Tag: antreprenori

  • Cum a reuşit un camion de mâncare să ajute la clădirea unui imperiu de milioane de dolari

    David Choi este un antreprenor din St.Louis care a evoluat de la o investiţie de 18.000 de dolari, la un lanţ de restaurante de 4,5 milioane de dolari, potrivit Entrepreneur. În prezent lanţul lui Choi este format  din patru restaurante şi un camion în care comercializează mâncare, axate pe zona de fast food cu specific coreeano-mexican.

    ”Am început Seoul Taco în mijlocul recesiunii fiindcă nu mi-am dorit să lucrez 100 de ore pe săptămână pentru trei salarii minime. Mi-am vândut maşina, am depus banii în bancă şi am găsit pe cineva care vindea un camion cu mâncare în Philadelphia pentru 40.000 de dolari. Aveam doar 18.000 de dolari. L-a vândut oricum, după ce mi-a spus că soţia lui îl va bate dacă nu va elibera aleea din faţa casei sale. Am condus înapoi în St.Louis, iar a doua zi am fost la chiropractician fiindcă mă durea spatele îngrozitor de la distanţa parcursă în camion.”

    Îi era familiară mâncarea coreeană, pe care învăţase să o gătească alături de mama şi bunica sa; astfel că a început să conceapă el însuşi reţetele, mai întâi pentru familia sa. În prima zi în care a început să vândă preparatele, a avut o coadă de 40 de oameni  în faţa camionului său şi a rămas fără mâncare. ”Faptul că am început într-un camion de mâncare ne-a făcut mai puternici, datorită improvizaţiilor pe care trebuia să le facem zilnic. Ne-a ajutat să testăm conceptul  şi am reuşit totodată să îmi recuperez investiţia iniţială în câteva luni.”

    În prezent, compania lui are 100 de angajaţi. Din 2013 în 2014, veniturile companiei au crescut cu 153%. ”Nu ne limităm la aceste cifre şi vrem să continuăm să creştem.”

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 septembrie 2016

    COVER STORY: În urmă cu mai bine de 20 de ani, sociologul Francis Fukuyama se întreba dacă am ajuns la „sfârşitul istoriei”; nu era însă vorba de conceptul lansat de Marx, care se referea la proletari, ci la simpla ipoteză că lumea a ajuns la un punct în care contradicţiile fundamentale dintre oameni nu mai pot fi rezolvate prin intervenţia unor structuri economice sau politice. Acum este suficient să deschidem televizorul timp de câteva minute pentru a înţelege ce a vrut să spună Fukuyama. Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino. Titlul pe care l-am dat nu se vrea a fi ironic; acest material, la fel ca majoritatea filmelor regizate de Tarantino, descrie în mai multe segmente transformările profunde prin care trece lumea în prezent şi impactul acestora asupra României.  
     
     
     

    CONSUM: Animalele de companie, o piaţă de un miliard


    STUDIU: Ce rol ocupă România în economia regiunii


    SPECIAL: Cum Apple şi restul starurilor din Silicon Valley fentează Fiscul


    SPECIAL: TP-LINK atacă piaţa locală de smartphone-uri 


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Povestea tânărului care a renunţat la şcoală la 15 ani pentru a deveni antreprenor

    Karp are o avere estimată la peste 200 de milioane de dolari, iar Tumblr are o valoare de piaţă de 800 de milioane de dolari.

    Născut în New York, Karp a crescut în Manhattan şi a urmat şcoala unde mama sa era profesoară de fizică. La doar 11 ani, el a început să înveţe limbajul HTML, pentru ca, la doar 15 ani, să renunţe la şcoală pentru a se dedica calculatoarelor. La vârsta de 14 ani, David Karp şi-a început cariera ca asistent al lui Fred Seibert la compania de animaţie Frederator Studios, unde a construit prima platformă de blogging a companiei şi a creat prima lor reţea video pe internet, Channel Frederator.

    La sfârşitul anului 2006, Karp a pornit propriul său business de consultanţă software, Davidville, unde a lucrat alături de Marco Arment. Cei doi realizau proiecte la cererea clienţilor, iar între comenzi au început să dezvolte ceea ce avea să devină Tumblr.
    Lansarea platformei a avut loc în februarie 2007, iar în august 2009 David Karp a primit din partea BusinessWeek distincţia ”Cel mai bun tânăr antreprenor în domeniul tehnologiei„.

    În 2010, el a fost numit de către cei de la MIT Review unul dintre cei mai inovatori oameni de sub 35 de ani din lume. La ora actuală, Tumblr găzduieşte peste 188 de milioane de bloguri.

    ”Mi-am dat seama că pot să lucrez toată ziua la un produs pe care îl iubesc. Iar sentimentul a fost incredibil, chiar eliberator„, declara Karp despre Tumblr în cadrul unui interviu.

    Pe 20 mai 2013, Yahoo! a ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Tumblr, achiziţionând platforma pentru 1,1 miliarde dolari, iar Karp şi-a păstrat funcţia de conducere. De-a lungul timpului, Karp a investit în diverse companii, mare parte dintre ele tot din domeniul IT. El a cumpărat acţiuni la Superpedestrian, compania din spatele ”roţii Copenhagen„, un dispozitiv care produce şi acumulează energie electrică. O altă investiţie majoră este cea în Sherpa, o companie care dezvoltă aplicaţii de sănătate.

    David Karp s-a căsătorit în 2009 cu Rachel Eakley, partenera sa de ani buni. El are o avere de peste 200 de milioane de dolari, conform celor de la BusinessWeek.

  • Cum au reuşit trei tineri din Timişoara să facă bani din ceva ce se găseşte în orice casă

    Cei trei tineri sunt Remus Rădvan, Rareş Mateescu şi Andrei Mimiş, iar produsele lor handmade sunt realizate alături de alţi artişti – Gabriela, Cristina şi Timeea – dar şi de colaboratori pe partea de marketing, design şi website. Atât cofondatorii, cât şi artiştii sunt din domenii diferite: tehnologie, economie sau arhitectură. Ei comercializează tablouri realizate prin tehnica numită string art; mai exact, produsele care poartă chiar numele firmei – cufire – sunt compuse dintr-o placă de lemn, cuie puse într-o ordine organizată în aşa fel încât înfăşurarea cu aţă să creeze un impact vizual special şi aţa propriu-zisă, de culori alese astfel încât să transmită mesajul dorit, explică tinerii. Modelele variază de la diverse forme geometrice până la peisaje, monograme, sigle, citate sau, de ce nu, portrete.

    Timpul şi pasiunea constituie, în opinia antreprenorilor, principala investiţie într-un startup. „Ideea mi-a venit de pe Pinterest, am văzut un astfel de produs şi mi-am dorit şi eu unul. M-am gândit câte lucruri s-ar putea face cu această tehnică“, povesteşte Remus Rădvan, unul dintre fondatori. „Recunosc că ideea a ajuns apoi în «sertarul de idei» şi abia după câteva luni i-am povestit lui Rareş, ulterior lui Andrei şi aşa a luat naştere Cufir.“

    Suma iniţială investită a fost de 800 de euro, bani de care au făcut rost de la prieteni „punând la bătaie pasiunea noastră şi timpul să îi batem la cap că merită. Ce-i drept, nimeni nu credea că vom putea vreodată scoate bani din bătutul cuielor; ne-au cam luat în derâdere. Cred că ne-a ajutat şi faptul că realizasem Minds Hub, iar asta ne-a oferit un plus de credibilitate, însă tot eram văzuţi ca venind din sfera voluntariatului“, povesteşte el. Minds Hub, proiectul de care aminteşte Rădvan, a ţinut prima pagină a ziarelor locale din Timişoara la începutul acestui an, fiind primul hub educaţional din România. Cu o investiţie de 85.000 de euro obţinută prin sprijinul a 30 de companii partenere, studenţii au amenajat un spaţiu cu o suprafaţă de 200 mp în cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din Timişoara; Minds Hub va asigura, spun fondatorii, o platformă activă de educaţie colaborativă pe axa angajator – viitor angajat – formator.

    Educaţie colaborativă este conceptul central: companiile vor lucra împreună cu instituţiile de învăţământ pentru a creşte şansele studenţilor de a trece de pe băncile facultăţii direct în câmpul muncii. Iar această practică e des întâlnită în Banat, unde angajatori precum Continental sau Bosch au ca principal punct de recrutare centrele de învăţământ superior.

    Atunci când intri în Minds Hub ai senzaţia că te afli într-un sediu al Google: mese realizate din anvelope luminate cu leduri, scaune din carton şi biblioteci suspendate. Ideile studenţilor nu au fost puţine şi nici uşor de pus în practică, dar rezultatul este spectaculos. Capacitatea este încă destul de mică – doar 60 de persoane – dar iniţiatorii mai pregătesc şi un laborator de informatică dotat cu aparatură de ultimă generaţie. Spaţiul creativ cuprinde un lounge cu bibliotecă frântă pe tavan, o sală de lucru ce are cuburi de sticlă, o sală de şedinţe cu o masă suspendată şi elemente decorative din beton. Hubul va deveni un loc de întâlnire a studenţilor timişoreni dornici de activităţi extracurriculare şi va găzdui o serie de traininguri, workshopuri, cluburi de carte, programe de mentorat, programe de start-up-uri, prezentări şi conferinţe. Participanţii la activităţile din hub sunt, alături de studenţi, şi profesori, profesionişti din business şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonprofit.

    Drumul antreprenoriatului este unul plin de obstacole, iar Remus Rădvan spune că a învăţat din fiecare greşeală pe care a făcut-o: „Dacă ar fi după mine, mi-aş dori să existe un tonomat în care să bagi bani şi să te înveţe, cu exemple, câte o lecţie antreprenorială. Sincer, oricâte cărţi am citit, din mijlocul acţiunii am făcut unele greşeli pe care credeam sincer că le pot evita. E clar că nu o să le mai fac pentru că ne-au costat bani, timp şi evoluţie, dar aş fi preferat bancomatul înainte, să rămân «marcat» din timp.“ Clientul de cufire are între 27 şi 35 de ani, deţine propria locuinţă şi se gândeşte la amenajatul ei într-un mod aparte, personalizat. „Iubitori de handmade şi artă“, completează tânărul antreprenor. „De asemenea, tot astfel de persoane îşi permit să facă un cufir cadou şi le place ca la petrecerea respectivă să iasă în evidenţă prin alegerea autentică. Cu timpul, am descoperit o nouă nişă, chiar de la clienţii noştri care erau cu preponderenţă din corporaţii. Ne-au întrebat: oare nu puteţi veni la noi la firmă să facem un cufir împreună?“

    Aşa a luat naştere proiectul Handcrafting (in) Corporate: tinerii pun la cale tot felul de evenimente pentru angajaţii companiilor. Idee care a prins destul de bine, spun ei, şi au început deja să aibă companii cunoscute drept clienţi. „Ce ne bucură foarte mult este faptul că ne punem la masă cu ele şi încercăm să fabricăm o experienţă unică pentru ei, o experienţă în care să se regăsească.“ Piaţa de handmade din România include însă numeroase domenii, aşa că întrebarea firească a fost cum se diferenţiază Cufir de alte afaceri similare. „Noi mergem doar pe nişa noastră de tablouri şi amenajări interioare; vom rămâne în jurul tehnicii string art, cuiele, lemnul şi aţa –  pentru că asta ne defineşte. Fiecare start-up handmade se diferenţiază prin produsele lor şi brand. La brand construim în fiecare zi, iar colegii mei au înţeles ce înseamnă acest lucru, cât de important e să construieşti o comunitate în jurul brandului. Iar de produs chiar suntem mândri să îl găsim ca o alternativă aparte faţă de stickerele decorative pentru pereţi sau tablourile canvas. Cufirele noastre, pe lângă faptul că sunt lucrate manual şi au un nivel de personalizare ridicat, ies şi în relief şi creează un efect cu umbre unic. Dacă îl pui pe un perete pe care bate soarele, vei vedea că pe timpul zilei parcă îşi schimbă forma, datorită umbrei care se modifică.“

    În cele câteva luni de la lansare, Cufir a generat vânzări de peste 5.000 de euro, dar tinerii cofondatori ţintesc cel puţin 10.000 de euro până la finalul anului. „Probabil pentru cititori nu sunt sume mari, acesta poate fi un salariu lunar pentru un manager de corporaţie, însă pentru noi este dovada că acest proiect este pe drumul cel bun, că va reuşi, iar 2017 cu siguranţă va fi un an cu o creştere exponenţială.“

    Mediul antreprenorial din vestul ţării nu arată foarte strălucit, spun tinerii antreprenori. Există anumite iniţiative locale de sprijinire, dar acestea sunt izolate. Ar trebui să existe oameni dedicaţi, spun ei, care să caute astfel de iniţiative şi să îi ajute pe cei care vor să pornească o afacere. „Cred că primul an, primele luni sunt primordiale; e important să ştii că te ajută cineva, să ştii că banca îţi poate da un mic ajutor, să ştii cum să-ţi plătesti taxele, cum să comunici cu un contabil, cum să-ţi aduci primii clienţi şi să fii întotdeauna concentrat pe client; la finalul zilei, dacă nu ai vânzări, nu prea poate funcţiona nimic“, crede Remus Rădvan. El mai spune că micii antreprenori sunt atât de implicaţi în munca lor, în partea operaţională a unui start-up, încât cu greu mai pot avea mintea limpede şi viziunea de a îşi lua un mentor.

    „În continuare consider că până în 25 de ani, cât timp încă suntem studenţi, este perioada perfectă să începi un start-up, să rişti, să fii curios, să explorezi. Încă mai putem să ne bazam pe susţinerea părinţilor până să intrăm în acea umbră de ruşine pentru a le mai cere bani, încă mai putem locui la cămin cu o sumă modică sau mânca o shaorma şi ne-a trecut foamea. E cea mai frumoasă vârstă. Sunt curios ce o să ne ofere viitorul dar cred că voi păstra părerea asta mult timp de acum înainte iar amintirile cu siguranţă vor rămâne pentru totdeauna în mintea şi sufletul nostru“, încheie tânărul antreprenor.

  • Corporaţie vs. start-up: cursa pentru inteligenţa artificială

    ROSS Intelligence, spre exemplu, a reuşit să semneze contracte cu mai multe firme de avocatură după ce a dezvoltat un program cu inteligenţă artificială care poate uşura mult munca avocaţilor: Ross rezolvă aproape instantaneu partea de cercetare dintr‑un dosar, nemaifiind nevoie ca membrii baroului să caute prin cărţile de drept. Dezvoltat pe un sistem produs de IBM, ROSS devine o celebritate în lumea avocaţilor, rezolvând sarcini care în mod normal ar fi luat zile bune.

    Aplicaţia de mesagerie Slack, un alt start-up devenit tot mai popular în ultima vreme, lucrează la încorporarea inteligenţei artificiale pentru a servi ca un asistent personal care să răspundă la întrebări şi chiar să vorbească cu utilizatorii. Geoffrey Hinton, un expert în inteligenţa artificială care îşi împarte timpul între slujba de la Google şi cea de profesor la Universitatea din Toronto, crede că maşinile ar putea ajunge, în doar cinci ani, să posede mai multe abilităţi specifice omului. Cele mai puternice calculatoare sunt încă de un milion de ori mai puţin deştepte decât creierul uman, spune Hinton, cunoscut drept „bunicul învăţăturii profunde“. În prezent, cele mai dezvoltate computere au echivalentul unui miliard de sinapse (legăturile dintre neuronii din creier), în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Dar acest lucru se schimbă de la an la an.

    „În cazul unei noi tehnologii, oricare ar fi aceasta, dacă ea cade pe mâinile cui nu trebuie, atunci cu siguranţă că se pot întâmpla lucruri rele“, consideră Hinton. „Dar asta e mai mult o întrebare despre natura omului decât despre tehnologie. Ideea nu este să oprim progresul pentru a ne asigura că astfel de accidente nu vor avea loc; trebuie să ne asigurăm că oamenii nepotriviţi nu au acces la cele mai noi invenţii.“

    Chiar şi servicii sau aplicaţii care astăzi ne par banale, aşa cum este spre exemplu suita Office, au de profitat de pe urma noului val. Microsoft, producătorul programului în cauză, a cumpărat un start-up din California numit Genee, care a dezvoltat o aplicaţie bazată pe tehnologia inteligenţiei artificiale, cu scopul de a-şi îmbunătăţi varianta cloud a suitei de aplicaţii Office; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică. „Continuăm să dezvoltăm o serie de funcţii de productivitate şi servicii pentru Office 365, astfel încât să aducem mai multă valoare adăugată pentru clienţii noştri. În acest context, sunt încrezător că echipa Genee ne va ajuta în atingerea obiectivului nostru de a face orice experienţă digitală «inteligent㻓, a scris Rajesh Jha, vicepreşedinte în cadrul Microsoft pentru diviziile Outlook şi Office 365, într-o postare pe blogul companiei.

    Este evident, aşadar, că sistemele de inteligenţă artificială (IA) şi-au găsit loc în viaţa de zi cu zi. Dar cum s-a ajuns aici? Factorul decisiv în acest sens este dezvoltarea tehnologică la o viteză fără precedent: dacă în trecut puterea limitată a calculatoarelor era cea care limita progresul în ceea ce priveşte IA, infrastructura şi ecosistemele actuale pot suporta procesele necesare „gândirii artificiale“. Puterea de procesare şi capacitatea de memorie, cloud computing, fibra optică de mare viteză, accesul la Wi-Fi şi mai ales conectivitatea tot mai mare (ceea ce numim Internet of Things) s-au combinat pentru a crea mediul perfect pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale.

    În urmă cu douăzeci de ani, doar companiile cu un departament puternic de cercetare şi dezvoltare îşi permiteau să lucreze în acest domeniu; chiar şi în acele cazuri, majoritatea activităţii se rezuma la lucruri teoretice. Astăzi, orice antreprenor are acces la o conexiune rapidă, dispozitive performante şi la infrastructura pusă la punct de acele corporaţii.

    Creşterea Facebook şi a altor platforme de social media a jucat, de asemenea, un rol important. Până recent nu exista posibilitatea de a stoca informaţii despre modul în care oamenii interacţionează; la începutul anilor 2000, ideea de acces la astfel de informaţii părea o utopie.

    Dar tocmai faptul că datele reprezintă astăzi o resursă atât de accesibilă arată că un ecosistem de inteligenţă artificială poate fi dezvoltat de oricine.

    Companii precum Microsoft, IBM sau Alphabet se numără printre cele care au investit masiv în cercetarea inteligenţei artificiale. Aplicaţiile care „învaţă“, dezvoltate de aceste companii şi ajunse în faţa publicului au avut diverse grade de succes. Abilitatea sistemului Watson (produs de IBM) de a răspunde întrebărilor puse într‑un limbaj comun îl transformă într-o resursă ideală pentru profesionişti din industrii precum cea medicală sau cea financiară. Motorul de căutare Google foloseşte de ani de zile algoritmi similari unui sistem de inteligenţă artificială, în vreme ce Facebook a investit sute de milioane de dolari pentru a cumpăra diverse companii de cercetare în domeniu.

    În vreme ce aceşti giganţi ocupă primele pagini ale ziarelor cu proiectele pe care le realizează, companiile independente sunt cele care fac progrese mai însemnate. Organizaţii precum ROSS Intelligence sau Slack sunt cele care aduc, de fapt, adevărata inovaţie.

    Potrivit celor de la Bloomberg, fondurile de investiţii au finanţat start-up-urile din zona inteligenţei artificiale cu peste 300 de milioane de dolari doar în 2014; până în 2020, inteligenţa artificială ar urma să devină o piaţă de peste 20 de miliarde de dolari. Gartner, pe de altă parte, anunţă că peste 85% din interacţiunile cu clienţi vor fi preluate de maşini tot mai inteligente.

    Până atunci, probabil că o generaţie mai tânără care nu a cunoscut lumea de dinainte de internet va fi creat deja un nou Google, Facebook sau Amazon. Companiile din tehnologie cu greutate vor deveni, în timp, fundaţii pentru start-up-uri pornite de nicăieri – aşa cum au început şi ele, cu multă vreme în urmă.

    Asta nu înseamnă, desigur, că organizaţiile enumerate mai sus nu vor juca un rol extrem de important în dezvoltarea maşinilor inteligente. Ele vor avea în primul rând rolul de a crea infrastructura – similar, dacă vreţi, modului în care companiile de cablu au devenit un soi de fundaţie pentru start-up-urile apărute după explozia internetului. Cei mai câştigaţi vor fi însă jucătorii mici care vor opera în zone specifice, precum agricultura sau manufactura.

    O altă industrie care ar trebui să beneficieze din plin de avantajele inteligenţei artificiale este cea a asigurărilor: imaginaţi-vă o maşină inteligentă care poate calcula până la zecime riscurile asociate unei poliţe de asigurare, care poate estima mult mai bine şansele de a exista un accident sau un dezastru natural.

    Fie că serveşte ca un asistent de cercetare în cadrul unui birou sau ca un asistent activat prin voce în cadrul unei operaţii medicale complicate, inteligenţa artificială se transformă rapid în realitate. La fel ca alte momente definitorii din istoria modernă, revoluţia inteligenţei artificiale va răsplăti jucătorii care vor reuşi să beneficieze de ea. Sistemele de inteligenţă artificială vor juca un rol extrem de important în rezolvarea unor probleme ce păreau fără rezolvare, iar start-up-urile sunt cele care ar trebui să contribuie decisiv la acest nou val tehnologic.

  • Un antreprenor din America: ”Decizia de a veni în Bucureşti a fost cea mai bună pentru compania noastră”

    ”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend –  o reţea socială dedicată studenţilor.

    Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află  numeroşi ingineri talentaţi.  

    Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare  mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”

    Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.

     

  • Un antreprenor din America: ”Decizia de a veni în Bucureşti a fost cea mai bună pentru compania noastră”

    ”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend –  o reţea socială dedicată studenţilor.

    Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află  numeroşi ingineri talentaţi.  

    Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare  mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”

    Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.

     

  • Cât te costă să pui pe picioare un start-up în România. De cele mai multe ori antreprenorii plătesc totul din buzunarul propriu

    În Germania, costul mediu pentru începerea unei afaceri este de 22.200 de dolari, în timp ce în Polonia este de aproximativ 11.500 de dolari.

    Comparativ, în Bulgaria un locuitor investeşte în medie 5.700 de dolari într-o afacere, iar în Croaţia 11.000 de dolari, conform raportului citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorii debutanţi au înfiinţat peste 32.000 de SRL-D până la finele lunii iulie. Cele mai multe firme s-au înregistrat în Bucureşti

    Soldul firmelor de tip SRL-Debutant, tip de afacere lansată pe piaţa locală în 2011 ca urmare a unui program naţional de finanţare a start-up-urilor, a ajuns în luna iulie a acestui an la 32.550 entităţi, cu peste 838 mai mult faţă de luna precedentă, arată datele de la Registrul Comerţului.

    Din total, cele mai multe firme debutante s-au înregistrat în Bucureşti (4.424 societăţi), Capitala fiind urmată de Cluj (3.810 societăţi) şi de Timiş cu 2.017 societăţi.

    Pe ultimele locuri se situează Covasna (119 societăţi), Călăraşi (131 societăţi) şi Caraş-Severin (164 societăţi), conform datelor de la Registrul Comerţului.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 septembrie 2016

    COVER STORY:  Emmanuelle Valentin-Fouchs se descrie drept o „cetăţeană a lumii” de origine franceză şi se declară un promotor hotărât şi vocal al României, ţară care i-a adus mai multe surprize plăcute decât se aştepta. De la finalul anului trecut a preluat conducerea filialei locale a Sanofi, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul farma din România. Consideră că mediul de afaceri local, în care a aterizat, oferă provocări, în ciuda controverselor care fierb în piaţă şi luând în calcul toate plusurile şi minusurile întâlnite aici. 
     

    ASIGURĂRI: Ce înseamnă România pentru olandezii de la NN

     


    RESURSE UMANE: Legătura dintre profitul companiei şi stresul angajaţilor

     


    SPECIAL: Legătura dintre Rolling Stones, cai morţi şi schimbările din Polonia


    STRATEGIE: Drumul spre 1 miliard de dolari

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.