Dintre cei care nu-si refuza, totusi, un concediu, doar circa un
sfert (26%) aleg sa-si petreaca vacantele peste hotare, spune
Manuela Danila, senior research executive in cadrul companiei de
cercetare de piata 360insights, citand studiul realizat pe un
esantion de 800 de persoane, reprezentativ la nivel urban, cu
varste cuprinse intre 16 si 64 ani.
“Doamna Mariana” sau Coca, cum ii spun cei mai multi dintre
turistii care i-au trecut pragul de mai multe ori, se ocupa
impreuna cu sotul, fratele si cumnata sa de o pensiune cu zece
camere pe care au ridicat-o, cu fonduri Phare, intr-un varf de
deal, la cativa km de “vadul” din Moeciu. Si-au primit primii
oaspeti in urma cu mai putin de doi ani si sunt deja atat de
cunoscuti, incat sejururile pentru Craciun si Revelion, la un pret
de 350 de euro pe persoana, sunt complet antamate de la inceputul
lunii septembrie. Cea mai mare parte a incasarilor se datoreaza
sfarsiturilor de saptamana, cand cabana se umple ochi de turisti
care cauta linistea, peisajul rupt din rai si zambetul prietenos al
gazdelor.
Turismul de week-end este, de fapt, principala sursa de venit a
celor care lucreaza in bransa, iar felia adjudecata de sejururile
scurte a crescut pe parcursul ultimului an. Sfarsitul de saptamana
petrecut la mare, la munte sau intr-un oras european a inlocuit,
pentru multi romani, clasica vacanta. “Timpul liber si vacantele,
nevoi elevate in piramida lui Maslow, se gasesc pe lista
cheltuielilor fara prioritate in acest an”, declara Manuela Danila,
senior research executive al companiei de cercetare de piata
360insights.
Ca urmare, 42% dintre romanii din mediul urban spun ca nu au
mers si nici nu vor merge in acest an in concediu, arata un studiu
360insight, realizat pe un esantion reprezentativ la nivel urban,
de 800 de persoane cu varste cuprinse intre 16 si 64 ani. Spre
comparatie, anul trecut, doar un sfert dintre potentialii turisti
isi refuzasera o vacanta. “Romanii sunt acum si mai restrictivi in
distribuirea venitului intre nevoi, acordand intaietate bunurilor
de baza si lasand in plan secund concediul de relaxare”, spune
Danila.
Dupa o perioada de explozie a consumului si ani in sir cand oamenii
ajungeau si sa se imprumute la banci pentru a-si petrece concediile
visate, experienta din ultimii doi ani, cand veniturile au scazut,
a avut efectul unui dus rece. Consumatorii se vad nevoiti sa fie
din ce in ce mai chibzuiti si atenti la cheltuieli, reducerile
vizand mai cu seama bunurile si serviciile mai putin necesare sau
care se innoiesc indeobste mai rar (electronice, electrocasnice,
mobilier sau imbracaminte). Danila spune ca pe lista de cheltuieli
la care se pot face economii ajung insa si cele de baza, ca
alimentele sau utilitatile lunare ale gospodariei.
Pe segmentul bunurilor de larg consum, doar brandurile
“personale” precum cele pentru ingrijirea corpului sau cafeaua au
reusit sa-si fidelizeze majoritatea clientilor, insa acest lucru nu
le-a garantat mentinerea volumelor de vanzari.
Peste 50% din cei intervievati in cadrul cercetarii de piata au
declarat ca si-au schimbat obiceiurile de cumparaturi in ultimele
sase luni si ca acum merg in magazine care ofera preturi mici, iar
66% din acestia cauta in mod activ oferte speciale si
promotii.
Detalii pe
www.zf.ro.
“Nu dramatizati!” Cam asa suna mesajul pe care angajatorii vor
sa il transmita acum angajatilor. In primul rand pentru ca vor sa-i
pastreze motivati si apoi pentru ca, asa cum si-au construit
bugetele pentru 2011, le promit un nou an in care vor castiga mai
bine.
Daca ar fi sa luam ca sursa de informare studiile salariale,
bazate pe chestionarea companiilor, atunci situatia nici n-ar avea
de ce sa fie dramatica. Salariile nu au contenit sa creasca nici in
ultimii doi ani, cei mai grei pentru multi dintre cei ce activeaza
acum pe piata muncii.
Potrivit Studiului salarial si de beneficii PayWell Romania 2010
(ale carui concluzii le puteti vedea ilustrate in galeria foto
atasata acestui articol), realizat anual de compania de consultanta
PricewaterhouseCoopers, in 2009 si in 2010 salariile au crescut cu
7,2%, respectiv 4,3% in mediul privat. Valorile sunt la jumatate
sau chiar un sfert fata de anii trecuti, cand companiile au acordat
cresteri salariale medii si de 15%, insa pentru vremuri de criza,
nici majorarile de o cifra nu inseamna putin. 2010 a fost insa
primul an in care cresterile de lefuri au fost sub rata inflatiei –
4,3% raportat la 7,58%, cat a fost rata inflatiei, ceea ce inseamna
ca, desi au castigat mai mult, romanii au avut o putere de
cumparare mai mica decat pana acum. Spus si mai simplu decat atat,
au dus-o mai rau.
Daca privim totusi lucrurile dintr-o perspectiva macro,
cresterile salariale din ultimii doi ani ar parea chiar
surprinzatoare, in conditiile in care nu au fost sustinute si de o
crestere a PIB, ci dimpotriva, economia a scazut cu 7,1% in 2009 si
este asteptata sa se contracte cu 2% in 2010. Atunci cum si de ce
si-au platit companiile mai bine angajatii?
Separat pe domenii si categorii de angajati, studiul PwC arata si
mai interesant.
Daca anul trecut managerii au avut cele mai mari cresteri
salariale, de circa 22%, anul acesta au primit un plus aproape
insesizabil la salariu – de 2%. Restul de bani s-a dus catre
stimularea specialistilor, care in 2010 au reprezentat categoria
care a beneficiat de cele mai importante majorari – 17%, fata de
numai 1% anul trecut. “Schimbarea centrului de atentie de la
manageri catre specialisti este destul de usor explicabila –
companiile nu vor sa riste sa ramana fara talente.
Daca anul trecut au fost stimulati cei cu putere decizionala,
anul acesta a venit randul celor pe care companiile nu-si permit
sa-i piarda, adica specialistii”, spune Horatiu Cocheci, human
resources consulting manager, PricewaterhouseCoopers Romania.
Surprinzator este si faptul ca angajatorii au inceput sa
investeasca in tinerii angajati, in special in absolventii de
facultate, fara experienta. Anul trecut, cei ce au reusit sa se
angajeze au avut de intampinat un prim obstacol – salariile le-au
scazut cu 3%. Anul acesta insa au fost platiti mai bine, in medie,
cu 13% fata de 2009. De altfel, din ultimii trei ani, in 2010 au
fost notate cele mai generoase cresteri acordate acestei categorii
de angajati.
Daca ne referim strict la sectoare de activitate, aici studiul
citat nu aduce mari surprize. Angajatii din IT raman cel mai bine
platiti, aflati sub un oarecare con de protectie si imuni la
derapajele din economie. Lor le-au crescut salariile cu aproape 6%
in 2010, aceasta fiind insa o medie la nivelul intregii industrii,
ceea ce inseamna ca unele companii au mentinut salariile la nivelul
anului trecut, in timp ce altele au avut majorari si de 20% sau
30%.
Urmatorii pe lista norocosilor sunt cei din companiile
farmaceutice, cu majorari de 5,4%. O prezenta inedita in randul
domeniilor cu cele mai mari cresteri de salarii este cea a
companiilor auto. In ciuda faptului ca vanzarile de masini nu si-au
revenit, angajatorii au gasit resurse pentru a le oferi
salariatilor cu 4,9% mai multi bani decat anul trecut. Industria,
bunurile de consum, comertul, agricultura si bancile au fost alte
domenii unde oamenii au castigat mai mult – in medie, intre 2,9% si
4,2% peste cat castigau in 2009.
Mult mai graitoare sunt insa salariile exprimate in valori
absolute. Concret, nivelul salarial al unui angajat din Bucuresti
s-a incadrat in acest an intr-o medie de 4.039 de lei, in timp ce
in afara Bucurestiului se inregistreaza o valoare medie aproape
injumatatita – 2.427 lei. “Desi se pastreaza in continuare
diferentele dintre Bucuresti si restul tarii, se observa o scadere
a decalajului dintre toate celelalte orase ale tarii. Cu alte
cuvinte, salariile din provincie incep sa se alinieze, indiferent
de orasul despre care vorbim”, explica Horatiu Cocheci.
El mai atrage atentia asupra unui fenomen ce poate fi interpretat
si ca un pont pentru cei aflati in cautarea unei slujbe –
companiile mai mici ofera salarii mai mari. Explicatia este simpla:
cu cat sunt mai putini angajati intr-o companie, cu atat ea va avea
o productivitate mai mare si isi va permite astfel sa dea salarii
mai mari. Exemplele lui Cocheci sunt elocvente: in companiile cu
mai putin de 500 de angajati, salariul brut ajunge, in medie, la
4.109 lei pe luna, si scade pe masura ce avem de-a face cu companii
mai mari, pentru a ajunge la 2.929 de lei in firmele cu peste 3.000
de oameni.
Similara este situatia si atunci cand raportam lefurile la cifra de
afaceri a companiei. Astfel, cu cat compania are o cifra de afaceri
mai mare, cu atat salariul mediu brut scade. Daca in firmele cu
afaceri sub 50 de milioane de euro pe an se inregistreaza un
salariu mediu brut de 3.237 de lei, in cele cu peste 300 de
milioane de euro acesta scade la 2.929 de lei.
Pachetul salarial al unui angajat cuprinde, in majoritatea
cazurilor, mai mult decat suma fixa incasata la sfarsit de luna.
Unii au si bonusuri variabile, in functie de rezultate, insa cei
mai multi primesc diverse beneficii fixe, precum tichete de masa
sau contributii la diverse instrumente de economisire. 87% dintre
companiile chestionate de PwC au un plan salarial care cuprinde si
bonusuri variabile. Cu toate acestea, ponderea lor in pachetul
salarial total a scazut simtitor, la nivelul minim al ultimilor
cinci ani. Daca in 2008 pachetul de remunerare a unui angajat era
format din parte fixa (69%), bonus variabil (20%) si beneficii fixe
(11%), acum structura arata mult schimbata: partea fixa are o
pondere de 87%, bonusurile variabile de 8%, iar beneficiile fixe de
5%.
Un rationament logic ar duce la concluzia ca, pe timp de criza,
lucrurile ar trebui sa stea tocmai invers – pentru a creste
productivitatea angajatilor, companiile ar trebui sa scoata in fata
bonusurile variabile in functie de performanta, iar cei ce vor
salarii mai mari trebuie sa fie si mai productivi, reversul fiind
ca lipsa de productivitate va fi sanctionata cu salarii mai mici,
ceea ce ar duce la o economie de costuri pentru angajator.
Horatiu Cocheci spune ca rationamentul este bun in teorie, insa
aplicarea lui stricta ar duce la o puternica demotivare a
salariatilor si la o scadere a angajamentului fata de companie,
avand in vedere presiunile bruste care s-ar crea in aceste
conditii. In ceea ce priveste beneficiile fixe, companiile au ramas
fidele, in mare, aceluiasi gen de stimulente acordate angajatilor.
Tichetele de masa, activitatile de socializare, racoritoarele si
cafeaua, cadourile pentru ocazii speciale, abonamentele la
clinicile private si diversele tipuri de asigurari continua sa fie
acordate de o mare parte a angajatorilor. “80-90% dintre companii
acorda beneficii fixe, insa valoarea lor a scazut fata de anul
trecut cu circa 100 de euro pentru fiecare eveniment sau tip de
beneficiu. In valoare absoluta, companiile acorda bonusuri cu o
valoare cuprinsa intre 100 si 600 de lei pe eveniment”, comenteaza
Cocheci.
Chiar daca multi dintre angajati nu se regasesc in datele pe care
le prezinta studiile salariale si nu s-au bucurat de salarii mai
mari in 2010, mai au o speranta pentru anul urmator: aproape
jumatate dintre participantii PayWell Romania 2010 au bugetat
pentru 2011 o crestere salariala medie de 6,8%. Daca ea va fi si
aplicata depinde insa de mersul economiei.
De asemenea, doar 23% din cei intervievati considera ca inainte
de 1989 se traia mai greu, iar numarul celor care cred ca Nicolae
Ceausescu a facut bine Romaniei (25%) este semnificativ mai mare
decat al celor care afirma ca a facut rau tarii (15%). Concluzia a
49% dintre cei intervievati este ca in comunism se traia mai bine
decat in prezent, in timp ce 23% apreciaza ca se traia mai rau si
14% ca se traia la fel. Sondajul a fost realizat pe 1.133 de
persoane, esantion national reprezentativ pentru populatia in
varsta de cel putin 15 ani.
In plus, 64% dintre respondentii studiului 360unsights cred ca
locurile de munca din strainatate asigura, pe langa salariul lunar,
si o serie de alte beneficii.
La capitolul dezavantaje, necunoasterea limbii este pe locul
doi, dupa despartirea de familie. 71% dintre romani considera
necunoasterea limbii ca fiind o piedica principala.
Ajutorul acordat de SUA marilor companii pentru iesirea din
criza economica a salvat 8,5 milioane de americani de somaj si a
impiedicat o scadere cu 6,5% a economiei, arata un studiu efectuat
de compania de rating Moody’s.
Economistul-sef al Moody’s, Mark Zandi, si profesorul
universitar de la Princeton, Alan Blinder, cei care au coordonat
studiul, spun ca, in lipsa ajutorului de 1,7 trilioane de dolari
acordat de guvernul SUA, criza economica ar fi fost cu mult mai
grava decat cea din anii ’30.
Mai multe despre
ajutorul acordat de SUA marilor companii pentru ieşirea din criza
economică pe www.gandul.info.
Pana la sfarsitul anului, numai mareea neagra va determina
pierderi din activitati economice de 1,2 miliarde de dolari si
disparitia a 17.000 de locuri de munca in regiunea golfului Mexic,
conform evaluarii facute de Moody’s pe baza datelor
preliminare.
“Conform celui mai pesimist scenariu, in care poluarea nu va fi
stopata pana in decembrie, iar moratoriul decis de presedintele
(american, Barack) Obama asupra activitatilor de forare la adancime
va fi extins pana la sfarsitul anului, vor fi inregistrate pierderi
de 7,4 miliarde de dolari din activitati economice si vor disparea
100.000 de locuri de munca”, precizeaza studiul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In Ucraina vor fi inregistrate in intervalul analizat 192 de
companii multinationale noi, iar in Ungaria 221. Cele mai multe
companii multinationale noi in regiunea Europei Centrale si de Est
vor proveni din Rusia (930) si Polonia (287).
“Peisajul economiei globale este pe cale sa se schimbe in
urmatorii 15 ani, pe masura ce din ce in ce mai multe companii
multinationale chineze si indiene vor cauta sa se extinda pe
pietele externe. In plus, vor exista din ce in ce mai multe
companii multinationale provenind din state precum Singapore,
Malaysia si Coreea de Sud”, se arata intr-un comunicat al
companiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro