Click aici pentru mai multe detalii.
Tag: vanzari
-
Mai vorbim si maine
Robert Smadu are sase ani si a primit in urma cu doi ani de Craciun un telefon mobil Nokia cu camera foto. Deocamdata nu are voie sa mearga cu telefonul la gradinita, insa cat timp este acasa foloseste mobilul sa se joace, sa faca poze si sa sune, de cateva ori pe zi, alti membri ai familiei, dar si prieteni care au si ei telefon.
Robert are intotdeauna credit pe cartela preplatita de la Vodafone si nu se abtine sa dea telefoane. Dar de cele mai multe ori, dupa cum spun parintii, cei din familie ii resping apelul pentru a-l suna ei, fapt care contribuie la cresterea valorii creditului la un anumit numar de minute primite, iar Orange recompenseaza clientul apelat cu un bonus. Astfel ca suma nu scade niciodata mai jos de 10 euro, iar acum, pentru ca a facut economie, Robert are aproape 50 de euro credit pe telefonul sau.
Exemplele de acest gen nu mai sunt o raritate in Romania, mai ales ca retailerii de telefoane, dar si cei de electronice si electrocasnice au in oferta telefoane mobile speciale, dedicate segmentului foarte tanar de utilizatori. “Deja varsta la care se achizitioneaza primul telefon mobil a scazut mult”, afirma Andrei Ionescu, senior manager in cadrul departamentului Enterprise Risc Services al Deloitte Romania, adaugand ca, daca acum cativa ani primul celular era cumparat in liceu, acum momentul primei achizitii s-a deplasat catre anii de gimnaziu. Si, cum spunea Liliana Solomon, directorul executiv al operatorului de servicii de telefonie mobila Vodafone Romania, “in viitor, copiii sub opt ani si oamenii cu varste foarte inaintate vor fi probabil singurii care nu vor avea un telefon mobil – dar mai este nevoie de timp pana cand piata va ajunge la acel nivel”. Anul trecut, piata a adaugat la numaratoare peste 4,5 milioane de telefoane mobile vandute si tot cam atatia clienti ai serviciilor de telefonie mobila, la un calcul facut numai dupa primele noua luni ale anului pe baza aditionarii raportarilor de la operatori. Conform ultimelor date raportate, Orange Romania numara 10 milioane de clienti (martie 2008), Vodafone Romania 8,8 milioane (la sfarsitul anului trecut), Cosmote Romania 3,6 milioane, iar Zapp estima in jur de 600.000. Aceasta inseamna ca numarul cartelelor SIM aflate in circulatie a ajuns aproape de 23 de milioane, mai mult decat populatia totala de 21,5 de milioane de locuitori – un nivel de penetrare de peste 100%.
“Piata de telecomunicatii din Romania va urma tendintele pietelor vest-europene, unde, desi gradul de penetrare este de 100%, piata creste in continuare”, spunea Richard Moat, directorul executiv al Orange Romania. Intr-o prima faza, cresterea va proveni in principal din zona celor care nu au inca un telefon mobil, pentru ca gradul de penetrare de 100% nu inseamna ca toata lumea are cate un telefon mobil, ci mai degraba faptul ca o parte dintre utilizatori au mai mult de o cartela SIM activa. Iar nivelul real de penetrare, daca ar fi sa privim din punctul de vedere al celor care dispun de cel putin o cartela SIM, ar fi probabil undeva la peste 70%, potrivit estimarilor Lilianei Solomon, seful Vodafone Romania.
“Cresterea se va mentine pentru cel putin inca doi sau trei ani, chiar daca ritmul de crestere nu va mai fi acelasi ca pana acum”, confirma si Andrei Ionescu, specialistul de la Deloitte Romania. Pana in 2011, numarul clientilor de servicii de telefonie mobila este asteptat sa ajunga pana la aproximativ 30 de milioane, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata International Data Corp. (IDC), ceea ce ar insemna, in conditiile unui nivel echivalent cu cel actual al populatiei, ca gradul de penetrare a serviciilor mobile ar depasi 140%. Iar cand va fi atins un nivel real de penetrare de 100%, piata va continua sa mai creasca inca o perioada, pe seama celor ce vor avea mai multe cartele SIM. In opinia lui Ionescu, nu exista un nivel maxim de penetrare a serviciilor de telefonie mobila, avand in vedere ca nicio alta tara din lume, poate cu exceptia Japoniei, nu a ajuns sa fie complet saturata in aceasta privinta. “Nu exista nicaieri in lume o piata de telecomunicatii complet inchisa din punctul de vedere al penetrarii, chiar si in conditiile in care a inceput sa se satureze, adica sa se apropie de un grad real de aproximativ 100%”, afirma specialistul Deloitte.
Pe masura ce piata romaneasca incepe si ea sa tinda catre saturare, operatorii de servicii isi vor orienta strategiile de marketing catre atragerea clientilor spre abonamente, iar comerciantii de celulare se vor axa pe serviciile cu valoare adaugata, de consultanta sau service, astfel incat cresterile sa vina in proportie cat mai mare din segmentul celor care sunt deja utilizatori de telefonie si care isi schimba telefonul mobil. Pe termen lung, o posibila directie pentru operatori este specializarea pe anumite servicii, dupa cum sustine Ionescu, astfel incat toti furnizorii de servicii de telefonie mobila sa aiba de castigat de pe urma unei baze de utilizatori cat mai bine definite. “De exemplu, fiecare dintre cei cinci operatori va excela si va avea o oferta mai avantajoasa pe un anumit segment, utilizatorii fiind astfel atrasi sa foloseasca serviciile mai multor operatori in acelasi timp.”
Insa pe termen scurt si mediu, companiile isi pun problema fidelizarii clientilor, mai ales ca din toamna, acestia vor avea posibilitatea sa schimbe operatorul de servicii fara a pierde numarul de telefon folosit pana acum, ca urmare a unei decizii a Autoritatii Nationale pentru Reglementarea in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI). “Posibilitatea abonatilor de a-si pastra numarul de telefon atunci cand isi schimba furnizorul de servicii, indiferent daca sunt fixe sau mobile, le asigura o mai mare libertate de alegere si indeparteaza o bariera din calea dezvoltarii concurentei in sectorul comunicatiilor”, spunea Dan Georgescu, presedintele ANRCTI, adaugand ca aceasta inseamna ca fiecare furnizor va fi nevoit sa depuna eforturi suplimentare pentru pastrarea clientilor. Operatorii de telefonie se lupta deja in oferte tot mai avantajoase de servicii, oferind minute gratuite in retea sauincluse in abonament, respectiv diferite bonusuri, de genul 30 de minute nationale gratuite in fiecare luna, pe toata durata contractului, sau o reducere de 50% a abonamentului, pentru a-i determina pe clienti sa-si prelungeasca pentru unul sau doi ani contractul. “Totusi, nu cred ca vom vedea miscari semnificative ale abonatilor de la un operator la altul”, considera Andrei Ionescu. Pe de alta parte, apreciaza el, multi dintre abonati vor alege mai degraba varianta de a detine mai multe abonamente decat sa se mute de la un operator la altul.
-
Romanii nu au mai cumparat miel!
Amanunte pe www.protv.ro
-
In culisele vanzarii IP Devel
“Am putut sa gresim de-a lungul timpului si sa nu murim”, zambeste la cateva zile de la terminarea negocierilor si semnarea contractului de vanzare-cumparare Bogdan Putinica, directorul executiv si cofondatorul IP Devel, furnizor de software incorporabil in telefoane mobile, automobile, telecomenzi sau aparate foto. Compania sa, creata in anul 2000, a trecut din proprietatea Adecco, companie din top Fortune 500 si cea mai importanta companie de resurse umane din lume, in portofoliul Enea, companie suedeza ce furnizeaza atat solutii pentru companii de telecomunicatii, auto sau medicale, cat si software incorporabil (“embedded”). Tranzactia nu este importanta atat baneste, chiar daca suma implicata este de ordinul milioanelor de euro, cat pentru momentul pe care il stabileste in industria IT: s-a terminat cu pionieratul in software-ul romanesc.
Aceasta nu inseamna ca o echipa de tineri programatori nu vor mai putea crea unul sau mai multe produse care sa tenteze o mare companie, asa cum au facut Bogdan Putinica, Lucian Butnaru sau Alexandru Costin, ci faptul ca piata si modul in care este si va fi privita industria software romaneasca s-au schimbat. Concret, softistii romani au acumulat, in ultimul deceniu si jumatate, un numar de varfuri, oameni, afaceri si produse care s-au vandut cu precadere in perioada 2005-2006; in prezent avem de-a face cu o rafinare, o maturizare a companiilor, a managerilor si chiar si a actionarilor.
Greseala de care vorbeste Bogdan Putinica nu este de fapt o greseala si nu poate fi imputata nimanui: Adecco cauta, in urma cu doi ani, domenii noi de extindere, iar industria software era o tinta logica intr-o lume care nu stia inca de criza financiara sau de preturi exorbitante la materii prime. Asa ca elvetienii au cumparat IP Devel, dar au deschis si call-centere in Bulgaria sau help-desk-uri in Slovacia. Dupa doi ani, Bogdan Putinica spune ca IP Devel a ajuns la un anumit nivel de maturitate, care o face sa fie interesata de un partener tehnic in loc de unul care s-a comportat mai degraba ca un investitor strategic, pentru ca Adecco nu avut niciun fel de competenta in industria aplicatiilor software de tip “embedded” (incorporabile), desi detine o divizie de IT. Enea poate, in schimb, sa dezvolte IP Devel exact pe segmentul pe care se pricepe.
“Pentru IP Devel a insemnat foarte mult, din toate punctele de vedere, sa faca parte dintr-o companie de talia Adecco, inclusa in topul Fortune 500. Pe de-o parte a fost o foarte mare provocare, iar pe de alta parte am primit un fel de MBA international gratis pentru noi”, spune Putinica. MBA, pentru ca elvetienii au intervenit, in perioada cand au avut IP Devel, in domeniile la care se pricepeau cel mai bine – management, administrarea afacerii, recrutare, resurse umane. Adecco nu a facut altceva decat sa maturizeze gandirea de business a softistului convertit la management care este Putinica. “Am invatat ce inseamna o companie cotata la trei burse de valori care sa aiba afaceri de zeci de milioane de euro. Un pas important de maturizare este si faptul ca ajungi sa cunosti foarte bine cifrele intr-o companie si realizezi ce ar insemna o fluctuatie de un procent in cifra de afaceri, spre exemplu”, explica el. Daca din punctul de vedere al businessului, IP Devel a avut beneficii din colaborarea cu Adecco, “exitul cred ca are sens din punct de vedere financiar si pentru ei”, adauga directorul executiv al IP Devel.
Din cele 3,2 milioane de euro, 76% vor merge catre Adecco, restul revenind actionarului Bogdan Putinica. Exista insa o clauza de performanta prin care se specifica faptul ca pe o perioada de aproape patru ani, in functie de anumite obiective financiare, de crestere si de profitabilitate, actionarii vor incasa o a doua transa similara cu cea de acum. Daca rezultatele financiare depasesc asteptarile, exista sansa ca aceasta suma sa fie chiar mai mare.
Tranzactia a fost consfintita pe 18 aprilie, contractul fiind semnat cu Johan Wall, presedintele si directorul executiv al Enea, si cu Hakan Gustavson, directorul financiar al companiei suedeze, iar finalizarea efectiva (plata si transferul de proprietate) va avea loc la jumatatea lunii mai. In ierarhia Enea, lui Wall si lui Gustavson ii urmeaza directorul de operatiuni – Per Akerberg si apoi Gregory Singh, vicepresedintele diviziei de servicii a Enea si cel in fata caruia va raspunde direct Bogdan Putinica.
“Am decis sa achizitionam IP Devel din mai multe motive. Primul este decizia noastra de a ne extinde in Europa, in conditiile in care Enea nu detine operatiuni legate de servicii in aceasta zona. Practic, ne construim businessul in Europa pornind de la IP Devel”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Gregory Singh. Enea detine birouri in mai multe tari europene, Germania, Franta si Marea Britanie fiind numai cateva exemple, dar aceste birouri sunt orientate in principal pe segmentul de vanzari, pe cand dezvoltarea de aplicatii software si servicii s-a petrecut partial in Marea Britanie, dar in principal in Suedia si in SUA, in filiala din California.
-
Ofensiva japoneza in industria auto
Intrarea pe piata in mod direct cu o reprezentanta a adus pentru Mazda sau Honda vanzari cel putin duble in primul trimestru al acestui an, marcile japoneze inregistrand o crestere cumulata a vanzarilor de aproape peste 70%, pana la 6.300 de masini, potrivit statisticilor APIA. Si aceasta in conditiile in care piata de import a inregistrat o crestere de peste 25% in aceasi interval, iar marcile frantuzesti, spre exemplu, au scazut cu mai mult de 4%, Renault, liderul pietei in ultimii zece ani, pierzand chiar locul intai intre marcile de import.
“Modelul Laguna III abia a fost lansat pe piata, in timp ce Megane si Clio, “locomotivele” marcii Renault au ajuns la maturitate si, implicit, spre final de cariera”, a spus Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia.
Cu toate acestea, situatia din Romania este inca departe de cea inregistrata la nivel mondial unde Toyota a urcat constant in clasament si se lupta cu General Motors pentru pozitia de lider. Astfel, in primele trei luni ale anului, Renault, Peugeot si Citroën au vandut impreuna cu 50% mai mult decat cele sapte marci japoneze la un loc. Anul trecut, vanzarile de marci frantuzesti erau de peste doua ori mai mari decat ale celor japoneze. De ce au crescut marcile japoneze atat de mult?
“Preferintele clientelei romanesti pentru Toyota sunt inclusiv determinate de faptul ca aceasta este, potrivit studiilor internationale, una dintre cele mai fiabile marci. In plus, repozitionarea preturilor automobilelor Toyota le-a facut mai accesibile”, a subliniat Stroe.
Cele mai bine vandute modele ale marcii pe piata locala in primele trei luni au fost Avensis (modelul din clasa medie), urmat de Yaris (clasa mica) si Corolla (segmentul compact).
“In 2008 vanzarile Toyota pe piata locala vor creste cu 30% datorita dezvoltarii retelei. Incetinirea ritmului de crestere de la peste 70% la 30% se va datora factorilor externi, precum taxa de prima inmatriculare (devenita taxa de mediu – n.red.). Un alt factor care va influenta vanzarile va fi evolutia leului in comparatie cu moneda europeana”, a spus Mihai Bordeanu, directorul comercial al Toyota Romania.
Cea mai importanta crestere intre toate marcile japoneze a fost inregistrata de Mazda (vanzari mai mari de sase ori), in conditiile in care in primul trimestru al anului trecut vanzarile au fost de mai putin de 100 de masini, iar martie 2008 a fost luna cu cele mai ridicate vanzari de la intrarea marcii pe piata romaneasca.
Potrivit oficialilor, principalul motiv care a dus la aceasta crestere a fost innoirea portofoliului de modele in primele trei luni ale acestui an (Mazda 2, CX-7 si Mazda 6). In plus, numarul distribuitorilor Mazda va creste in acest an la 20, prin deschiderea a 11 noi showroom-uri.
Planuri mari are si Honda, marca nipona avand stabilit pentru acest an un obiectiv de vanzari de 3.500 de masini, fata de aproximativ 2.000 anul trecut, potrivit declaratiilor lui Florin Tudor, country manager in cadrul Honda Trading Romania. Mai este insa cale lunga pentru ca soricare dintre marcile japoneze sa ajunga la un volum anual de 20.000-30.000 de unitati, precum Renault, Volkswagen, Skoda sau Ford.
Bilantul primului trimestru
Vanzarile de masini japoneze au inceput de anul trecut sa inregistreze un ritm accelerat de crestere, pe masura ce tot mai multi producatori au decis sa intre pe piata locala prin intermediul unei reprezentante sau al unui importator propriu. -
Se vinde Mercury 360?
In ceea ce priveste dezvoltarea agentiei, directorul Mercury 360 spune ca spera sa mentina tendinta de crestere cu 35% a cifrei de afaceri din 2007 si in 2008, in conditiile in care anul trecut a realizat in jur de 17 milioane de euro. Un rol important il vor avea in acest sens investitiile aproape duble fata de anul trecut, cand au fost de aproximativ 300.000 de euro.
In 2007, agentia a participat la zece licitatii de conturi, dintre clientii castigati cel mai important fiind Dr. Oetker, Banc Post, SCA Hygiene Products (Libresse, Libero, Tena) si Western Union. Din portofoliul Mercury, aproximativ 60% dintre clienti provin din domeniul bunurilor de larg consum, 10-15% din domeniul telecom, iar restul din alte domenii. Cel mai profitabil client este Ursus Breweries, cu care agentia are un parteneriat din 1997, un alt client important si cu vechime fiind Coca-Cola, cu care agentia are contract din 1995.
Aproximativ 60% din cifra de afaceri a Mercury este reprezentata de activitatile de BTL (below the line – organizare de evenimente), clientii cei mai importanti din acest segment fiind Ursus Breweries, Coca-Cola, Nestlé, Vodafone si L’Oréal.In urma repozitionarii agentiei a crescut si procentul de ATL (above the line – campanii pe televiziune, radio, presa scrisa), Radu Miu spunand ca obiectivul Mercury este acela de a creste numarul de campanii ATL. Cei mai importanti clienti pentru care agentia realizeaza campanii de comunicare integrate sunt Reinert, Western Union, Dr. Oetker si Kluth. In urma repozitionarii agentiei, un proces inceput in 2005 si incheiat in mai anul trecut, cu investitii de aproximativ 100.000-110.000 de euro, s-a schimbat numele agentiei din Mercury Promotions in Mercury 360, dar totodata a devenit evident accentul pe campaniile de ATL.
De la inceputul lunii februarie, agentia are un nou director executiv – Mihai Scortea, acesta fiind si cel care va conduce departamentul de strategie – si un nou director de creatie. Schimbarile de personal de la Mercury nu au fost insa anul trecut prea semnificative. “Cred ca plecarile au fost undeva intre 5 si10%. Cele mai multe modificari au fost in zona de creatie, unde e dinamica binecunoscuta in piata”, spune directorul Mercury, o agentie cu aproximativ 150 de angajati.
-
kika: tintim o cota de piata de minim 10%
Primul magazin de mobila kika din Romania va fi deschis in Bucuresti pana la finalul acestui an, urmand sa faca parte din parcul de retail West Park. Magazinul kika va avea o suprafata de 27.000 de metri patrati si va comercializa o gama de peste 50.000 articole, de la mobilier la articole de decoratiuni interioare si ustensile pentru bucatarie. Magazinul va fi structura pe trei niveluri, la ultimul urmand sa fie amplasat si un restaurant si un loc de joaca pentru copii.
"Nu investim intr-un nou magazin daca nu suntem siguri ca vom obtine o cota de piata de 10% – 12%. In plus, consideram ca un oras de marimea Bucurestiului justifica deschiderea a inca unul, doua magazine, dar ramane de vazut", a declarat Paul Koch, managing director al grupului kika/Leiner, grup care detine reteaua de magazine kika.
Potrivit reprezentantilor companiei, obiectivul pe termen mediu este de opt magazine pe plan local, urmatoarele amplasamente urmand sa fie Oradea, Timisoara si Constanta, unde au fost deja achizitionate terenurile si unde se asteapta obtinerea tuturor aprobarilor. "In alte piete am atins pozitia de lider in doi-trei ani dar probabil va dura mai mult in Romania care este o piata mare cu o competitie dura. Oriunde se duce, IKEA are o cota de zece procente, deci nu va fi usor. In plus, mai sunt si magazinele Mobexpert care nu trebuiesc trecute cu vederea", a mai spus Paul Koch.
Magazinele kika vor comercializa atat produse "cash and carry" sau "do it yourself", segment care se adreseaza persoanelor cu venituri reduse, cat si produse pentru segmentul mediu si pentru segmentul de pret ridicat.
Prima unitate pe plan local va fi inaugurata cu intarziere fata de data stabilita initial, Paul Koch mentionand ca spera ca aceasta sa fie gata pana la Sarbatorile de Craciun. "Nu am gasit o companie de constructii care sa ne ridice magazinul, a fost foarte greu. Toate companiile au agenda plina si ne-a fost greu sa gasim un constructor la un tarif normal", a explicat managing directorul kika/Leiner.
Grupul detine 47 de magazine kika, 33 in Austria, sapte in Ungaria, 4 in Cehia si cate unul in Slovacia, Croatia si Arabia Saudita, alte 17 magazine Leiner fiind detinute in Austria. Cifra de afaceri in anul fiscal 2006 – 2007 a fost de 1,24 miliarde de euro, compania avand aproximaiv 7.800 de angajati.
Primul magazin local al kika va face parte din parcul de retail West Park care va fi situat la kilometrul 13 al autostrazii Bucuresti. Parcul de retail este dezvoltat de catre compania belgiana Liebrecht&wooD, care va deschide si un outlet, Fashion House, in cadrul West Park. Investitia belgienilor se va ridica la 120 de milioane de euro, parcul de retail urmand sa includa pe langa magazinul kika o unitate a retailerului bulgar IT&C Techomarket si un magazin de tip do-it-yourself al Hornbach.
Citeste si Mobila de la hipermarket
-
Fabrica Ford, afaceri de 600 mil. euro in 2010
Constructorul auto american a anuntat ca primul Ford „made in Romania” va iesi pe poarta fabricii din Craiova la jumatatea lui 2009. Oficialii Ford au negat zvonul privind productia modelului Fiesta, anuntand ca, de la jumatatea lui 2009, Automobile Craiova va produce modelul Ford Transit Connect.
Amanunte pe www.gandul.info
-
Jumatate din ansamblul Rasarit de Soare a fost vandut
Rasarit de Soare este cel de al doilea proiect rezidential construit de Conarg in Bucuresti, dupa Quadra Place, care a fost finalizat la finalul toamnei trecute. Noul proiect al dezvoltatorului va necesita o investitiei de 60 milioane de euro.
Ansamblul, pozitionat in imediata vecinatate a hypermarketului Auchan, va consta în 11 tronsoane de blocuri cu garsoniere si apartamente de doua, trei sau patru camere. In plus, viitorii locatari vor beneficia si de 1.224 de locuri de parcare.
Lucrarile de constructie sunt in plina desfasurare, iar perioada estimata pentru predare este trimestrul IV al anului viitor. La momentul predarii suprafata total construita a complexului rezidential va masura aproape 84.500 mp.
Ansamblul a fost pozitionat ca fiind destinat clasei medii, tinerii fiind o clasa sociala tintita in mod special de catre campania de marketing. Proiectul a tintit "segmenul mediu inferior”, dupa cum a declarat pentru BUSINESS Magazin, proprietarul Conarg, Valentin Visoiu. “Vom mai incepe in acest an lucrarile la alte 1.500 de locuinte, un proiect va fi pozitionat pe acelasi segment si unul pe segmentul mediu superior”, a mai spus Visoiu, adaugand ca investitiile in cele trei proiecte se vor ridica la 150 de milioane de euro.
Informatii detaliate despre ansamblul Rasarit de Soare precum si despre alte peste 70 de ansambluri rezidentiale puteti afla din suplimentul BUSINESS Magazin intitulat Ansambluri Rezidentiale, catalog care va contine si peste 10 articole de interes pentru doritorii unei noi locuinte. A doua editie a suplimentului Ansambluri Rezidentiale va aparea pe 26 martie 2008.