rezistat atât în criză, cât şi în boom. Ea recu­noaşte că în ultimii ani a simţit mai mult ca oricând pre­siunea din partea retailerilor internaţionali care

    s-au extins foarte agresiv. Antreprenoarea dă exemplul belgienilor de la Mega Image, care au deschis doar anul trecut 88 de magazine, dintre care unu la câteva zeci de metri depărtare de Quick Deli.

    Liliana Comăneci afirmă că anul trecut a fost unul dificil în care a trebuit să aplice diverse strategii pentru a contracara expansiunea marilor retaileri. Astfel, presiunile retailerilor străini nu au fost resimţite la nivel de încasări, ci la nivel de muncă depusă. Scopul final a fost  menţinerea clienţilor. Supermarketul are zilnic 700-800 de clienţi, fiecare lăsând la casă în medie 20 de lei pentru dulciuri, salate sau mici cadouri. Deschis non-stop, magazinul a reuşit să facă faţă expansiunii agresive a retailerilor moderni mizând pe fidelizarea clienţilor.

    Situaţia din centrul Bucureştiului se repetă şi mai spre periferie. Pe şoseaua Pantelimon, în care la fiecare 200-300 de metri găseşti un supermarket Mega Image, Carrefour sau Profi, numărul mare de oameni care locuiesc şi trec pe aici mai lasă puţin loc şi pentru micii întreprinzători.

    Mihaela S., 30 de ani, vânzătoare într-un chioşc de pe şoseaua Pantelimon aflat foarte aproape de un magazin Shop&G, spune că din cauza super­marketurilor vânzările au scăzut foarte mult. „Nu mai vindem decât ţigări şi sucuri, în rest mai nimic. Acum oamenii preferă să meargă la supermarket şi să cumpere de acolo tot“, consideră ea. Seara şi dimineaţa intră mai mulţi oameni în magazin, iar de sărbători vânzările sunt mult mai bune, deoarece oamenii care uită să cumpere ceva din super­marketuri şi hipermarketuri se opresc la chioşc şi cumpără.

    Cu toate acestea, cei care deţin chioşcuri nu au cum să se bată cu companiile multinaţionale care vin cu preţuri mici şi cu o gamă mai variată de produse.

    „Nu scădem preţurile pentru că la cât vindem nu am mai rămâne cu nimic, ar trebui să mai aducem şi bani de acasă“, spune Sergiu, administratorul unui minimarket din zonă. El spune că nu credea că se vor deschide aşa multe supermarketuri în zonă, dar că nu se gândeşte deocamdată să închidă businessul. „Avem clienţi fideli, care chiar dacă cumpără pâine sau ţigări, vin la noi“, menţionează el.

    De unde poate veni salvarea micilor comercianţi

    Micii comercianţi, loviţi de criză şi de afacerile internaţionale care se extind puternic, trebuie să îşi regândească businessul pentru a putea rămâne pe piaţă. O şansă pentru magazinele de bloc şi pentru micile alimentare ar fi specializarea după modelul deja testat pe alte pieţe din Vest. Şi pe piaţa din România există deja câteva exemple de magazine care s-au specializat, fie că vorbim de produse bio, de condimente sau de băuturi. Pe pieţele externe micile magazine au ales să vândă o singură categorie de produse – ca de exemplu peşte sau dulciuri – pentru a putea rezista ofensivei giganţilor internaţionali, care au atât forţă mare de negociere, preţuri mai mici, cât şi bani de investit.

    Citiţi pe www.zfcorporate.ro un material despre decizia Mega Image de a stopa procesul de alegere a francizaţilor pentru magazinele de proximitate Shop&Go.

  • Percheziţii în Capitală la suspecţi de înşelăciuni şi spălare de bani

     Acţiunea poliţiştilor bucureşteni de la Sectorul 3 a fost demarată după monitorizarea activităţii suspecţilor timp de mai multe luni.

    Astfel, precizează sursa citată, poliţiştii au descoperit că suspecţii achiziţionau materiale de construcţii prin intermediul unor firme-fantomă care erau prezentate ca fiind solvabile.

    În realitate, spun poliţiştii, membrii grupului infracţional contactau furnizori de bunuri de pe întreg teritoriul României, achiziţionau mărfurile şi le achitau cu cecuri fără acoperire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi români vor cumpăra croaziere pe cel mai mare vas din lume. Estimările Royal Caribbean International

     Royal Caribbean International estimează că va vinde în România minim 600 de locuri. Vasul Oasis of the Seas va naviga în Europa în toamna anului 2014, iar rezervările se pot face începând cu data de 11 aprilie.

    “Chiar dacă nava are 5.400 cabine, fiind pentru prima oară în Mediterana va fi extrem de solicitată. Un pachet mediu de 7 zile, pentru două persoane, este de circa 1.700 de euro. Cel mai scump pachet – o cabină owner suite pentru trei persoane – costă 15.000 de euro. Estimăm ca în acest an vor fi vândute minimum 300 cabine duble pentru croazierele din Mediterană”, a declarat într-un comunicat Nicolae Demetriade, preşedintele World Travel, care reprezintă în România Royal Caribbean International.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua limită a bogăţiei

    Eventual orez în valoare de 100.000 de euro, noua limită a bogăţiei impusă de autorităţile europene. Dacă ai sub 100.000 de euro, eşti fericit, spargi seminţe în dinţi, bei berici şi râzi în faţa televizorului de ruşii cei fraieri care au pierdut bani în Cipru, asta dacă îţi alunecă degetul pe telecomandă şi prinzi vreo zece secunde din programul de ştiri.

    Şi, eventual, iei în serios oficiali care te sfătuiesc să îţi faci vreo 40 de depozite în care să îţi ţii banii, asta dacă rezişti la ştiri 30 de secunde. Şi, desigur, poţi să fii de acord cu devalizarea conturilor de peste 100.000 de euro, mama lor de hoţi!, că cum poţi câştiga 100.000 de euro dacă nu din furt!?

    Păi din muncă, caz în care poţi simţi fizic, în vintre, orice devalizare sau orice devalorizare, orice modificare de dobândă, iar orice declaraţie a vreunui oficial îţi va reţine atenţia mai mult de 30 de secunde. Despre premisele stabilite de ceea ce s-a întâmplat în Cipru şi despre cum chestiuni care pot părea inimaginabile acum pot deveni realitate – de exemplu “tunderea” conturilor tuturor europenilor pentru însănătoşirea preţiosului sistem bancar european.

    Serenitatea cu care cei mai mulţi români privesc ceea ce se întâmplă în Europa vine, cred, din două mari motive. Primul a fost impus de comunism, era pur şi simplu interdicţia de a deţine lucruri, mai mult decât ceva mobilă într-o casă închiriată, primită prin sindicat; oricine avea maşină sau casă pe pământ era, pe vremea lui Ceauşescu, un dubios care avea ceva de ascuns; mentalitatea s-a răspândit şi s-a păstrat în timp, iar oamenii au fost lipsiţi de bucuria de a avea o bucată de teren pe care să pui o floare şi trei fire de iarbă.

    Ciudat, o astfel de mentalitate s-a păstrat şi în perioada postrevoluţionară, când era bine, şi acesta este al doilea motiv, să fii “sărac şi cinstit”. Şi atât de tare a plăcut ideea asta, încât am rămas săraci, iar cinstea ne-am risipit-o în compromisuri politice.

    Europa îşi pierde acum o bucată zdravănă din coloana vertebrală, adică din clasa de mijloc. Nu este vorba de oligarhii ruşi, asta a fost o prostie şi o intoxicare, ci de antreprenori, de micile afaceri care au încercat să reziste, de slujbaşi care au tras din greu de dimineaţă până seara, de medici, funcţionari sau profesori.

    Este vorba de încredere în autorităţile care aprobă confiscarea banilor din conturi şi încrederea în băncile care acceptă asta, încălcând principii. Într-un fel sau altul, fiecare va resimţi “tunderea” conturilor, oriunde va fi fiind aceasta, oricând va fi şi orice sumă va fi fost în joc.

    Imaginea pe care o vedeţi este o caricatură din 1787 a unui ins pe nume James Gillray. Se cheamă “A March to the Bank” şi prezintă detaşamentul militar trimis să apere Banca Angliei în 1780, în timpul unei revolte pe fond religios, cunoscută drept “Gordon Riots”. Au fost atunci o sumă din ceea ce astăzi am numi victime colaterale; privind imaginea, ne dăm seama că grija pentru sistemul bancar nu este o noutate, diferă numai modalităţile în care aceasta este pusă în aplicare.

  • Fostele magazine PIC au fost scoase la vânzare de lichidator; înţelegerea cu reţeaua Succes a picat

     Cele patru hipermarketuri sunt în Piteşti (15.000 mp), Craiova (21.200 mp), Oradea (16.850 mp) şi Călăraşi (24.500 mp). PwC a scos la vânzare şi un teren de 78.900 de metri pătraţi deţinut de firma PIC în comuna Blejoi, în apropiere de Ploieşti, dar şi un hipermarket în Brăila (17.100 mp).

    Reţeaua PIC, controlată de fraţii Ilie şi Cornel Pe­nescu, a intrat în insolvenţă la finalul anului 2009 şi se află sub administrarea judiciară a PwC. Într-o primă fază, Sar­cină a închiriat spaţiile magazinelor PIC din Piteşti şi Cra­iova, redeschise sub brandul Succes. Po­tri­vit planului de reorganizare aprobat, omul de afaceri voia să cumpere clădirile în care se află ma­ga­zinele din Piteşti şi Craiova, dar şi pe cele din Oradea şi Călăraşi, care ar fi urmat să fie redeschise sub marca Succes. Înţelegerea nu a mai fost însă parafată, potrivit reprezentanţilor lichidatorului judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentarul cu ceas de 650.000 de dolari

    Ceasul este ornat cu diamante şi a fost produs într-o serie limitată, de numai 30 de exemplare. Casa Ulysse Nardin a fost fondată în 1846. De remarcat că firma nu recomandă cumpărarea ceasurilor sale de pe interent, ci numai prin dealeri autorizaţi. Aşa că întrebarea  vine firesc: “o fi adevărat?”.

  • O companie germană construieşte o fabrică de profile metalice în Ineu. Cât va costa investiţia

     Primarul oraşului Ineu, Călin Abrudan, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că a vândut unei companii germane o suprafaţă de 8.000 de metri pătraţi din proprietatea oraşului, pentru ridicarea unei hale în care se vor produce profile metalice, producţia urmând să înceapă în toamnă.

    Terenul, situat în incinta unei foste baze militare, a fost achiziţionat de către investitor cu suma de 57.000 de lei.

    “Investiţia se va derula în două etape, prima fiind programată să fie încheiată în luna octombrie, când vor fi angajaţi 50 de oameni, iar a doua în cursul anului viitor, când personalul angajat se va dubla. Vor fi produse profile metalice şi obiecte de feronerie, produsele fiind destinate industriei de mobilă”, a afirmat Abrudan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzătorii spun că au reapărut cumpărătorii de locuinţe în construcţie. Cei mai mulţi sunt tineri IT-işti

     “Am început vânzarea în iulie anul trecut, iar în septembrie-octombrie s-au semnat primele contracte, chiar în stadiul de groapă. E o situaţie pe care n-am mai văzut-o demult pe piaţă, respectiv să vinzi înainte de a finaliza construcţia. Cei care cumpără sunt tineri de până în 40 de ani, care plătesc prin Prima Casă sau au apartamente vechi pe care le vând şi îşi cumpără nou. Majoritatea sunt IT-işti”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mihai Lucian, sales manager al complexului Avangarde Forest, unul dintre expozanţii prezenţi la târgul imobiliar Project Expo.

    Complexul este amplasat în zona Matei Millo din Pipera şi cuprinde 24 de case, fiecare cu 4 camere, cu o suprafaţă de 185 de metri pătraţi construiţi (129 mp utili) şi 180 de metri pătraţi de teren. Preţurile sunt de 95.000 euro, plus TVA, insclusiv 3 locuri de parcare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei ce şi-au recuperat banii din Cipru pot cumpăra apartamentul lui Bon Jovi din New York – GALERIE FOTO

    Cu cinci dormitoare, şase băi şi o suprafaţă de circa 700 de metri pătraţi, apartamentul este mobilat şi oferă o vedere panoramică asupra New York-ului. Rockerul a cumpărat apartamentul în 2007 cu 24 de milioane de dolari.