BusinessMagazin

Tag: criza

  • Frica de viitor, văzută de la Davos

    Un interviu cu Anya Schiffrin, soţia economistului Joseph Stiglitz, publicat de Reuters cu câteva zile înainte de începerea reuniunii anuale de la Davos, a fixat într-o cheie uşor tabloidă reflecţiile ulterioare pe marginea utilităţii Forumului Economic Mondial: “nevestele de la Davos” sunt preocupate să-şi ia cu ele creme hidratante ca să facă faţă aerului de munte, tinerele nou-venite sunt mai înclinate să poarte tocuri înalte decât cizme antiderapante şi în general toată lumea bârfeşte discret despre beţiile şi aventurile nocturne ale onorabililor invitaţi la Forum de sex masculin.

    Anya Schiffrin aprecia că Forumul e mai interesant în perioadele de revolte sociale, aşa încât anul acesta vor fi multe sesiuni despre protestele Occupy sau despre “primăvara arabă”; cu tâlc, soţia lui Stiglitz rememora însă o intervenţie de acum câţiva ani a unui participant la o sesiune despre încălzirea globală, care spunea că schimbarea climei are şi o parte bună pentru afaceri, fiindcă face mai uşoară forarea după petrol sub gheţari. În fine, zicea ea, “anul acesta vom vedea mai mulţi şefi de state cu vederi conservatoare, din moment ce aşa de puţine guverne democratice au supravieţuit alegerilor şi turbulenţelor din 2011”.

    Ironia doamnei trimitea la un cinism latent al participanţilor la Forum, fie ei manageri, bancheri, analişti sau politicieni, cinism care s-a simţit încă dinainte ca lucrările să înceapă oficial. George Soros şi Nouriel Roubini s-au grăbit să revină în primplan cu previziuni catastrofice, în funcţie de obsesiile şi de interesele financiare ale fiecăruia (Soros: vine un război sau măcar o serie de tulburări sociale; Roubini: BCE trebuie să tipărească urgent bani, UE trebuie să accepte falimentul Greciei), iar preşedintele Goldman Sachs, Gary Cohn, a dezavuat îngrijorat ideea de impunere a unei taxe globale asupra tranzacţiilor financiare, ameninţând că efectul ei ar fi părăsirea Europei de marile grupuri bancare şi scumpirea serviciilor financiare pentru clienţi.

    Instituirea taxei, pe care liderii Europei continentale se luptă s-o impună în 2013 pentru a descuraja tranzacţiile riscante şi a recupera o parte din banii cheltuiţi cu susţinerea băncilor, ar însemna, după Cohn, ca băncile cuminţi gen Goldman Sachs să abandoneze o serie de activităţi speculative cu grad mare de risc (şi cu câştiguri mari) în favoarea fondurilor speculative şi a “sectorului bancar gri”, pentru că “riscul va migra de la sectorul bancar reglementat spre cel opac, nereglementat”. Să admitem totuşi că nu era treaba lui Cohn să propună statelor o egalizare a terenului de luptă, printr-o extindere a reglementărilor şi asupra fondurilor speculative (chit că ideea e vehiculată încă de prin 2002, când The Economist trăgea semnale de alarmă asupra pericolului ca “sectorul opac, nereglementat” să provoace o criză de sistem).

    Ideea avea să fie reluată aproape imediat la Forum de premierul britanic David Cameron, care a proclamat că introducerea taxei pe tranzacţiile financiare, tocmai când Europa se luptă să se menţină pe creştere economică, e “pur şi simplu o nebunie” ce va costa pierderea a mii de locuri de muncă (cert e că în City s-ar pierde într-adevăr destule). Nu doar taxa l-a enervat însă pe Cameron, ci birocraţia şi mulţimea de reglementări ale pieţei muncii şi ale comerţului din UE “impuse în numele protecţiei sociale”, tocmai când Uniunea are nevoie de locuri de muncă şi de capacitate de adaptare, ca să facă faţă concurenţei americane şi asiatice.

    Explicaţia lui pentru faptul că zona euro, ca nucleu al UE, a pierdut teren în această concurenţă e că nu s-a format ca o uniune monetară sănătoasă, cu o bancă centrală care să susţină toată arhitectura financiară şi o bază de transferuri fiscale şi de instrumente de datorie comune. “Nu că zona euro nu le-ar avea pe toate acestea; problema e că nu are niciuna”, a spus Cameron, în râsetele sălii.

  • Draghi: Zona euro a făcut progrese spectaculoase spre ieşirea din criza datoriilor

    “Progresele sunt spectaculoase. Este uimitor, dacă se compară situaţia actuală cu cea de acum cinci luni, zona euro se află într-o altă lume”, a afirmat Draghi la Forumul Economic Mondial. El a arătat că s-au întâmplat multe lucruri pozitive pe pieţele financiare, băncile au mai mult capital, mai puţine datorii şi “sunt într-o anumită măsură imunizate faţă de caracteristicile perverse ale crizei financiare”. “Dacă vă uitaţi la progresele referitoare la pactul bugetar, acum trei luni nici măcar nu se punea o astfel de problemă”, a spus Draghi.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Davos: Marii bancheri ai lumii sunt tot mai încrezători în rezolvarea crizei zonei euro

    Participanţii la o reuniune privată de la Forumul Economic Mondial de la Davos, între care s-au aflat directorii generali ai JP Morgan Chase, Barclays, Citigroup şi UBS, au recunoscut că au avut loc progrese semnificative.

    Majoritatea au menţionat lansarea de către Banca Centrală Europeană (BCE), luna trecută, a unor împrumuturi ieftine pe trei ani, în valoare de aproape 500 de miliarde de euro, ca un posibil moment de cotitură, după aproape trei ani de haos pe pieţele financiare care a pus în pericol pe unii dintre cei mai mari jucători din sectorul financiar.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cine sunt bogaţii care decid viitorul lumii (GALERIE FOTO)

    Cea de-a 42-a întâlnire anuală a Forumului Economic Mondial se desfăşoară între 25 şi 29 ianuarie la Davos şi reuneşte oameni care au puterea de a influenţa destinele întregii planete, relatează CNBC. Politicieni, oameni de afaceri sau oameni din showbiz care nici măcar nu au nevoie de o invitaţie oficială stabilesc zilele acestea câteva din lucrurile pe care vor să le pună în aplicare. La cea de a 42 ediţie a forumului participă în jur de 2600 de participanţi, din care circa 1600 sunt de şefi de companii, 40 sunt de şefi de state şi de guverne, în staţiunea elveţiană Davos. Vezi aici câţiva dintre participanţi:

  • Băsescu: Se prefigurează o criză pe termen mediu şi lung, nu mai putem miza pe investiţii străine

    Lupta cu criza va fi câştigată de ţările care vor avea state flexibile, administraţii debirocratizate şi care vor fi pregătite să valorifice şansa relansării”, a afirmat Traian Băsescu. “După criză, nimic nu va mai semăna cu ce este acum. Instituţiile vor avea alt tip de relaţii cu societatea şi alt tip de funcţionare. Nu va mai fi Europa socială, unde împrumuţi bani ca să măreşti veniturile populaţiei. Ce se va întâmpla în anii următori ne arată că sunt şanse ca naţiunile s-o ducă bine acolo unde politicienii împrumută bani pentru dezvoltare, nu pentru consum. Trebuie să ne descurcăm cu resursele pe care le producem”.

    În acest context în care finanţarea din alte surse şi investiţiile străine se reduc, pentru menţinerea şi creşterea locurilor de muncă este esenţială orientarea corectă a resurselor de investiţii ale bugetului, inclusiv în domeniul mineritului, “pentru că altul era preţul metalelor acum 15 ani, când s-au închis exploatările, şi altul este preţul acum”. “Dincolo de micile programe de susţinere a companiilor, a IMM-urilor, esenţa menţinerii locurilor de muncă a fost şi până acum alocarea mare de bani pentru investiţii”, a spus preşedintele.

    A doua prioritate, pentru crearea de locuri de muncă, este absorbţia fondurilor europene, care să poată susţine activitatea economică, accelerarea programului de autostrăzi, dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea turismului, dezvoltarea unei industrii alimentare care să valorifice producţia agricolă în mediul rural.

    În al treilea rând, dacă se va confirma intrarea în recesiune a zonei euro, atunci zona non-euro va ieşi prima din recesiune, a continuat Băsescu. Este deci necesară continuarea a ceea ce am început în ultimii ani: “parteneriatul strategic cu Turcia, dezvoltarea relaţiilor comerciale cu Polonia, ţările baltice, ţările din bazinul caspic, India, China, Africa şi zona Golfului”.

    “Este esenţial ca România să fie astfel pregătită pentru această criză, pentru că nu vom putea miza pe sprijinul prietenilor noştri europeni şi va trebui să facem faţă cu resursele proprii”, a spus şeful statului.

    “Îndemnul meu pentru oamenii politici este la prudenţă, iar pentru români la solidaritate. Nimeni nu poate scăpa de criza individual. Ieşim toţi din criză, dar numai odată cu ţara; nu există loc în ţară unde sa fugim de criză.” Preşedintele a apreciat că România este acum mult mai bine pregătită să facă faţă crizei decât în 2009. “Avem un orizont, ştim ce avem de făcut mult mai bine, dar trebuie să fim responsabili”, a afirmat Băsescu.

  • Frica de mai rău. De ce nu pot răsufla uşuraţi oamenii de afaceri nici în 2012

    “Ecoul la noi va fi următorul: companiile româneşti se vor confrunta cu o reducere a cererii la export, o deteriorare a accesului la finanţare, la care se va adăuga un consum intern slab, dar şi o scădere a investiţiilor”, rezumă Cristian Ionescu, country cluster manager Coface pentru România, Bulgaria şi Slovacia. În aceste condiţii, singura şansă este deja celebra absorbţie a fondurilor europene, mai ales că din direcţia “canalelor” tradiţionale, adică investiţiile străine directe sau achiziţiile, pare că nu se va întâmpla ceva spectaculos.

    Dacă anul trecut am avut o modestă creştere economică datorită exporturilor, producţiei industriale şi agriculturii, în 2012 aceste ramuri nu vor mai fi în mod obligatoriu generatoare de veşti bune pentru economie. Mai mult, cu cât recesiunea din zona euro se va adânci, adică acolo unde se duc 55% din exporturile României, cu atât mai greu ne va fi şi nouă să menţinem un climat economic echilibrat. “Dacă agricultura şi exporturile vor scădea, vom putea compensa parţial prin revenirea consumului intern, în special cel guvernamental, în contextul unui an electoral”, comentează Ionescu. Cu toate acestea, revigorarea consumului se va face cu greutate din cauza scăderii nivelului de încredere a consumatorilor, dar şi a puterii lor de cumpărare.

    Şi ar mai fi un aspect legat de conectarea cu pieţele externe: pentru Italia şi Spania, ţările în care lucrează cei mai mulţi emigranţi români, se aşteaptă un nou an cu scăderi economice. În consecinţă, valoarea remitenţelor va fi în scădere, iar o parte din acei oameni s-ar putea întoarce în ţară, unde vor îngroşa rândurile şomerilor. Efectul este incomparabil mai puţin dăunător decât o cerere mai mică pentru exporturi, dar, cumulate, creează portretul perfect al unei economii astenice.

    În orice caz, Coface estimează că anul 2012 va marca o creştere economică de cel mult 1,5% şi interesant este şi faptul că este aşteptată o creştere a investiţiilor străine directe până la aproximativ 2,2 miliarde de euro, comparativ cu nivelul de 1,8 miliarde de euro din 2011. Deocamdată, această previziune nu este ameninţată de protestele sociale care s-au prelungit mai mult decât se estima la început, încrederea potenţialilor investitori şi planurile lor a de face afaceri în România fiind în continuare dictate de cu totul alte criterii.

    Ar putea să-i îngrijoreze, pe de altă parte, dificultăţile tot mai mari cu care se confruntă companiile româneşti, în special cu privire la plata datoriilor pe care le au. Potrivit datelor Coface, în al doilea semestru al anului trecut s-a observat o înrăutăţire a comportamentului de plată şi o incidenţă crescută a instrumentelor de plată refuzate. Şi termenul mediu de recuperare a creanţelor a crescut, de la 60 de zile la 90 sau chiar 120 de zile. Această problemă nu o au doar companiile mici şi slab capitalizate, ci devine tot mai frecventă şi în cazul companiilor de dimensiuni medii şi mari.

  • Regele Mihai îi aprobă pe protestatari şi se oferă să le sară în ajutor

    “Regele şi Principesa Moştenitoare urmăresc evenimentele cu profundă îngrijorare şi rămân hotărâţi să facă tot ce este în puterea lor pentru a apăra şi promova interesele României, fără să favorizeze nici o formaţiune politică. Aceasta a fost datoria Coroanei Române, în fiecare generaţie, şi va rămâne astfel în viitor”, afirmă fostul suveran.

    Românii “îşi exprimă frustrarea faţă de politicieni care nu au privit niciodată dincolo de îngustele lor interese, care au fost mai mult ocupaţi cu mici dispute personale decât cu buna administrare a ţării”, consideră Regele. “Familia Regală ştie că tot mai mulţi români îşi exprimă cu tărie convingerile şi nemulţumirea, de mai multe zile, în oraşele ţării şi în străinătate. Povara cetăţenilor este din ce în ce mai apăsătoare. Clasa politică a ţării are datoria de a da răspunsurile pe care oamenii, pe drept cuvânt, le aşteaptă. Românii şi-au pierdut încrederea. Ei cer astăzi politicienilor un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului.”

    Regele Mihai invocă Revoluţia din decembrie 1989, spunând că “lecţia de istorie pe care tinerii au dat-o ţării în decembrie 1989 arată că românii au încredere deplină în virtuţile democraţiei şi libertăţii atunci când destinul ţării este la răspântie” şi cerând ca “politica să respecte locul cuvenit pe care i-l conferă democraţia şi să nu ia locul competenţei, în spaţiul public şi instituţional”.

    “Fără nici o îndoială, criza economică mondială afectează România. Dar este, totodată, evident că protestele din ţara noastră merg mult mai departe decât atât: românii îşi exprimă frustrarea faţă de politicieni care nu au privit niciodată dincolo de îngustele lor interese, care au fost mai mult ocupaţi cu mici dispute personale decât cu buna administrare a ţării”, mai arată fostul suveran.

  • Criza erodează încrederea românilor în viitor – numărul căsătoriilor, la jumătate faţă de 2007; cel al nou-născuţilor, la minimul istoric

    Scăderea este şocantă din punct de vedere demografic, pentru că deşi este o tendinţă naturală de scă­de­re a numărului de căsătorii ca urmare atât a scăderii popu­laţiei, cât şi a modernizării societăţii, o asemenea evoluţie abruptă în patru ani nu a mai fost văzută până acum. Datele pe întregul an 2011 au fost esti­mate de ZF pornind de la raportările pe primele 11 luni ale anului 2011, care arată 101.696 de căsătorii, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2010.

    În total în 2010 au fost 115.778 de căsătorii, faţă de circa 134.000 în 2009, 149.000 de mii în 2008 şi 189.000 în 2007, un de vârf după Revoluţie din acest punct de vedere. Practic, între 2007 şi 2011, din care ultimii trei ani au fost de criză, numărul cu­plurilor care decid să se căsăto­reas­­că a scă­zut de la 189.000 la 105.000, deci cu 45%. În 2011 au împlinit 31 de ani, vârsta medie ac­tuală a căsătoriei, cir­ca 355.000 de români, din care 172.000 fe­mei şi 183.000 de bărbaţi.

    Mai multe pe zf.ro

  • Banca Mondială anticipează o creştere a PIB de 1,5% pentru România în 2012, constrânsă de criza din zona euro

    Instituţia de la Washington estimează că economia României a crescut anul trecut cu 2,2% şi urmează să se extindă în 2012 cu 1,5%, în timp ce anul viitor ar trebui să aducă rata de expansiune a PIB la 3%, potrivit raportului Perspective Economice Globale 2012. Într-un raport similar publicat în vara anului trecut, BM estima o creştere economică de numai 1,6% pentru România în 2011, urmată de plus 3,7% în 2012, respectiv 4% în 2013.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Martin Schulz, noul preşedinte al PE: “Pentru prima oară, eşecul UE se conturează ca posibilitate”

    “Pentru prima oară de la înfiinţarea ei, eşecul Uniunii Europene se conturează ca o posibilitate”, a avertizat Martin Schulz în discursul său din plenul Parlamentului din Strasbourg, imediat după vot. El a chemat la solidaritate şi coordonare a politicilor între statele membre, afirmând că “interesele fiecăruia dintre noi nu mai pot fi separate de cele ale vecinilor noştri, pe baza unei înţelegeri că Uniunea Europeană nu este un joc de sumă-zero, în care unul trebuie să piardă pentru a face posibil câştigul celuilalt”.

    “Ori pierdem toţi, ori câştigăm cu toţii. Baza fundamentală pentru acest lucru este metoda comunitară. Nu e vorba de vreun concept tehnocrat, ci de principiul din inima a tot ce reprezintă Uniunea Europeană”, a spus Schulz, criticând faptul că de-a lungul ultimilor doi ani, reuniunile şefilor de state şi guverne au însemnat că “reprezentanţii cetăţenilor europeni au fost reduşi la rolul de a aproba acorduri încheiate în spatele scenei de guverne la Bruxelles”.

    “Parlamentul European nu va sta deoparte să privească cum se întâmplă aceste lucruri”, a adăugat Schulz, precizând că “acordul interguvernamental privind noua uniune fiscală va fi primul test”. “Cine va încălca valorile înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale trebuie să ştie că se va confrunta cu noi ca adversari. Aceasta este datoria noastră ca Membri ai Parlamentului European”, a afirmat noul şef al PE.

    Ultima formă a pactului fiscal pentru zona euro, la care negociatorii ţărilor membre au ajuns săptămâna trecută, a stabilit că statele vor avea dreptul să se abată de la obiectivul bugetului echilibrat pe termen mediu numai în situaţia unui “recul economic sever”, definit în raport cu termenii Pactului de Stabilitate şi Creştere. Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.

    Martin Schulz va conduce Parlamentul European pentru următorii doi ani şi jumătate, până la începutul următoarei legislaturi din iulie 2014. El îl îl înlocuieşte la şefia PE pe polonezul Jerzy Buzek (Partidul Popular European). Contracandidaţii lui Schulz au fost europarlamentarul britanic Diana Wallis (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) şi Nirj Deva (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), care au primit 141, respectiv 142 de voturi.

    CINE ESTE MARTIN SCHULZ

    Martin Schulz s-a născut la 20 decembrie 1955 în Hehlrath, un orăşel german din apropierea graniţei cu Olanda şi Belgia. După liceu, s-a hotărât să îşi câştige existenţa prin pasiunea pe care o avea pentru cărţi şi a făcut un stagiu într-o librărie. În 1982, şi-a deschis propria librărie în Würselen, pe care a gestionat-o timp de 12 ani.

    Şi-a început cariera politică la 19 ani, aderând la Partidul Social Democrat German. La 31 de ani a devenit cel mai tânăr primar al landului Renania de Nord-Westfalia – în oraşul Würselen. A deţinut acest post timp de 11 ani. Este deputat european din 1994, unde a lucrat în diferite comisii, printre care subcomisia pentru drepturile omului şi comisiile pentru libertăţi civile şi afaceri interne. A condus delegaţia germană a grupului PSE din 2000, fiind în acelaşi timp vicepreşedinte al eurodeputaţilor socialişti.

    În 2004 a fost ales lider al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, poziţie deţinută până pe 17 ianuarie 2012. Din 2009 este şi reprezentant pentru afaceri europene al Partidului Social Democrat din Germania.

    Soţia sa este arhitect peisagist. Au doi copii. Printre pasiunile sale se numără cititul, istoria şi fotbalul. Este fan al echipei FC Köln.

    Schulz este un susţinător al aderării României la spaţiul Schengen, iar în 2009 şi-a exprimat susţinerea pentru Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale. A cerut demisia lui Adrian Severin după scandalul de corupţie de anul trecut.