Tag: decizie

  • GDF Suez va primi de la statul român o despăgubire de aproape 300 de milioane de lei

    “Prin senţinţa civilă 1173/24.04.2015, pronunţată în dosarul 3874/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus următoarele: Respinge capetele de cerere privind obligarea ANRE la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea ANRE la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate aplicabile de către G.S.E.R., pentru furnizarea reglementată de gaz natural, ca fiind rămase fără obiect. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 291.39 mil. lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31.12.2010”, a anunţat ANRE.

    Sentinţa nu a fost încă redactată, astfel că ANRE nu cunoaşte considerentele pentru care instanţa de judecată, deşi a respins capetele principale de cerere ca fiind rămase fără obiect, a decis plata despăgubirilor, potrivit comunicatului.

    ANRE consideră că, prin Ordinele 31/2012 şi 22/2014 de aprobare a preţurilor reglementate prin care au fost majorate preţurile finale reglementate, GDF Suez şi-a recuperat costurile realizate şi neacoperite prin preţurile practicate şi la care se referă instanţa de judecată.

  • Google a decis să renunţe la o tastă fără de care nu poţi scrie la laptop

    Fabricanţii de computere caută metode pentru reducerea dimensiunii laptopurilor; Apple a anunţat recent un MacBook care se “micşorează” pentru că tastele cumulează funcţii, iar Dell a renunţat la rama monitorului la noua gamă XPS. 

    Dar cel mai radical proiect pare să aparţină celor de la Google, care au patentat înlocuirea space bar cu trackpadul, de fapt zona superioară a acestuia. Un set de senzori vor determina dacă userul vrea să folosească tasta space sau trackpadul. Patentul înregistrat de Google va determina reducerea dimensiunilor laptopului, în urma “urcării” trackpadului în zona destinată tastaturii.

    Este o mişcare începută de Lenovo, care a încercat deja, la unul din cele mai recente modele lansate, apropierea trackpadului de tastatură.

  • CJUE: Mecanismul asigurării trebuie să fie precis şi inteligibil într-un contract de asigurare

    Potrivit CJUE, faptul că un contract de asigurare este legat de unele contracte de împrumut încheiate concomitent poate juca un rol în examinarea respectării cerinţei privind transparenţa clauzelor contractuale, întrucât se consideră că în acest caz consumatorul nu manifestă aceeaşi vigilenţă în privinţa întinderii riscurilor acoperite

    Directiva privind clauzele abuzive prevede că nu sunt obligatorii pentru consumator clauzele abuzive care figurează într-un contract încheiat cu un vânzător sau furnizor. Totuşi, potrivit aceleiaşi directive, aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu priveşte nici definirea obiectului principal al contractului, nici caracterul adecvat al preţului sau remuneraţiei, pe de o parte, faţă de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate în mod clar şi inteligibil.

    În anul 1998, Jean-Claude Van Hove a încheiat cu o unitate bancară două contracte de împrumut imobiliar pentru o sumă de aproximativ 68.000 de euro. La încheierea acestor contracte de împrumut, el a aderat la un “contract de asigurare grup” al CNP Assurances pentru a garanta, printre altele, o acoperire de 75 la sută din rate în caz de incapacitate totală de muncă (ITM).

    În urma unui accident de muncă, Van Hove a ajuns în incapacitate permanentă parţială de muncă (IPP) de 72 la sută în sensul dreptului francez al asigurărilor sociale. Medicul mandatat de societatea de asigurări a concluzionat că starea de sănătate lui Van Hove, deşi nu era compatibilă cu reluarea profesiei anterioare, făcea posibilă exercitarea unei activităţi profesionale adaptate pe fracţiune de normă. Prin urmare, compania a refuzat să continue să acopere ratele împrumutului în temeiul incapacităţii lui Van Hove.

    Van Hove a iniţiat o acţiune în justiţie pentru a obţine recunoaşterea caracterului abuziv al termenilor contractului în ceea ce priveşte definiţia ITM şi a condiţiilor în care plata ratelor este suportată de asigurare. În opinia lui Van Hove, definiţia ITM era redactată astfel încât nu putea fi înţeleasă de consumatorul profan.

    CNP Assurances considera că respectiva clauză nu poate constitui o clauză abuzivă întrucât priveşte obiectul însuşi al contractului. Pe de altă parte, definiţia ITM ar fi clară şi precisă, chiar dacă criteriile luate în considerare pentru stabilirea ratei de incapacitate funcţională sunt diferite de cele reţinute de asigurările sociale.

    În aceste condiţii, instanţa franceză sesizată cu litigiul (Tribunalul de Mare Instanţă din Nîmes) a solicitat Curţii de Justiţie să stabilească dacă este posibilă aprecierea caracterului eventual abuziv al clauzei în discuţie.

    În hotărârea pronunţată luni, Curtea precizează, amintind al nouăsprezecelea considerent al directivei, că, în contractele de asigurare, clauzele care definesc sau delimitează în mod clar riscul asigurat şi răspunderea asigurătorului nu se supun unei aprecieri a caracterului abuziv deoarece aceste restricţii sunt luate în considerare la calcularea primei plătite de către consumator.

    Nu este exclus ca, astfel, clauza în litigiu să privească obiectul însuşi al contractului, în măsura în care aceasta pare să delimiteze riscul asigurat şi răspunderea asigurătorului, stabilind totodată prestaţia esenţială a contractului de asigurare. Curtea lasă instanţei naţionale sarcina să verifice acest aspect indicându-i în acelaşi timp că este de competenţa sa să determine dacă, având în vedere natura, economia generală şi ansamblul prevederilor contractului, precum şi contextul său juridic şi factual, clauza în discuţie stabileşte un element esenţial al ansamblului contractual în care se înscrie.

    În ceea ce priveşte problema dacă respectiva clauză în litigiu este redactată în mod clar şi inteligibil, Curtea aminteşte că cerinţa privind transparenţa clauzelor contractuale, consacrată de directivă, nu poate fi redusă numai la caracterul inteligibil pe plan formal şi gramatical, ci această cerinţă trebuie înţeleasă în mod extensiv. În speţă, Curtea nu exclude ca domeniul de aplicare al clauzei care defineşte noţiunea de ITM să nu fi fost înţeleasă de consumator.

    “Astfel, este posibil ca, în lipsa unei explicaţii transparente privind funcţionarea concretă a mecanismului asigurării referitor la acoperirea ratelor împrumutului în cadrul ansamblului contractual, domnul Van Hove să nu fi fost în măsură să evalueze, pe baza unor criterii precise şi inteligibile, consecinţele economice care rezultă din aceasta în ceea ce îl priveşte. Incumbă instanţei naţionale sarcina să verifice şi acest aspect.”, se arată în comunicatul transmis luni

    Potrivit Curţii, împrejurarea că acest contract de asigurare se situează într-un ansamblu contractual cu contractele de împrumut ar putea de asemenea să fie relevant în acest context. Prin urmare, nu se poate cere consumatorului să manifeste aceeaşi vigilenţă, în privinţa întinderii riscurilor acoperite de contractul de asigurare, ca în cazul în care ar fi încheiat în mod distinct contractul de asigurare şi contractele de împrumut.

    În consecinţă, Curtea statuează că acele clauze care privesc obiectul principal al unui contract de asigurare pot fi considerate ca fiind redactate în mod clar şi inteligibil în cazul în care, pe de o parte, sunt inteligibile pentru consumator pe plan gramatical şi, pe de altă parte, expun în mod transparent funcţionarea concretă a mecanismului asigurării ţinând seama de ansamblul contractual în care se înscriu, astfel încât consumatorul să fie în măsură să evalueze, pe baza unor criterii precise şi inteligibile, consecinţele economice care rezultă din aceasta în ceea ce îl priveşte. În cazul în care nu aceasta este situaţia, instanţa naţională poate să aprecieze caracterul eventual abuziv al clauzei în discuţie.

    Trimiterea preliminară permite instanţelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curţii întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluţionează litigiul naţional. Instanţa naţională are obligaţia de a soluţiona cauza conform deciziei Curţii. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară.

  • O româncă povesteşte cum a primit bani de la guvernul britanic pentru a porni o afacere la Londra

    „Pentru mine, mirajul Londrei a început încă de la 14 ani. Mama mea a fost profesoară de limba engleză şi a decis să transforme pasiunea într-un business şi a înfiinţat o afacere de familie, Shakespeare School. Încă de pe vremea când eram elevă mergeam în Anglia în summer school, erau tabere pentru adolescenţi şi tineri, iar eu eram liderul de grup. Stăteam câte două-trei săptămâni într-un campus universitar şi experimentam cultura de acolo, şi încă de-atunci mi-am setat ca obiectiv să mă întorc în Anglia, nu doar pentru două săptămâni, ci pentru studii.“

    Irina Alionte a studiat administrarea afacerilor la Warwick Business School, una dintre cele mai bune şcoli de business din Europa, şi a pornit afacerea Club Cardio, un concept care îmbină dansul şi sportul pentru a menţine forma fizică a participanţilor. „Am participat la un show de business, un fel de expoziţie care se organizează în fiecare an la Londra şi în cadrul căruia găseşti toate lucrurile de care ai nevoie ca să porneşti o afacere. Contabili, designeri de web, mentorat, investitori, seminarii de business, absolut orice îţi trebuie. Genul ăsta de evenimente lipseşte în România.“

    La seminar a intrat în contact cu cea mai mare organizaţie de mentoring din Marea Britanie, Rockstar Group, cu peste 80 de mentori care şi-au vândut fiecare afacerea, în medie, cu 18 milioane de euro. Alionte a avut ocazia să cunoască antreprenori cu experienţă care au crezut în ea şi astfel a primit finanţare şi îndrumare de la cea mai mare organizaţie de mentoring din Marea Britanie. Având susţinerea mentorilor, a reuşit să extindă conceptul de evenimente de fitness în mai multe oraşe din Anglia şi a primit premiul Best Business Growth după doar un an de la înfiinţarea afacerii.

    „Am decis să rămân în Londra, să încep businessul. Testasem deja ideea în campusul universităţii mele, şi, bazându-mă pe succesul pe care l-a avut, m-am dus cu ideea şi la alte universităţi. Am făcut evenimente în mai multe cluburi din Londra, printre care şi Pacha, apoi am contactat cel mai mare lanţ de cluburi din Marea Britanie. Am învăţat de la mentorii mei că cel mai bine este să testezi ideea şi să ceri feedback înainte să treci la acţiune“, spune Alionte. A luat legătura cu reprezentanţii Luminar Group, firmă care deţine peste 50 de cluburi în Marea Britanie, şi le-a propus să monetizeze spaţiile cluburilor la ore când în mod normal nu există nicio activitate. I-a scris direct CEO-ului şi a mizat pe faptul că acest gen de activitate va îmbunătăţi imaginea cluburilor pe fondul promovării unui stil de viaţă sănătos. A primit răspuns la mail în jumătate de oră, iar compania a trimis un membru al echipei la Londra pentru o întâlnire.

  • A renunţat la viaţa de milionar în Statele Unite ca să pornească de la zero în România

    Absolvent al Universităţii din Pennsylavannia, Don Lothrop a fost partener al Delphi Ventures timp de aproape zece ani. El a decis să renunţe la afacerile din Silicon Valley pentru a se concentra asupra investiţiilor din România.

    Omul de afaceri a aflat despre situaţia din România în cadrul unui eveniment desfăşurat la San Francisco, când a donat 25.000 de dolari unui orfelinat. Ulterior, el a petrecut mai mult timp la noi în ţară, la un moment dat locuind la Ambasada Statelor Unite de la Bucureşti. După ce a studiat sistemul economic de la noi, Lothrop a ajuns la concluzia că iniţiativele existente nu au şanse de reuşită datorită corupţiei de la nivel înalt.

    Proiectul RomaniaOne are scopul de a “ajuta România să rezolve problema corupţiei şi de a o ghida către un sistem democratic adevărat”.

    Lothrop, care spune că a făcut aproape 100 de vizite în România în ultimul deceniu, a investit prin intermediul firmei sale New Vista Partners, punând deasemenea bazele unei organizaţii neguvernamentale numită RomaniaOne.

    Catherine Wanner, director al programului alumni din cadrul Universităţii din Pennsylvannia, este de părere că eforturile depuse de oameni de afaceri precum Lothrop s-au dovedit extrem de profitabile pentru ţările din sud-estul Europei. După revoluţiile din 1989, spune Wanner, mai multe state au adoptat un stil vestic de guvernare dar nu au reuşit să urmeze şi exemplul economic al statelor democrate.

  • Casele inteligente câştigă tot mai mulţi adepţi

    Laboratoarele Nest au intrat în atenţia opiniei publice odată cu dezvoltarea unui  termostat inteligent menit să ajusteze consumul şi să scadă costul întreţinerii unei case. Mişcarea celor de la Google din ianuarie 2014, atunci când au achiziţionat compania Nest pentru 3,2 miliarde de dolari, reprezintă o confirmare a cererii crescute, la nivel global, pentru astfel de produse şi soluţii. Toate aceste echipamente constituie ceea ce denumim în mod generic “o casă inteligentă”.

    Specialiştii în tehnologie consideră că principala cauză a acestui interes crescut este scăderea dramatică a preţului pieselor de hardware, fapt care a dus şi la ieftinirea altor produse. Un alt motiv, crede Mike Harris, CEO al companiei Zonoff, este modul în care societatea de azi, influenţată masiv de social media, a transformat aşteptările consumatorilor. “Ideea de a vedea şi de a-ţi putea controla casa prin intermediul unui smartphone are sens, deoarece oamenii sunt deja conectaţi la multe alte lucruri din viaţa lor”.

    Din punctul de vedere al mediului înconjurător, automatizarea caselor poate aduce anumite beneficii. Programarea termostatelor poate avea un impact semnificativ şi poate duce la o scădere a consumului de energie cuprinsă între 10 şi 30%. Termostatele inteligente, care se conectează la reţelele Wi-Fi prezente în casă, vin alături de aplicaţii uşor de utilizat şi au avantajul controlului de la distanţă. Ca un exemplu în acest sens, clienţii Nest au economisit, în perioada 2011-2014, peste 1,4 miliarde de kilowaţi-oră.
    “Mesajul evident către consumator este că acesta nu mai trebuie să risipească energia”, notează Tom Kerber, director de cercetare pentru controlul caselor în cadrul companiei Park Associates. “Automatizarea oferă posibilitatea de a-ţi optimiza consumul.”

    Managementul casei nu se rezumă însă la ajustarea unui termostat sau trecerea la becuri economice. O casă inteligentă, cu un sistem inteligent de măsurare a consumului, poate ajuta consumatorul să ia decizii corecte pe termen lung în ceea ce priveşte eficienţa energetică. Cu alte cuvinte, consumatorul poate alege soluţiile potrivite pentru a economisi bani fără a renunţa la confortul zilnic. Mai mult decât atât, sistemele  inteligente pot rezolva situaţii precum vârfuri de tensiune, care în mod uzual duc la defectarea echipamentelor conectate la prize.

    Produsele disponibile în România acoperă o gamă largă de nevoi, plecând de la controlul sistemului de iluminare şi ajungând până la simulari de prezenţă. Deşi preţurile sunt încă ridicate în raport cu puterea de cumpărare, reprezentanţii companiilor care vând sisteme pentru case inteligente se arată tot mai optimişti faţă de viitorul acestei pieţe.
     

  • A crescut pe străzi şi a vândut ziare ca să aibă ce mânca. Acum are o avere de 3 miliarde de dolari

    De la sărăcie cruntă la o avere de 3 miliarde de dolari. Aceasta este povestea lui John Paul DeJoria, fiu al unui imigrant italian si al unei grecoaice, care până la vârsta de 70 de ani a construit două imperii: John Paul Mitchell Systems, un producator de produse de lux pentru ingrijirea parului, si Patrón Spirits, cel mai puternic brand de tequila din lume.

    Copilaria si-a petrecut-o in strada, la periferia Los Angelesului, iar la 9 ani vindea ziare in intersectii pentru a-si sustine familia. Mama sa nu a mai putut să îl întreţină, aşa că s-a decis să îl trimită, alături de fratele său la un orfelinat.

    În 1980 a pus bazele companiei care comercializează produse de îngrijire alături de hair-stylistul Paul Mitchell. Cei doi au hotărât să vândă produsele direct stiliştilor, nu consumatorilor obişnuiţi. Paul Mitchell crea produsele iar DeJoria le vindea din uşă în uşă. Firma a fost fondată cu 700 de dolari luaţi cu împrumut, iar biroul companiei era de fapt maşina sa, în care locuia. Pentru convorbiri, cei doi foloseau un telefon public.

    John Paul Mitchell Systems a venit cu un şampon care necesita o singură spălare, pentru a economisi timp şi bani, plus un balsam încorporat. De asemenea, acesta avea şi o protecţie împotriva căldurii uscătorului şi neutraliza chimicalele de pe mâinile stilistului. După ce Paul Mitchell a murit, locul său ca a fost luat de fiul acestuia, Angus. Compania a ajuns astăzi la venituri anuale de peste un miliard de dolari.

    Următorul business al lui DeJoria a fost Patron, fondată în 1989. El a dorit să facă cea mai bună tequila de pe piaţă, respectiv un produs care să dea stări de rău ziua următoare. Aşa a ajuns să realizeze un produs premium, iar firma sa vinde acum anual două milioane de baxuri de băutură. A mai pus bazele unui lanţ de cluburi de noapte, pe care l-a vândut în 2006 pentru 350 de milioane de dolari. În timp, el a ajuns să deţină şi o companie care produce şampoane pentru animale de companie.

    Averea lui John Paul DeJoria este estimată la 2,8 miliarde de euro.

  • A lăsat resursele umane pentru marketing, iar acum controlează o echipă de 37 de oameni

    “Personal, cred că succesul şi performanţa ţin mai mult de perseverenţă şi dorinţa de învăţare. Deşi statistic o realitate, discuţiile despre discriminarea de gen pot uşor aluneca în clişee care mai mult înalţă bariere de stereotipuri decât ajută. Ca femeie care mi-am construit cariera cu pasiune şi deschidere către provocări, cred cu convingere că putem ajuta mai mult generaţiile următoare vorbind deschis despre alegerile noastre, oferind exemple tangibile, fie că sunt succese sau eşecuri“, spune Natalia Stroe.

    Ea conduce echipa de marketing a Coca-Cola Hellenic, 37 de oameni, şi împreună cu echipa creează şi implementează planuri de marketing, deţinând funcţia actuală de aproape un an.

    Are 39 de ani şi povesteşte că a început să lucreze din anul doi de facultate, căutând să cunoască „de cât mai devreme partea practică a celor învăţate în mediul academic“. A absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţion-ale, ASE, apoi o serie de cursuri de specialitate la diferite centre de pregatire.

    Din 2004 s-a alăturat The Coca-Cola Company, cu responsabilităţi crescânde în management, strategie de marketing şi coordonare a portofoliului extins de branduri, pentru mai multe ţări din zona Europei de Sud-Est.

    Natalia Stroe consideră că în cariera sa cea mai mare reuşită, „nu numai ca profesionist, ci şi ca mamă“, este campania Dorna „Grijă pentru copii“. În doi ani, prin această campanie compania a contribuit la dotarea a 30 de maternităţi cu echipamente necesare îngrijirii copiilor născuţi prematur.

  • Un tânăr de 31 de ani conduce din 2013 operaţiunile unui start-up la Iaşi. Acum businessul valorează 25 de milioane de euro

    După ce a pornit mai multe afaceri în România, italianul Stefano Bargagni a avut ideea de a dezvolta o aplicaţie de tip cloud. „Social cloud“ mai exact, după cum o numeşte Andrei Rebenciuc, de 31 de ani, operations manager la start-up-ul Cynny. Tânărul ne-a povestit care este legătura între Italia, cloud computing şi o echipă de programatori de la Iaşi.

    “Stefano Bargagni impreuna cu un viitor asociat al Cynny, Cristian Varvara, au decis sa dezvolte in Iasi proiectul. Am fost desemnat, in urma unei vizite in Florenta, sa pun bazele echipei din Iasi.” Aşa începe povestea Cynny, un start-up româno-italian evaluat recent la 25 de milioane de euro.

    Stefano Bargagni, cel care a dezvoltatul conceptul, este cunoscut în lumea tehnologiei pentru CHL, o platformă de e-commerce lansată cu un an înainte de apariţia Amazon.com. El a mai dezvoltat şi alte proiecte de IT în România, dar Cynny pare a fi cel mai promiţător de până acum.

    Ce înseamnă însă social cloud? Un sistem de stocare a informaţiei online destinat conţinutului multimedia. „În cloud-ul de la Cynny, fişierele sunt prezentate într-un mod inedit. Am preferat să lucrăm cu tag-uri, nu cu foldere. Iar modul in-edit este acel Livecast, care vine în primul rând cu o tehnologie foarte avansată. Totul se întâmplă în timp real, în browser, nu se face niciun fel de procesare“, explică Andrei Rebenciuc. „Dacă ai urcat cinci poze, o melodie şi trei filmu-leţe şi ai dat preview, vezi filmuleţul în timp real. Totul este în timp real. Una din marile provocări a fost să facem acest filmuleţ ca o poveste fără întreruperi, fără timp de încărcare. Toată emoţia există atunci când filmul curge lin, de la un capăt la altul, nu când se opreşte la jumătate şi se încarcă iar. Pentru că atunci se duce toată emoţia.“

    Un avantaj al Cynny în faţa competitorilor este gratuitatea. Pentru a reuşi acest lucru, compania a decis să dezvolte unităţi de stocare. „Serviciile Cynny sunt gratuite şi nelimitate. Putem să oferim acest lucru pentru că avem hardware-ul nostru, dezvoltat în Italia şi construit în parteneriat cu o firmă din Taiwan. Am mers pe această variantă tocmai din ideea de a economisi bani şi de a putea oferi gratuit exact acel spaţiu de stocare nelimitat.“

    Au reuşit să adune, în prima rundă de investiţii, o sumă importantă de bani. „Am primit până acum 2,5 milioane de euro, bani proveniţi de la investitori privaţi din Italia. Practic, aceasta a fost etapa de seed. Urmează să discutăm însă şi cu o serie de companii de venture capital din Statele Unite.“ Ca urmare, compania a fost evaluată de către KPMG, în 2014, la 25 de milioane de euro. Andrei Rebenciuc spune că pentru investitori este extrem de important faptul că Cynny dezvoltă şi partea de hardware. „Serverele sunt construite de la zero, am testat mai multe prototipuri şi în cele din urmă am ales această variantă de a le produce în Taiwan. Este o tehnologie de stocare avansată şi eco-friendly, produce ex-trem de puţină căldură şi consumă puţine resurse.“

    „Până şi cele mai nontehnice persoane pot accesa Cynny, pentru că ăsta a fost şi focusul“, spune Rebenciuc. „Nu am vrut un produs care să fie accesibil doar studenţilor de la facultatea de informatică. Procesul este foarte liniar şi foarte simplu. Nu te poţi loga decât cu Facebook, Twitter, LinkedIn sau Google”. Nu există login cu mail şi parolă, pentru că toată ideea este să poţi beneficia de produs şi cu prietenii tăi. Practic, nu am vrut să mai reinventăm roata cu prietenii Cynny, şi atunci am decis că dacă eşti activ în social media, e mai simplu să te conectezi cu conturile respective şi să poţi avea acces în câteva secunde.“

    Elementul principal de noutate al Cynny este însă tehnologia Livecast, ce permite crearea unor clipuri sau filme în timp real. „Noi am cercetat piaţa şi nu am mai găsit tehnologia asta la nimeni. Singurii care au mai încercat aşa ceva au fost cei de la Facebook, când au lansat Lookback, clipurile de zece ani. Diferenţa este că la Facebook este vorba de o machetă în care se schimbă doar pozele, la noi totul este dinamic. Dacă pui o melodie o să aibă patru minute Livecast-ul, dacă pui doar trei poze o să aibă şase sau opt secunde. Nu avem nimic prestabilit, totul se construieşte dinamic“, explică Andrei Reben-ciuc. „Asta a fost una din marile provocări, pentru că browserele totuşi nu sunt la un nivel foarte avansat pe partea de redare a imaginilor statice sau animate. În spate folosim foarte mulţi algoritmi: pentru detecţia feţei, pentru detecţia BPM-urilor (măsurilor muzicale – n.red.), pentru recunoaşterea tipului de imagine, respectiv portret, peisaj, panoramică, a numărului de caractere şi aşa mai departe. Folosim toţi aceşti algoritmi pentru a oferi utilizatorilor o poveste cât mai plăcută. O să dau un exemplu: dacă urci în Livecast o poză cu tine şi cu un copil, iar programul dă zoom şi se concentrează doar pe faţa ta, atunci persoana mai importantă din poză nu prea mai apare în poză, şi asta nu e deloc în regulă. Din acest motiv folosim foarte mult JavaScript pentru a lua cât mai multe informaţii din imagini, din clipuri sau melodii pentru a dezvolta acea poveste emo-ţionantă pentru user. Practic, muzica dictează viteza şi tipul tranziţiilor dintr-o animaţie. Dacă începi cu Vivaldi, bineînţeles că tranziţiile vor fi extrem de lente, dacă treci la ceva cu 160 de măsuri o să devină totul mult mai rapid.“

  • A început campania de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016

    Până atunci, poziţia unor posibili rivali ai lui Ponta din partid va fi slăbită şi mai mult, având în vedere rezoluţia aprobată de Consiliu, promovată de Ponta, prin care se interzice ocuparea funcţiilor politice şi a demnităţilor pub-lice numite numite de către membrii de partid aflaţi în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnaţi pentru cazuri de corupţie.

    Rezoluţia face parte din campania PSD de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016 (alături de scăderea TVA, noul Cod fiscal şi măsuri de protecţie socială), mai ales în condiţiile în care acelaşi Ponta le-a explicat colegilor că, în lipsa altei căi de acces legal la putere, PNL va aştepta pur şi simplu ca DNA să dea jos de la putere guvernul PSD, deschizând adică pe rând procese de corupţie contra miniştrilor sau a parlamen-tarilor partidului.

    În acelaşi timp, rezoluţia răspunde uneia asemănătoare promovate de PNL, care a propus de curând suspendarea din funcţiile deţinute în partid a membrilor contra cărora justiţia dispune măsuri preventive şi retragerea sprijinului PNL pentru membrii cu funcţii în administraţie contra cărora a început urmărirea penală.