BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Sfatul de business al săptămânii de la Dragoş Petrescu, CEO City Grill:„Poţi obţine ce doreşti dacă ştii să ţii oamenii potriviţi lângă tine“

    În urmă cu mai bine de zece ani, Dragoş Petrescu a decis să încerce antreprenoriatul şi să deschidă singur un restaurant. Dragoş Petrescu a luat pulsul pieţei ospitalităţii ca store manager la McDonald’s în programul de aplicare pentru franciză, iar în 1999 a pus bazele, împreună cu Cătălin Mahu, ale lanţului de restaurante La Mama.

    Petrescu şi-a continuat formarea profesională în Franţa, la Toulouse, unde a absolvit cursuri de management al întreprinderii, a continuat la Chicago, cu un Advanced Operations Course, şi mai apoi a absolvit un Executive MBA la Asebuss în 2005.

    Grupul City Grill, controlat de antreprenorul Dragoş Petrescu, a terminat anul trecut cu afaceri de 115 milioane de lei, în creştere cu 28% faţă de 2014 şi aproape duble faţă de 2012. Compania cuprinde 16 restaurante şi cafenele sub mai multe branduri, precum City Grill, Trattoria Buongiorno sau Hanu’ lui Manuc.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Au fost câteva, dar poate cel mai important este cel în care odată terminat exitul din La Mama am fost nevoit să pornesc la drum cu un nou model de business (City Grill), de la zero. La început nu a funcţionat, însă după reframe (proces absolut necesar în orice start-up), am reuşit să găsim calea viabilităţii. Cum a fost posibil? În primul rând datorită oamenilor experţi în domeniu, care m-au urmat în acest proiect, fără resurse deosebite. În al doilea rând a ajutat cultura de companie creată pe caracter, putere de muncă şi acceptarea greşelii, creând astfel premisele corectării permanente a parcursului (reframing), până la atigerea viabilităţii (obţinerea de vânzări cu profit).

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Că poţi obţine ce doreşti dacă ştii să ţii oamenii potriviţi lângă tine.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Aproape orice greşeală. Mai puţin furtul – în orice formă ar fi el. Altfel, sunt promotorul greşelii şi al decizilor rapide radicale. Acesta este avantajul competitiv pe care un antreprenor îl are în faţa corporaţiei.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Câteva: 1. avocat; 2. pilot de avion; 3. hotel management.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Una sigură şi călduţă, cum ar fi angajat la stat. Pe orice post.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Iubesc milenialii şi ce aduc ei în lumea de astăzi. Bateţi-vă pentru ideile voastre! Luaţi-vă riscuri (dacă puteţi – calculate, măcar sumar)! Sunteţi în poziţia de a va adapta mult mai bine tehnologiei de astăzi. Faceţi proiecte legate cumva de „app-uri“.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Nimic nu este imposibil

    CARTE: „David şi Goliat“, de Malcom Gladwell

    PERSONALITATE: 1. Steven van Groningen; 2. Elon Musk; 3. Bill Gates
     

  • În 1997 a deschis o florărie în Bistriţa cu 2.000 de mărci, iar acum are florării în toată ţara şi venituri de 3,5 mil. de euro

    Ardeleanca Ioana Molnar a renunţat la psihologie şi a mizat pe antreprenoriat, fondând una dintre primele afaceri cu flori de pe piaţa locală, în 1997. După aproape două decenii de activitate, Magnolia, care a ajuns la 17 magazine răspândite în toată ţara, 100 de angajaţi şi venituri de 3,5 milioane de euro, are planuri ferme de extindere.

    Când plasezi o comandă de flori pe site-ul magnolia.ro şi încerci să afli detalii despre aceasta, ţi se răspunde molcom, cu accent ardelenesc; este o consecinţă a faptului că baza companiei e la Cluj-Napoca, iar originile acesteia, în Bistriţa. De la o florărie în oraşul bistriţean, Magnolia a evoluat la 17 unităţi fizice, răspândite în toată ţara, un magazin online şi planuri de extindere în continuare. Înfiinţată de antreprenoarea Ioana Molnar, compania Comgaby Moln, sub care sunt operate activităţile Magnolia, a înregistrat creşteri; în 2010 avea o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, pierdere netă de peste 660.000 de lei şi 50 de angajaţi, iar în 2015 a ajuns la afaceri de 15,3 milioane de lei, profit de circa 275.000 de lei şi 72 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În funcţie de volumul de afaceri, Magnolia se plasează pe primul loc în acest segment de piaţă, a cărei valoare totală este estimată în jurul valorii de 200 de milioane de euro; mare parte din rulaje se desfăşoară însă în zona nefiscalizată. Reţeaua Magnolia a ajuns la 17 florării răspândite în ţară, trei depozite engros şi două magazine online: magnolia.ro şi flowertime.ro. Potrivit antreprenoarei, numărul de angajaţi care lucrează în cadrul Magnolia a ajuns la 120. Pentru anul în curs, antreprenoarea previzionează afaceri de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2015.

    Ioana Molnar a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, după care şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un masterat de Artă Florală în Olanda. Ea povesteşte că prima florărie Magnolia a fost deschisă în 1997, în Bistriţa, cu o investiţie de 2.000 de mărci germane. Aceasta a fost amortizată în aproximativ un an, perioadă după care a început să se gândească la extindere şi a ales spaţii în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. „Lipsea o afacere curată şi civilizată în domeniul comerţului cu flori. În acea perioadă comerţul cu flori se făcea, în mare parte, la tarabe şi în condiţii nu tocmai legale“, descrie Molnar nevoia pe care a sesizat-o la momentul în care s-a lansat în antrenoriat.

    De atunci, afacerea s-a extins în opt judeţe: Bucureşti, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Constanţa, Braşov, Maramureş şi Bihor. „Am creat o adevărată reţea de magazine, cu florării, depozite de plante şi flori şi chiar un garden center, un loc dedicat iubitorilor de plante şi amenajărilor de spaţii verzi.“ În 2001 afacerea a păşit în online, iar antreprenoarea spune că divizia se află într-o creştere continuă. „Acest pas îndrăzneţ s-a dovedit câştigător, mai ales conform ultimelor rezultate înregistrate de companie. Anul acesta, numărul comenzilor trimise din faţa calculatorului sau de pe mobil a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică Molnar. Potrivit Ioanei Molnar, magnolia.ro a fost primul magazin online local pentru flori; acum, cele mai multe comenzi vin cu precădere în Bucureşti, Cluj şi Braşov.

    Recent, reţeaua s-a mărit cu un spaţiu în Constanţa, un nou depozit en-gros în Bucureşti, şi o florărie în cadrul complexului comercial Park Lake. În spaţiul din cel mai recent inaugurat mall, compania a investit circa 25.000 de euro, iar previziunile se referă la vânzări de peste 10.000 de euro în prima lună de activitate şi peste 150.000 de euro pentru un interval de 12 luni. De altfel, pilonul central al dezvoltării Magnolia îl reprezintă în continuare extinderea reţelei de magazine în cât mai multe oraşe ale ţării. Împreună cu extinderea locală, Magnolia colaborează şi cu florării internaţionale pentru livrări oriunde în lume – în 140 de ţări prin 58.000 de florării partenere. Valoarea bonului mediu se plasează între 80 şi 150 de lei, în cazul magazinelor fizice, în timp ce în magazinul online cheltuiala medie se ridică la 220 de lei; diferenţa este dată şi de faptul că în online se cumpără mai multe cadouri ce însoţesc buchetul, cum ar fi un tort sau o sticlă de vin.

    Piaţa florilor este din ce în ce mai efervescentă în România, iar competiţia tot mai acerbă între principalii jucători, majoritatea fiind antreprenori români, cu prezenţă atât în online, cât şi cu reţele fizice. Spre exemplu, antreprenorii din Ardeal trebuie să facă faţă ofensivei FlorideLux, afacere cu o istorie de peste 13 ani în România şi formată în prezent din magazinul online, cu care a compania s-a lansat pe această piaţă, şi magazine deschise în regim de franciză în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov. Potrivit celor mai recente informaţii oferite revistei Business Magazin de Marius Dosinescu, fondatorul FlorideLux, compania a înregistrat anul trecut afaceri de aproximativ 900.000 de euro, iar pentru anul în curs previziona afaceri mai mari cu circa 20%.

    Compania a înregistrat anul trecut un profit net de circa 200.000 de euro, în creştere cu 300% faţă de 2014. Cele mai recente estimări ale FlorideLux arată că 80% din totalul vânzărilor din această toamnă va fi generat de clienţii florăriei online, iar francizele vor înregistra aproximativ 20% din volumul prognozat la nivelul întregului sezon. În ce priveşte bugetul alocat de români pentru aranjamente de flori în această toamnă, FlorideLux apreciază că acesta se va situa în jurul valorii de 350 de lei. Un alt jucător important de pe această piaţă este grupul Floria, fondat tot de un antreprenor român, Mugur Frunzetti, care a ales să vândă în 2013 către Zurich Broker; Floria a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro, mai mult cu 80% faţă de 2013. Compania operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă.

    Compania este responsabilă de amenajarea centrului comercial ParkLake din apropierea parcului Titan, într-un proiect a cărui valoare depăşeşte 1,5 milioane de lei. Din ce în ce mai mulţi antreprenori sunt atraşi de această nişă: după o experienţă de 15 ani în domeniu asigurărilor, Titel Boţogan (37 de ani) a pus anul acesta bazele proiectului online Florăria Mobilă, inspirat de pasiunea familiei sale pentru flori. Cu o investiţie iniţială de 3.000 de euro şi una totală de 30.000, antreprenorul apreciază că businessul său va ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 100.000 de euro.

    Decebal Diaconu, un antreprenor din Bucureşti cu experienţă în design, împreună cu Rodica Barbu, au pus pe picioare anul trecut o florărie online numită Botanique, în care au investit 25.000 de euro. Compania se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, iar preţul unui buchet de flori porneşte de la 90 de lei şi poate depăşi 1.300 de lei; firma livrează peste 450 de buchete pe lună, cu vârfuri ale livrărilor de sărbători, când vânzările au crescut cu cel puţin 30%.
     

  • Duelul din piaţa de flori

    Ardeleanca Ioana Molnar a renunţat la psihologie şi a mizat pe antreprenoriat, fondând una dintre primele afaceri cu flori de pe piaţa locală, în 1997. După aproape două decenii de activitate, Magnolia, care a ajuns la 17 magazine răspândite în toată ţara, 100 de angajaţi şi venituri de 3,5 milioane de euro, are planuri ferme de extindere.

    Când plasezi o comandă de flori pe site-ul magnolia.ro şi încerci să afli detalii despre aceasta, ţi se răspunde molcom, cu accent ardelenesc; este o consecinţă a faptului că baza companiei e la Cluj-Napoca, iar originile acesteia, în Bistriţa. De la o florărie în oraşul bistriţean, Magnolia a evoluat la 17 unităţi fizice, răspândite în toată ţara, un magazin online şi planuri de extindere în continuare. Înfiinţată de antreprenoarea Ioana Molnar, compania Comgaby Moln, sub care sunt operate activităţile Magnolia, a înregistrat creşteri; în 2010 avea o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, pierdere netă de peste 660.000 de lei şi 50 de angajaţi, iar în 2015 a ajuns la afaceri de 15,3 milioane de lei, profit de circa 275.000 de lei şi 72 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În funcţie de volumul de afaceri, Magnolia se plasează pe primul loc în acest segment de piaţă, a cărei valoare totală este estimată în jurul valorii de 200 de milioane de euro; mare parte din rulaje se desfăşoară însă în zona nefiscalizată. Reţeaua Magnolia a ajuns la 17 florării răspândite în ţară, trei depozite engros şi două magazine online: magnolia.ro şi flowertime.ro. Potrivit antreprenoarei, numărul de angajaţi care lucrează în cadrul Magnolia a ajuns la 120. Pentru anul în curs, antreprenoarea previzionează afaceri de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2015.

    Ioana Molnar a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, după care şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un masterat de Artă Florală în Olanda. Ea povesteşte că prima florărie Magnolia a fost deschisă în 1997, în Bistriţa, cu o investiţie de 2.000 de mărci germane. Aceasta a fost amortizată în aproximativ un an, perioadă după care a început să se gândească la extindere şi a ales spaţii în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. „Lipsea o afacere curată şi civilizată în domeniul comerţului cu flori. În acea perioadă comerţul cu flori se făcea, în mare parte, la tarabe şi în condiţii nu tocmai legale“, descrie Molnar nevoia pe care a sesizat-o la momentul în care s-a lansat în antrenoriat.

    De atunci, afacerea s-a extins în opt judeţe: Bucureşti, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Constanţa, Braşov, Maramureş şi Bihor. „Am creat o adevărată reţea de magazine, cu florării, depozite de plante şi flori şi chiar un garden center, un loc dedicat iubitorilor de plante şi amenajărilor de spaţii verzi.“ În 2001 afacerea a păşit în online, iar antreprenoarea spune că divizia se află într-o creştere continuă. „Acest pas îndrăzneţ s-a dovedit câştigător, mai ales conform ultimelor rezultate înregistrate de companie. Anul acesta, numărul comenzilor trimise din faţa calculatorului sau de pe mobil a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică Molnar. Potrivit Ioanei Molnar, magnolia.ro a fost primul magazin online local pentru flori; acum, cele mai multe comenzi vin cu precădere în Bucureşti, Cluj şi Braşov.

    Recent, reţeaua s-a mărit cu un spaţiu în Constanţa, un nou depozit en-gros în Bucureşti, şi o florărie în cadrul complexului comercial Park Lake. În spaţiul din cel mai recent inaugurat mall, compania a investit circa 25.000 de euro, iar previziunile se referă la vânzări de peste 10.000 de euro în prima lună de activitate şi peste 150.000 de euro pentru un interval de 12 luni. De altfel, pilonul central al dezvoltării Magnolia îl reprezintă în continuare extinderea reţelei de magazine în cât mai multe oraşe ale ţării. Împreună cu extinderea locală, Magnolia colaborează şi cu florării internaţionale pentru livrări oriunde în lume – în 140 de ţări prin 58.000 de florării partenere. Valoarea bonului mediu se plasează între 80 şi 150 de lei, în cazul magazinelor fizice, în timp ce în magazinul online cheltuiala medie se ridică la 220 de lei; diferenţa este dată şi de faptul că în online se cumpără mai multe cadouri ce însoţesc buchetul, cum ar fi un tort sau o sticlă de vin.

    Piaţa florilor este din ce în ce mai efervescentă în România, iar competiţia tot mai acerbă între principalii jucători, majoritatea fiind antreprenori români, cu prezenţă atât în online, cât şi cu reţele fizice. Spre exemplu, antreprenorii din Ardeal trebuie să facă faţă ofensivei FlorideLux, afacere cu o istorie de peste 13 ani în România şi formată în prezent din magazinul online, cu care a compania s-a lansat pe această piaţă, şi magazine deschise în regim de franciză în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov. Potrivit celor mai recente informaţii oferite revistei Business Magazin de Marius Dosinescu, fondatorul FlorideLux, compania a înregistrat anul trecut afaceri de aproximativ 900.000 de euro, iar pentru anul în curs previziona afaceri mai mari cu circa 20%.

    Compania a înregistrat anul trecut un profit net de circa 200.000 de euro, în creştere cu 300% faţă de 2014. Cele mai recente estimări ale FlorideLux arată că 80% din totalul vânzărilor din această toamnă va fi generat de clienţii florăriei online, iar francizele vor înregistra aproximativ 20% din volumul prognozat la nivelul întregului sezon. În ce priveşte bugetul alocat de români pentru aranjamente de flori în această toamnă, FlorideLux apreciază că acesta se va situa în jurul valorii de 350 de lei. Un alt jucător important de pe această piaţă este grupul Floria, fondat tot de un antreprenor român, Mugur Frunzetti, care a ales să vândă în 2013 către Zurich Broker; Floria a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro, mai mult cu 80% faţă de 2013. Compania operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă.

    Compania este responsabilă de amenajarea centrului comercial ParkLake din apropierea parcului Titan, într-un proiect a cărui valoare depăşeşte 1,5 milioane de lei. Din ce în ce mai mulţi antreprenori sunt atraşi de această nişă: după o experienţă de 15 ani în domeniu asigurărilor, Titel Boţogan (37 de ani) a pus anul acesta bazele proiectului online Florăria Mobilă, inspirat de pasiunea familiei sale pentru flori. Cu o investiţie iniţială de 3.000 de euro şi una totală de 30.000, antreprenorul apreciază că businessul său va ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 100.000 de euro.

    Decebal Diaconu, un antreprenor din Bucureşti cu experienţă în design, împreună cu Rodica Barbu, au pus pe picioare anul trecut o florărie online numită Botanique, în care au investit 25.000 de euro. Compania se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, iar preţul unui buchet de flori porneşte de la 90 de lei şi poate depăşi 1.300 de lei; firma livrează peste 450 de buchete pe lună, cu vârfuri ale livrărilor de sărbători, când vânzările au crescut cu cel puţin 30%.
     

  • A împrumutat 5000 de dolari de la un prieten şi a pornit o afacere. Acum are 120 de angajaţi şi venituri de 2,8 milioane de dolari

    Constănţeanca Magda Bei a crescut în 18 ani o afacere plecând la drum cu un împrumut de 5.000 de dolari, iar Graphtec Design a ajuns la 120 de angajaţi, afaceri de 11 milioane de lei în 2015 şi o creştere previzionată pentru anul în curs de 15%. Urmează pasul peste hotare, povesteşte antreprenoarea.

    La 24 de ani, pentru mine nu existau cuvintele eşec şi noroc, ci doar eu pot şi nimic nu mă descurajează să fac asta“, rezumă Magda Bei începuturile carierei sale ca femeie de afaceri. Magda Bei, fondatoare şi CEO al afacerii Graphtec Design, a visat încă de pe vremea când era studentă să ia drumul antreprenoriatului. În urmă cu 18 ani, proaspătă licenţiată în studii economice şi mama unui copil de patru ani, a împrumutat 5.000 de dolari de la un prieten şi a pariat pe instinctul său de antreprenoare.

    După cinci ani şi cinci încercări de a-şi găsi drumul profesional, dorinţa de a avea „independenţă“ şi „visul din liceu de a deveni antreprenoare“ au cântărit mai greu decât confortul financiar pe care i-l oferea ultimul job, acela de directoare de vânzări în publicitate. Ideea de a pune bazele propriei afaceri a venit de la un prieten, care s-a oferit să-i explice ce presupune o afacere şi cum se conduce; i-a dat detalii despre domeniul construcţiilor metalice, cel care avea să constituie prima activitate a familiei înfiinţată de antreprenoarea constănţeancă şi soţul său.

    Trei luni mai târziu înfiinţase, pe hârtie, Graphtec Design, povesteşte Magda Bei, care completează că acest lucru n-ar fi fost posibil fără sprijinul „unui prieten drag care ne-a împrumutat (ei şi soţului) 5.000 de doari pe care puteam să-i înapoiem în cinci ani“. A pornit activitatea cu doi salariaţi, într-o casă aflată în proprietatea părinţilor săi, spaţiu care a constituit sediul companiei timp de cinci ani, „fără niciun plan de afaceri sau obiectiv financiar clar“, detaliază fondatoarea afacerii. „Acum îmi dau seama cât de nepotrivit a fost debutul meu“, acesta fiind şi motivul pentru care de cinci ani se implică voluntar în dezvoltarea tinerilor prin diverse programe. Vrea să-i înveţe „să nu pornească orbeşte într-o afacere, pentru că în orice piaţă şi în orice activitate este important să ştii, să cunoşti, ca să poţi vedea oportunităţile“.

    Pe drumul în aventuira antreprenoriatului a susţinut-o încă de la început soţul său, care s-a implicat în afacere după cinci luni de la înfiinţare, dar nu şi în acte, Magda Bei fiind unicul acţionar al firmei. „Când am deschis compania, soţul meu era reprezentant de vânzări şi pentru că aveam deja un băieţel de patru ani, am decis să nu murim de foame până când compania ar fi putut demonstra cu mine în frunte că este o afacere de perspectivă. Soţul meu a venit în Graphtec Design din a cincea lună, nu şi-a dorit să fie inclus în documente, însă amândoi ne-am implicat 100% în procesul de dezvoltare“, povesteşte antreprenoarea.

    Compania Graphtec Design a crescut organic şi a intrat pe profit, ca rezultat financiar anual, începând cu al treilea an de funcţionare, perioadă în fondatoarea spune că entuziasmul şi vârsta nu i-au permis să vadă pericolul. A trecut de-a lungul timpului prin situaţii „cumplite din punct de vedere financiar“, adaugă ea, determinate de lipsa de experienţă şi a unui plan de afaceri. „Am avut de încasat 25.000 de lei şi de plătit 150.000. Asta a fost pentru noi prima lecţie de cash-flow, în care am fost pur şi simplu încremeniţi când am văzut că nu aveam nici bani personali cu care să ajutăm afacerea.“

    A reuşit să treacă peste acest impediment în câteva luni, cu ajutorul clienţilor companiei, de la care au încasat avansuri pentru toate proiectele viitoare, şi al furnizorilor, care i-au creditat, pe încredere. Însă această încercare a fost „o învăţare de minte“, deoarece imediat după redresare a pornit „un tur de forţă cu un lector universitar cu specialitate pe menţinerea de cash, timp de şase luni, câte şase ore pe zi“. 

  • O tranzacţie de peste 50 de milioane de euro: Un antreprenor francez, la un pas să preia mallul Electroputere din Craiova

    Mallul din Craiova, aflat în insolvenţă încă din 2013 la doi ani de la deschidere, va fi vândut de belgienii de la BelRom către francezii de la Catinvest, care deţin pe piaţa românească trei galerii comerciale.

    Grupul francez Catinvest, care deţine pe piaţa locală trei galerii comer­cia­le, repectiv Cora Pan­teli­mon, Carrefour Orhi­de­ea şi Tom Constanţa, este pe ulti­ma sută de metri să preia mallul Electro­pu­tere din Craiova într-o tran­zac­ţie de pes­te 50 mil. euro, potrivit surselor din piaţă.

    Cele două părţi nu au răspuns soli­ci­tării ZF până la închiderea ediţiei. Bel­gienii de la BelRom, care deţin cen­trul comercial Electroputere din Cra­iova, l-au scos la vânzare încă de acum mai bine de un an. Belgienii au vândut de-a lungul timpului mai multe dintre proiectele pe care le-au dezvoltat în România.

    La polul opus, decizia gru­pului Cat­in­vest de a face o astfel de achizitie vine după o lungă perioadă, de circa un de­ce­niu, în care francezii nu au făcut nicio mutare strategică pe piaţa locală. Firma Catinvest este controlată de antre­prenorul francez Bertrand Catteau.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea româncei care a pornit afacerea în urmă cu 18 ani cu o investiţie de 5.000 de dolari, iar azi a ajuns la 120 de angajaţi şi afaceri de 2,8 milioane de dolari

    Constănţeanca Magda Bei a crescut în 18 ani o afacere plecând la drum cu un împrumut de 5.000 de dolari, iar Graphtec Design a ajuns la 120 de angajaţi, afaceri de 11 milioane de lei în 2015 şi o creştere previzionată pentru anul în curs de 15%. Urmează pasul peste hotare, povesteşte antreprenoarea.

    La 24 de ani, pentru mine nu existau cuvintele eşec şi noroc, ci doar eu pot şi nimic nu mă descurajează să fac asta“, rezumă Magda Bei începuturile carierei sale ca femeie de afaceri. Magda Bei, fondatoare şi CEO al afacerii Graphtec Design, a visat încă de pe vremea când era studentă să ia drumul antreprenoriatului. În urmă cu 18 ani, proaspătă licenţiată în studii economice şi mama unui copil de patru ani, a împrumutat 5.000 de dolari de la un prieten şi a pariat pe instinctul său de antreprenoare.

    După cinci ani şi cinci încercări de a-şi găsi drumul profesional, dorinţa de a avea „independenţă“ şi „visul din liceu de a deveni antreprenoare“ au cântărit mai greu decât confortul financiar pe care i-l oferea ultimul job, acela de directoare de vânzări în publicitate. Ideea de a pune bazele propriei afaceri a venit de la un prieten, care s-a oferit să-i explice ce presupune o afacere şi cum se conduce; i-a dat detalii despre domeniul construcţiilor metalice, cel care avea să constituie prima activitate a familiei înfiinţată de antreprenoarea constănţeancă şi soţul său.

    Trei luni mai târziu înfiinţase, pe hârtie, Graphtec Design, povesteşte Magda Bei, care completează că acest lucru n-ar fi fost posibil fără sprijinul „unui prieten drag care ne-a împrumutat (ei şi soţului) 5.000 de doari pe care puteam să-i înapoiem în cinci ani“. A pornit activitatea cu doi salariaţi, într-o casă aflată în proprietatea părinţilor săi, spaţiu care a constituit sediul companiei timp de cinci ani, „fără niciun plan de afaceri sau obiectiv financiar clar“, detaliază fondatoarea afacerii. „Acum îmi dau seama cât de nepotrivit a fost debutul meu“, acesta fiind şi motivul pentru care de cinci ani se implică voluntar în dezvoltarea tinerilor prin diverse programe. Vrea să-i înveţe „să nu pornească orbeşte într-o afacere, pentru că în orice piaţă şi în orice activitate este important să ştii, să cunoşti, ca să poţi vedea oportunităţile“.

    Pe drumul în aventuira antreprenoriatului a susţinut-o încă de la început soţul său, care s-a implicat în afacere după cinci luni de la înfiinţare, dar nu şi în acte, Magda Bei fiind unicul acţionar al firmei. „Când am deschis compania, soţul meu era reprezentant de vânzări şi pentru că aveam deja un băieţel de patru ani, am decis să nu murim de foame până când compania ar fi putut demonstra cu mine în frunte că este o afacere de perspectivă. Soţul meu a venit în Graphtec Design din a cincea lună, nu şi-a dorit să fie inclus în documente, însă amândoi ne-am implicat 100% în procesul de dezvoltare“, povesteşte antreprenoarea.

    Compania Graphtec Design a crescut organic şi a intrat pe profit, ca rezultat financiar anual, începând cu al treilea an de funcţionare, perioadă în fondatoarea spune că entuziasmul şi vârsta nu i-au permis să vadă pericolul. A trecut de-a lungul timpului prin situaţii „cumplite din punct de vedere financiar“, adaugă ea, determinate de lipsa de experienţă şi a unui plan de afaceri. „Am avut de încasat 25.000 de lei şi de plătit 150.000. Asta a fost pentru noi prima lecţie de cash-flow, în care am fost pur şi simplu încremeniţi când am văzut că nu aveam nici bani personali cu care să ajutăm afacerea.“

    A reuşit să treacă peste acest impediment în câteva luni, cu ajutorul clienţilor companiei, de la care au încasat avansuri pentru toate proiectele viitoare, şi al furnizorilor, care i-au creditat, pe încredere. Însă această încercare a fost „o învăţare de minte“, deoarece imediat după redresare a pornit „un tur de forţă cu un lector universitar cu specialitate pe menţinerea de cash, timp de şase luni, câte şase ore pe zi“. 

  • Cine sunt cei mai puternici antreprenori din regiune. Dedeman, în top 50

    Croatul Ivica Todoric, 65 de ani, este cel mai puternic antreprenor din Europa Centrală şi de Est, un top dominat însă de antreprenorii polonezi în care România este prezentă cu numai două companii: Dedeman şi Tinmar, arată datele centralizate de ZF  pornind de la ediţia de anul aceasta a TOP 500 Deloitte.

    „În România antreprenoriatul şi iniţiativa privată au fost complet sufocate, iar ca reformă, s-a putut observa o stagnare comparativ cu alte ţări precum Croaţia sau Polonia care au trecut prin reforme rapide. Companiile din aceste ţări au avut condiţii mai bune de creştere şi o maturizare mai rapidă, lucru care nu s-a aplicat companiilor din România“, spune Lars Wiechen, partener coordonator servicii de consultanţă financiară Deloitte România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 19 septembrie 2016

    COVER STORY: Cum să creşti un CEO
     
    An de an, cam una din cinci companii din rândul celor mai mari 200 de pe piaţa locală îşi schimbă conducătorul. Cât de mare este numărul de candidaţi pentru un fotoliu de CEO? Cât de laborios şi îndelungat este procesul de formare a unui CEO?
     

    ANALIZĂ: Profit maxim, în condiţii de piaţă de coşmar

    STRATEGIE: Duelul din piaţa de flori

    INTERNAŢIONAL: Miliardarii şi rachetele lor

    ANTREPRENORIAT: Poate a cincea oara-i cu noroc

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cine sunt cei mai puternici antreprenori din regiune. Dedeman, în top 50

    Croatul Ivica Todoric, 65 de ani, este cel mai puternic antreprenor din Europa Centrală şi de Est, un top dominat însă de antreprenorii polonezi în care România este prezentă cu numai două companii: Dedeman şi Tinmar, arată datele centralizate de ZF  pornind de la ediţia de anul aceasta a TOP 500 Deloitte.

    „În România antreprenoriatul şi iniţiativa privată au fost complet sufocate, iar ca reformă, s-a putut observa o stagnare comparativ cu alte ţări precum Croaţia sau Polonia care au trecut prin reforme rapide. Companiile din aceste ţări au avut condiţii mai bune de creştere şi o maturizare mai rapidă, lucru care nu s-a aplicat companiilor din România“, spune Lars Wiechen, partener coordonator servicii de consultanţă financiară Deloitte România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Antreprenor la 9 ani: cum a reuşit un copil să strângă bani pentru a-şi îndeplini visele

    Caine Monroy este un copil care şi-a câştigat titlul de antreprenor la doar 9 ani. În timpul vacanţei de vară, el a construit în atelierul auto al tatălui său un joc de tip arcade, realizat în mare proporţie din carton.

    El a sperat să aibă numeroşi clienţi, dar de-a lungul verii un singur copil din zonă a intrat în atelier; norocul său s-a schimbat atunci când un cameraman a intrat întâmplător pentru a cumpăra o piesă de schimb. Acesta l-a filmat pe Caine şi a postat clipul pe Youtube, iar în câteva zile copilul devenise subiect de primă pagină în ziarele locale.

    Caine Monroy a început să vândă bilete de 1 sau 2 dolari şi tricouri de 15 dolari inscripţionate “Caine’s Arcade”. Nu se ştie cât de mulţi bani a strâns astfel, dar părinţii au decis să ofere şi posibilitatea de a dona pentru fondul de colegiu al copilului.

    Au trecut 4 ani de când Caine Monroy a postat primele informaţii despre Caine’s Arcade; suma strânsă până în prezent se ridică la 240.000 de dolari.

    Alături de părinţi, el a lansat mai multe tutoriale pentru a-i învăţa şi pe alţii să construiască jocuri de la zero. Peste 500.000 de copii din 70 de ţări s-au implicat, iar adolescentul de 13 ani a început să ţină discursuri la diverse evenimente.